În atenţia conducerii Comisiei Europene şi a Parlamentului European - JUSTIŢIA DIN ROMÂNIA A AJUNS O SERVITOARE UMILĂ ÎN VILA FAMILIEI „SOCIALIŞTILOR" VICTOR PONTA-DACIANA SÎRBU!

Doamnelor şi domnilor,

Vă aduc la cunoştinţă că premierul socialist al României face abuzuri incalificabile, aşa cum nu s-au făcut nici pe timpul regimului stalinist de ocupaţie. Nu vreau să mă refer la tentativele sale sufocante de a confisca fotbalul românesc, în perspectiva anului electoral 2014; ele sînt condamnate de presa română, care nu poate înţelege neruşinarea cu care - prin mită şi şantaj - acest fost procuror a schimbat conducerea Ligii Profesioniste de Fotbal. La fel, presa a denunţat finanţarea, de către acelaşi individ abuziv, a celor două posturi de televiziune care au transmis dubla manşă a duelului România-Grecia, decisiv pentru calificarea la Campionatul Mondial din Brazilia. Suma acordată celor două televiziuni a fost 500.000 de euro, bani proveniţi de la o bancă de Stat: Exim Bank. De ce? Ca să-l popularizeze pe el! Din păcate pentru glanda vedetismului său, totul s-a transformat în dezastru, Naţionala de Fotbal a României pierzînd calificarea într-un mod ruşinos.

Motivul pentru care vă scriu acest mesaj e altul: „piaza rea" Victor Ponta se amestecă, brutal, şi în... Justiţie! Iată ce s-a întîmplat, concret.

În ziua de 14 noiembrie 2013, în jurul orelor 15,30, după şedinţa de guvern, numitul Victor Ponta s-a retras în cabinetul său împreună cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, care îi este rudă. Aici, timp de 15-20 de minute, el i-a cerut aşa-zisului împărţitor al dreptăţii să aranjeze verdicte „favorabile" lui şi partidului pe care îl conduce, PSD, în două dosare: să mă înlăture pe mine din funcţia de preşedinte al formaţiunii pe care am fondat-o, în 1991, Partidul România Mare, şi să obţină inculparea şi arestarea fiicei mai mari a preşedintelui ţării, Ioana Băsescu. Deşi biroul este complet ecranat (pentru o foarte suspectă auto-protecţie) eu am aflat toate acestea de la ofiţeri ai Serviciilor Secrete. Planul ridicolului dictator fanariot este acapararea electoratului naţionalist în folosul... socialiştilor (?!), pentru a raporta la P.S.E că PSD va depune la picioarele familiei politice respective cel mai mare număr de europarlamentari. De altfel, cred că ştiţi că P.S.E. şi-a propus ca, la alegerile din 25 mai 2014, să obţină peste 50% din fotoliile de membri ai Parlamentului European, pentru a prelua comanda în toate instituţiile (Comisia Europeană, Parlamentul European ş.a.). Totodată, acest Ponta are şi un calcul meschin: „uşurarea" drumului soţiei sale, Daciana Sîrbu, către un nou mandat de europarlamentar. Fiindcă asta se întîmplă în România, singura ţară din Uniunea Europeană unde s-a importat şi funcţionează modelul lui Kim Ir Sen: tata-socru, Ilie Sîrbu, e senator în Parlamentul României; fiica, Daciana Sîrbu, e membră a Parlamentului European; ginerică, Victor Ponta, e prim-ministru. La Vila somptuoasă, din comuna Cornu (judeţul Prahova) se pun la cale cele mai scelerate strategii, de către această familie care a scăpat de sub orice control al Legii. Noi, ca membri ai Parlamentului European, nu avem voie să ne angajăm, la cabinet, nici un fel de rudă, pînă la gradul IV, şi aşa e corect. Însă familia Ponta-Sîrbu e total lipsită de bun-simţ şi încearcă să se eternizeze la Putere. Dar prin ce mijloace? Prin fraudă şi abuzuri grosolane. Normal că partidul pe care îl conduc stă în calea acestor ambiţii bolnave: PRM a intrat în Parlamentul European, în 2009, cu 3 membri, iar prognozele (reale) pentru alegerile din 2014 indică un scor şi mai bun, fiindcă, pe vremuri de criză, aşa e logic să se întîmple. Reamintesc că în anul 2000, PRM a obţinut peste 21% din voturi, iar eu am intrat în finala alegerilor prezidenţiale, pe care am cîştigat-o, detaşat, în faţa unui „socialist" în vîrstă de aproape 71 de ani, aflat la al 3-lea mandat (total anticonstituţional), pe nume Ion Iliescu - „părintele spiritual" al acestui Victor Ponta. Dar scorul a fost inversat fără jenă. Acum, o gaşcă de interlopi politici încearcă înlocuirea mea (din fruntea partidului pe care l-am creat) cu un bolnav psihic, Gh. Funar, care a fost capabil să scrie aberanta propoziţie „Isus Christos era pui de geto-dac". După aşa ceva nu se mai poate zice nimic, cunoaşteţi specia de paranoici. Totuşi, un singur lucru vreau să adaug: în timp ce eu am semnat TOATE documentele necesare aderării României la Uniunea Europeană, ca şef de partid, secretar şi, ulterior, vicepreşedinte al Senatului, texte pe care le-am şi scris, personal - impostorul care vrea să fure formaţiunea creştină pe care am creat-o se declară împotriva Uniunii Europene, pe care o acuză de... imperialism (?!). Cine are nevoie de un asemenea primitiv?

Urmarea discuţiei ultra-secrete dintre premier şi ministrul Justiţiei, din ziua de 14 noiembrie, avea să se vadă după cîteva zile, la 19 noiembrie. Atunci, în pofida tuturor probelor şi evidenţelor, o Justiţie fără coloană vertebrală, aservită politic, a dictat pierderea, de către mine, a unui prim proces! Era clar, pentru toată lumea, că totul fusese efectul unui ordin politic! De altfel, ştiţi la fel de bine ca mine că România e „oaia neagră" a Europei, din cauza Justiţiei, CEDO fiind, efectiv, bombardat cu plîngeri ale cetăţenilor români, care îşi caută dreptatea la Bruxelles, Strasbourg, în alte oraşe ale Europei.

Doamnelor şi domnilor, atunci cînd daţi mîna cu cel care a ajuns, prin aranjamente scandaloase, primul-ministru al României, să vă gîndiţi că dincolo de masca lui asiatică, scoasă parcă din recuzita Teatrului Kabuki, se află un individ bolnav de putere şi de avere, care calcă pe cadavre - ca să facă ce? Să distrugă şi ce a mai rămas din nefericita mea ţară! De altfel, însăşi mama sa îi scria unei distinse doamne, aflată în exil politic la Paris, înainte de 1990, că fiul ei se poartă „ca un sadic" cu propriul lui tată, bolnav de cancer şi muribund. Există informaţii că junele Ponta l-a şi bătut pe muribund, căruia i-a rupt un picior. Fugit la Paris, în 1990, acest specimen a fost arestat de Poliţia franceză de mai multe ori, fiind prins că spărgea tonomate şi alte aparate stradale, cărora le fura banii (?!). Puteţi lăsa fonduri europene pe mîna unui asemenea infractor? Puteţi să dialogaţi cu un hoţ dovedit, care şi-a dat doctoratul pe baza unui plagiat scandalos? Eu cred că nu.

În concluzie, vă invit să nu vă faceţi complici, prin tăcere şi pasivitate, la fărădelegile acestui mic Führer balcanic, care compromite şi usucă tot ce atinge. În România domneşte o stare de spirit explozivă şi ţara poate deveni, în orice zi, neguvernabilă. Şi asta din pricina unor terorişti, care se ascund după sloganuri socialiste, însă sînt putred de corupţi, total incapabili, dar şi dispuşi să facă abuzuri inimaginabile, pentru a-şi elimina adversarii şi a înfeuda Justiţia, ca să se eternizeze la Putere.

Am trimis acest Memoriu şi pe adresa Consiliului Superior al Magistraturii din România, care are datoria morală să intervină pentru stoparea samavolniciilor.

Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,

Membru al Parlamentului European,

Preşedintele Partidului România Mare

20 noiembrie 2013, Bucureşti

ZIARUL TRICOLORUL , Anul X, nr. 2867, JOI 21 NOIEMBRIE 2013 

Numai PRM mai poate salva România!

STIMAŢI ALEGĂTORI,

Aveţi dreptul şi obligaţia să vă prezentaţi la vot în 9 decembrie 2012. Obligaţia derivă din rezultatele guvernării ţării, de 23 de ani, de către P.S.D., P.D.L., P.N.L., P.C., P.N.Ţ.C.D., împreună cu U.D.M.R., precum şi din responsabilitatea pe care o aveţi pentru copiii şi nepoţii dvs.

Senatorii şi deputaţii P.R.M., aleşi prin votul dvs., promit să acţioneze pentru realizarea următoarelor obiective:

1. Locuri de muncă pentru cetăţenii activi şi repartiţii pentru tineri, la terminarea studiilor.

2. Valorificarea bogăţiilor naturale în Interes Naţional.

3. Gratuitate în domeniul Sănătăţii, pentru consultaţii medicale, investigaţii, operaţii, tratamente, medicamente şi spitalizare.

4. Creşterea nivelului de trai, alinierea salariilor şi pensiilor la nivelul celor din Uniunea Europeană. Anual, vor creşte salariile, pensiile, ajutoarele sociale şi bursele cu 50%.

Se revine la acordarea celor 45 ajutoare sociale tăiate de P.D.L., U.D.M.R. şi U.S.L. Nu se mai impozitează pensiile. Pensia minimă va creşte la 700 lei/lună. Alocaţiile de stat lunare pentru copii vor creşte la 500 lei pentru primul copil, 700 lei pentru al doilea şi 1.000 lei pentru fiecare din următorii copii. Preţul benzinei şi motorinei va scădea sub 3 lei pe litru, iar cel al gazelor naturale se va reduce cu 30%. Subvenţia pentru încălzire va fi de 100-400 lei/lună.

5. Reducerea T.V.A. de la 24% la 10%, iar pentru alimentele de bază la 1%. Scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 10%. Alocarea anuală din P.I.B. a cel puţin 10% pentru Sănătate, 8% pentru Învăţămînt, 5% pentru Armată, 3% pentru Cultură şi 3% pentru Cercetare. Acordarea de credite cu dobîndă subvenţionată de 1% pentru agenţii economici şi persoane fizice. Atragerea  fondurilor europene cuvenite României şi pedepsirea celor vinovaţi de blocarea a peste 10 miliarde euro.

6. Valorificarea întregului potenţial agricol şi renegocierea subvenţiilor primite de la Uniunea Europeană. Interzicerea vînzării pămîntului românesc la străini, susţinută de U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R. Întabularea terenurilor să fie gratuită. Oprirea otrăvirii populaţiei cu aditivi alimentari cancerigeni şi produse etnobotanice.

7. Stoparea programului criminal de depopulare a României. Oprirea propunerii legislative a P.S.D. şi P.D.L., susţinută de P.N.L., P.C., U.N.P.R. şi U.D.M.R., vizînd exproprierea cetăţenilor români de către titularii licenţelor de exploatare minieră.

8. Finanţarea din Bugetul de Stat şi bugetele locale a lucrărilor la Catedrala Mîntuirii Neamului, la biserici şi mînăstiri.

9. Oprirea împărţirii teritoriale a României cerută de U.D.M.R. şi susţinută de U.S.L. şi A.R.D. pentru a face două Ungarii mici în Ardeal.

10. Cercetarea penală şi pedepsirea, inclusiv prin confiscarea averilor, a celor vinovaţi de lichidarea locurilor de muncă, demolarea multilaterală  a României, privatizările frauduloase, jefuirea bogăţiilor naturale, îndatorarea Poporului Român la băncile străine, Holocaustul împotriva românilor.

Viaţa a demonstrat că P.S.D., P.N.L., P.C., P.D.L. şi P.N.Ţ.C.D., împreună cu U.D.M.R., au guvernat împotriva Poporului Român, în cîrdăşie cu asasinii economici şi asasinii politici străini, transformînd România într-o colonie.

Vreţi adevărata schimbare? Votaţi candidaţii P.R.M.! Numai PRM mai poate salva România!

Dr. GH. FUNAR

ZIARUL TRICOLORUL,nr. 2614, 09.11.2012

 

Discursul de Bun Venit pe care l-a rostit liderul PRM în onoarea preşedintelui Parlamentului European

Dragul nostru oaspete şi coleg, în opinia mea, există trei Martini foarte importanţi ai Europei: Martin Luther, Martin Heidegger şi Martin Schultz (rîsete). Permiteţi-mi să vă urez Bun Venit în România. Mă bucur să vă revedem la Bucureşti. Aşa după cum se ştie, eu sînt istoric şi sociolog - şi nu-mi pot imagina Civilizaţia Umanităţii fără cultura germană. Am scris multe pagini şi am rostit numeroase discursuri pe tema asta. În ceea ce mă priveşte, eu sînt un euro-optimist. În întunericul viitorului, Uniunea Europeană este cel mai luminos proiect.

Acum, vă rog să-mi permiteţi să-mi continui alocuţiunea în limba română şi pentru ceilalţi colegi ai mei. Aţi făcut o analiză lucidă a situaţiei de pe bătrînul continent. Ceea ce-i trebuie Uniunii Europene acum este o mare reformă. Aceasta ar fi cea de-a doua mare reformă în ultima jumătate de mileniu, după cea începută de tizul dvs., Martin Luther, în 1517, cînd a bătut în cuie, pe uşa Catedralei din Wittenberg, cele 95 de precepte cunoscute. Fireşte, acum e o altă conjunctură istorică, pe care sînt convins că Germania o înţelege foarte bine, avînd în vedere cît a pătimit ea după cel de-al II-lea război mondial, cu cît sînge a plătit. Aţi vorbit puţin mai înainte de scăderea încrederii românilor în construcţia europeană. Aşa e. Dar există explicaţii. În primul rînd, se vorbeşte prea mult şi necugetat despre renunţarea la o parte din Suveranitatea Naţională. Un asemenea limbaj nu prinde la români. Apoi, poporul nostru vede că nu se face nici un progres real în lupta împotriva corupţiei. Numai vorbe. Ori, corupţia este problema nr.1 a României contemporane. Încerc să-i înţeleg şi pe străini: şomerul din Germania, sau cel din Spania (unde şomajul tinde să ajungă la 25% din forţa de muncă activă) nu înţelege să strîngă cureaua pentru hoţii din Balcani. În acest context, vă rog să acţionaţi de aşa manieră încît Justiţia şi Poliţia germană să ne ajute, cu experienţa lor, pentru stîrpirea corupţiei.

Ar fi multe de spus. E bine că avem un dialog permanent. În încheiere, vă urez o şedere plăcută în România şi mult succes în mandatul de preşedinte al Parlamentului European.

Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,

Preşedintele Partidului România Mare,

Membru al Parlamentului European

(Discursul a fost rostit în engleză şi în română, miercuri, 31 octombrie 2012, în Sala „Nicolae Iorga“ a Parlamentului României)

ZIARUL TRICOLORUL,nr. 2608, 01.11.2012

 

Emisiunea de aseara - AGENTUL VIP !

Emisiunea poate fi revazuta integral aici:

http://antena2.ro/video/agentul-vip-316

RUGĂCIUNE PENTRU SUFLETUL PRIETENEI DRAGI SILVIA DINU

S.M.S. Dragă Cornel Dinu, sîntem alături de tine, eu şi familia mea. Fata noastră dragă, Silvia, este acum în cer. Întoarce-te la Domnul şi El te va lumina să treci peste aceste clipe grele. Eu m-am rugat, în genunchi, pentru sufletul minunat al Silviei. Fii sigur că vei primi mesaje de îmbărbătare de la ea.

Cu statornică prietenie,

CORNELIU VADIM TUDOR

29 dec. 2011

Ziarul TRICOLORUL, nr 2354 / 30.12.2011

Numitul Petre Mimiş a fost dat afară din PRM, chiar pentru imoralitate, în anul 2008 !

Comunicat de Presă
În legătură cu scandalul, absolut jenant, provocat de valul de arestări printre homosexuali, se constată un comportament mizerabil al unor posturi de Televiziune şi publicaţii: şi anume implicarea, forţată, a numelui PRM (?!). E o manieră ruşinoasă de a face presă. Dacă nici eu nu-i pun la stîlpul infamiei pe practicanţii sodomiei, n-a mai făcut-o nimeni în România! Mai mult decît atît, dar, în repetate rînduri, am acuzat faptul că România a devenit raiul pedofililor străini şi am cerut pedeapsa capitală pentru cei care mutilează - fizic şi moral - nişte copii nevinovaţi. Referitor la acest Petre Mimiş lucrurile sînt clare: el a fost instalat, în anul 2004, în funcţia respectivă de traseistul Dănuţ Liga (actualmente parlamentar PDL); pe acest specimen l-am exclus, personal, din PRM din două motive:

1) Imoralitatea lui, de care am fost informat şi pe care un creştin practicant, ca mine, n-o putea tolera - amintiţi-vă cum l-am tăvălit pe fostul ambasador SUA, Michael Guest;

2) Lipsa de loialitate faţă de partid, într-un an electoral - concret, individul făcea jocurile PNL, dar cocheta şi cu PDL şi PSD, al căror membru a şi fost.
Aşa că invit presa - în special posturile Antena 1 şi Antena 3 - să nu mai arunce cu fumigene mincinoase. Dacă, totuşi, presa nu mai are alte subiecte „picante", o rog să relateze corect, adică să precizeze că acel Petre Mimiş a fost dat afară din PRM. De ce nu e prezentat acest nenorocit ca fost membru PDL şi PSD?



Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,
Membru al Parlamentului European,
Preşedintele Partidului România Mare
4 iulie 2011, Strasbourg

http://www.ziarultricolorul.ro/comunicate-de-presa/numitul-petre-mimi-a-fost-dat-afar-din-prm-chiar-pentru--imoralitate-n-anul-2008.html

România a intrat într-o fundătură istorică

APEL
CĂTRE POPULAŢIA ROMÂNIEI

Stimaţi compatrioţi, Partidul România Mare vă roagă să luaţi aminte la Apelul său, într-un moment de o maximă importanţă pentru destinul Patriei. Este un Apel pe care îl rostim cu luciditate, cu durere, cu o deosebită îngrijorare faţă de prezentul şi viitorul Neamului Românesc. Ştim că în cei aproape 3 ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, aţi fost purtaţi de Istorie de la agonie la extaz şi înapoi, la deznădejdea cea mai neagră.
Ştim că politica şi, mai ales, politicienii au izbutit să vă intoxice prin demagogie, prin pofta lor iresponsabilă de a vă minţi, de a vă înşela buna-credinţă, de a vă pîngări tezaurul scump al iubirii de ţară. Numeroşi aventurieri de toate etniile şi culorile politice v-au tot promis marea cu sarea, deşi erau pe deplin conştienţi că nu pot şi nici nu vor să facă ceva pentru cei mulţi, simpli şi necăjiţi. Istoria politică a acestei perioade de aproape 3 ani nu este altceva decît o luptă oarbă între nişte şmecheri, în goana lor furibundă după căpătuială şi putere. Aproape că nu a rămas piatră pe piatră în relaţiile civilizate care ar fi trebuit să domnească între aceşti indivizi, astfel încît oameni care, în decembrie 1989, au fost împreună aveau ulterior să se acuze şi să se certe ca la uşa cortului, comportament care a prilejuit un spectacol jalnic în faţa opiniei publice. În încrîncenarea asta a răfuielii şi a invectivelor, nu s-a simţit nici o adiere de respect faţă de populaţie, cele mai murdare rufe politice s-au spălat în public, totul a fost călcat în picioare, s-au spulberat partide şi alianţe, s-au formulat ameninţări şi denunţuri publice, pe timpul, pe banii şi pe nervii tot mai zdruncinaţi ai cetăţenilor acestei ţări. Sîntem pe deplin conştienţi că sentimentul care vă domină este de lehamite, cu atît mai mult cu cît asistaţi nu la o „ţiganiadă“ ridicolă, ci şi la ruinarea ţării, a propriei voastre existenţe.
Partidul România Mare are un merit: este singurul care nu s-a scindat, care nu s-a bătut pentru Putere, care s-a lăsat călăuzit doar de Luceafărul strălucitor al intereselor vitale ale Naţiunii Române. Unii adversari ai noştri au încercat din răsputeri să ne compromită în faţa ţării şi a străinătăţii, ştampilîndu-ne cu calificativul infamant de „extremişti“. Mai greu a fost pentru aceste „cozi de topor“ să precizeze ce fel de extremism ne-ar anima pe noi: de dreapta, de stînga sau de centru?! Istoria se repetă. Aşa după cum şi prin anii ’50 bîntuia o modă a etichetelor, cînd oameni nevinovaţi erau înfieraţi ca burjui, chiaburi şi sabotori ai regimului, tot astfel se practică şi astăzi un fel de vînătoare de vrăjitoare, pe cît de falsă, pe atît de periculoasă pentru liniştea societăţii româneşti. Noi nu ne simţim datori să ne scuzăm sau să ne explicăm în faţa acestor duşmani ai Neamului Românesc, dar în faţa voastră, a milioanelor de fii ai acestei ţări, rostim cu mîna pe inimă: dacă a-ţi iubi Patria mai mult ca orice pe lume, dacă a dori ca românii să fie stăpîni la ei acasă, dacă a veghea zi şi noapte ca România să nu fie batjocura şi colonia nimănui, dacă toate acestea înseamnă a fi „extremist“, ei bine, da, sîntem extremişti, ba chiar extrem de extremişti, ultraextremişti, incurabil de extremişti! La urma urmelor, ce ne mai mirăm? În cei aproape 3 ani petrecuţi de la evenimentele din decembrie 1989, în presa noastră ticăloşită au fost aduse acuzaţii sinistre la adresa Poporului Român, a Armatei şi a Bisericii, a unor valori naţionale ca Mihai Viteazul (numit paranoic), Mihai Eminescu (numit legionar, fascist şi huligan), Octavian Goga (numit lichea) şi aşa mai departe. Pentru noi, lucrurile sînt foarte limpezi. În România există două tendinţe: cei care urmăresc dezmembrarea ţării şi ruinarea ei pînă la sapă de lemn şi, în partea opusă, cei care, aidoma nouă, vor să preîntîmpine, cu orice preţ, nimicirea acestei ţări. Această împărţire în două tabere nu e nouă, e cunoscută în Istoria noastră de sute de ani. Numai că, astăzi, lupta îmbracă veşminte de-a dreptul barbare. Dacă pînă şi mafioţii din Italia sau America tot mai manifestă grijă faţă de aparenţe şi se tem de judecata opiniei publice sau de lege – în ceea ce-i priveşte pe mafioţii noştri politico-economici, totul se face la vedere, fără ruşine, actele de vînzare-cumpărare a ţării fiind parafate în văzul public şi prezentate ca nişte mari victorii ale intrării noastre în Europa! Dar, pentru numele lui Dumnezeu, România se află în Europa încă dinainte de naşterea continentului european! Totul pare o farsă, care poate că ne-ar amuza, dacă n-ar fi în realitate sinistră, dăunătoare pentru viaţa de zi cu zi a populaţiei, pentru viitorul copiilor noştri, pentru ţară. Este clar că România a intrat într-un unghi mort, într-o fundătură din care nu poate ieşi decît printr-o schimbare radicală. Această schimbare o poate asigura, în profunzimile sale, numai Partidul România Mare. Deocamdată, fiind un partid de Opoziţie, noi nu am avut acces la exerciţiul Puterii. Am stat pe margine, am observat, am analizat toate variantele posibile. Nu pretindem că deţinem noi piatra filozofală sau iarba fiarelor, în stare să deschidă lacătul viitorului. Dar, măcar sîntem pe deplin conştienţi unde au greşit guvernările anterioare. Este inadmisibil faptul că, în mai puţin de 3 ani, s-au cheltuit peste 7 miliarde de dolari, din care aproape 4 miliarde sînt datorii noi, efectuate de actualii guvernanţi. Este inadmisibil ca unităţi economice rentabile, care produceau în anii precedenţi în valoare de miliarde de dolari, să fie astăzi spulberate, puse pe butuci, vîndute la preţuri de nimic unor afacerişti străini. Asta nu mai e privatizare, nu mai e retehnologizare, e crimă de înaltă trădare împotriva intereselor Poporului Român. Şi urmările ei se simt la tot pasul, în fenomenele şomajului şi sărăcirii fără precedent a populaţiei. Această situaţie dramatică nu mai poate continua. Aşa-zisa reformă economică şi, în general, întreaga strategie politică trebuie schimbate de urgenţă, pînă nu este prea tîrziu.
Stimaţi compatrioţi, poate că toată această năpastă am fi îndurat-o mai uşor dacă ferestrele şi pragul casei noastre nu ar fi ameninţate de limbile de foc ale războaielor din zonă. Astăzi, nu mai este un secret că în anumite cabinete ale politicii mondiale s-a urzit, încă din 1989, ţesătura unui complot ruşinos împotriva României. În decembrie 1989, lucrătura lui a fost dejucată de către mulţimile care au ieşit în stradă şi şi-au vărsat sîngele. Astăzi, noi, cei rămaşi în viaţă, sîntem chemaţi să împiedicăm izbînda acestui scenariu criminal. Prima şi cea mai importantă cale de salvare a României o reprezintă alegerile din septembrie 1992. Încercaţi să vă imaginaţi cum va arăta faţa ţării dacă în Parlament, în Guvern şi în celelalte structuri ale Puterii vor pătrunde adevăraţii patrioţi, care şi-ar da şi viaţa pentru ţară. „În visele mele, înflorit arată viitorul României“ – rostea un înflăcărat paşoptist, şi aşa va fi, vă jurăm cu mîna pe inimă. Dar, pentru asta, trebuie să votaţi Partidul România Mare, celelalte forţe împătimite de dragostea de Neam. Votaţi Vulturul cu Crucea în plisc, semnul nostru electoral. Biruinţa va fi a noastră!

CORNELIU VADIM TUDOR
(„Politica“, nr. 26, din 15 august 1992)

http://www.ziarultricolorul.ro/pentru-improspatarea-memoriei/romnia-a-intrat-ntr-o-fundtur-istoric.html

PRM, PESTE TOT

O dată cu reîntoarcerea în funcţia de preşedinte a lui Vasile Popa, la PRM Olt se gîndeşte şi se lucrează din nou cu optimism. Astfel, împreună cu fostul preşedinte al partidului, Iulian Popescu, şi avîndu-i aproape şi pe ceilalţi membrii reprezentativi ai Biroului Executiv, Gheorghe Zlăvog şi Florel Oiţă, liderul peremiştilor olteni a susţinut marţi, 21 iunie 2011, la sediul Organizaţiei locale PRM din Slatina, o Conferinţă de Presă, în care au fost dezbătute mai multe subiecte interesante înscrise pe ordinea de zi.
Au trecut 20 de ani de la înfiinţarea PRM. Pentru început, intrîndu-şi rapid în atribuţiile de preşedinte al partidului şi avînd în vedere şi faptul că la 20 iunie 1991, la Bucureşti, în jurul revistei săptămînale „România Mare” lua fiinţă Partidul România Mare, Popa a ţinut să facă o scurtă incursiune în istoria unuia dintre cele mai reprezentative partide din ţara noastră. Printre altele, domnia-sa a subliniat faptul că, deşi PRM a fost şi este perceput la nivelul opiniei publice ca un partid extremist, liderul şi fondatorul său, Corneliu Vadim Tudor, nu urmăreşte decît respectarea dreptului la deplina libertate de exprimare şi îmbunătăţirea cît mai rapidă a condiţiilor de viaţă pe care le au românii. Astfel, conform doctrinei peremiste, preşedintele Vasile Popa a precizat că, în politica internă, Partidul România Mare consideră că trebuie protejate economia şi resursele naţionale, în timp ce pe plan extern s-a militat întotdeauna pentru apropierea de Occident, numai prin respectarea independenţei, suveranităţii şi demnităţii statului. Ulterior, referitor la subiectul legat de reorganizarea teritorială a României, o altă temă de lucru, amplu dezbătută şi comentată pe la noi, Gheorghe Zlăvog, preşedintele interimar al PRM Slatina, a ţinut să limpezească apele, spunînd că Partidul România Mare nu este şi nu va fi niciodată de acord cu această reorganizare. Mai mult, domnia-sa a tras încă un semnal de alarmă faţă de modul de acţiune al maghiarilor, precizînd că de mai mulţi ani încoace aceştia joacă un rol extrem de important în politica românească: „De prin ’96, cum-necum, ungurii au fost mereu acolo, la guvernare. Fie cu PSD, fie cu PDL. Şi iată că, ne convine sau nu, au făcut paşi mici, dar siguri, spre autonomie. Cu toate acestea, referitor la reorganizarea teritorială, vreau să reţineţi că PRM este împotriva eventualelor proteste şi manifestări de stradă”.

http://www.ziarultricolorul.ro/comunicate-de-presa/prm-peste-tot-18.html

La 5 ani de la mascarada „Procesului comunismului“ TRAIAN BĂSESCU A CĂLCAT, DIN STRACHINĂ ÎN STRACHINĂ, PÎNĂ A AJUNS LA VORBA MEA...

Miercuri noaptea, pe la ora la care ies strigoii la drumul mare, în casele românilor a intrat, din nou, şi fantoma ambulantă şi împiedicată la minte C. T. Popescu. Nebunul i-a spus prezentatoarei de la Realitatea TV că a fost sculat din somn, că aţipise, că nu prea ştie despre ce e vorba etc. Din păcate, acest post de Televiziune aşa face: îi caută pe toţi îmbrobodiţii, care dorm pe ei şi sînt inculţi – dar nu îi abordează pe oamenii care pot lămuri populaţia într-o problemă sau alta. Aşa că să nu se mire Realitatea TV că, indiferent ce ar face, ratingul său e la 1/2 faţă de ratingul concurenţei (Antena 3). Dar, despre ce vorbeau cei de la postul băsist la acea oră tenebroasă? Despre ultimele flatulaţii scoase pe gură de Traian Băsescu, în urechile celor două borfeline de la B 1 TV, Robert Cristoiu şi Ion Turcescu (sau cam aşa ceva). Era evident, cel puţin pentru cunoscători, că Matrozul Chior confundase evenimentele: atunci cînd a zis că fostul rege Mihai a comis un act de trădare de ţară, el a vrut să se refere la arestarea Mareşalului Antonescu, la 23 august 1944 nu la abdicarea de la 30 decembrie 1947. Ştia el ceva, ca orice urechist, dar o ceaţă densă îi acoperea gîndirea. Nu era nici prima, nici ultima dovadă de incultură a acestui palavragiu. Amintiţi-vă numai de „Marea Neagră lac rusesc“. Şi în acea seară de miercuri, Băsescu era beat mangă, aşa că filamentele din creieraşul lui se încîlciseră rău de tot.


Din păcate pentru cineva care se dă mare cunoscător într-ale Istoriei şi se laudă că doarme la Biblioteca Academiei, Ardei Umplut n-a sesizat amestecarea planurilor. Ce trădare putea comite un om pe care komisarii sovietici şi Armata Roşie îl siliseră, sub ameninţarea armelor, să semneze actul de abdicare? Ce slugă la ruşi putea fi cineva care era alungat din ţară chiar de ruşi? El era prizonier în mîna ruşilor, pe care, din nenorocire, chiar el ni i-a adus pe cap. Acesta e adevărul istoric şi el nu poate fi falsificat. Aşadar, Mihai s-a făcut vinovat de trădare la 23 august 1944 – nu la 30 decembrie 1947. Atunci, în 1944, Mihai l-a arestat, prin vicleşug, pe Mareşalul Antonescu, pe care l-a predat agenţilor Moscovei, abandonînd în ghearele URSS cca. 170.000 de militari români. Fără nici o garanţie (Armistiţiul avea să fie semnat la 12 septembrie 1944), necoptul rege a predat ţara ruşilor! Aia, da, trădare!, Dar, nu numai perechea Turcescu – Cristoiu a dormit ca boul pe coadă, ci şi cuplul trist şi certăreţ C. T. Popescu – Oana Dobre. Nici ăştia n-au sesizat grava confuzie făcută de marinarul analfabet. Nu numai atît, dar tovarăşa Dobre a spus, de mai multe ori, că Mihai era un copil, de 13-14 ani, fiind născut în 1927, „informaţie“ acceptată şi confirmată de Crocodilul Chelios. Iarăşi, o confuzie penibilă: în 1927 a murit Regele Ferdinand, bunicul lui Mihai – care Mihai se născuse cu 6 ani înainte, în 1921. Apoi, cu suficienţa lui penibilă, care nu suportă nu numai o contrazicere, dar nici măcar o întrerupere, C. T. Popescu a debitat: „E o problemă de ştiinţă, de istorie“. Aţi văzut inginerul de tinichigerie, ce dă din el? Muşchiul Vorbitor nu ştie lucruri elementare, dar pozează în savant universal! Ce mai, Sulică Frînaru pozează, la orice oră din zi şi din noapte, în Nicolae Iorga, în salopetă muncitorească şi cu cozoroc întors, de băiat de mingi! În murdăria sufletului său meschin, acest Popescu a profitat de ocazie pentru a mă ataca pe mine, la pachet cu revista „România Mare“. El, care şi-a băgat în faliment propria fiţuică, „Gîndul“ (pe care o făcuse cu banii lui Adrian Sârbu), nu are loc de o publicaţie care şi-a dovedit forţa, viabilitatea şi rezistenţa în timp, apropiindu-se acum de fenomenalul număr 1.100! Aşadar, „România Mare“ apare de 21 de ani - în vreme ce TOATE publicaţiile săptămînale au murit. Mai mult decît atît, dar această revistă a oferit, timp de 19 ani, Premii substanţiale la un număr impresionant de valori ale Poporului Român. Şi încă ceva: revista a creat un Partid politic şi o Mişcare Naţională! Dar vine un schelet ambulant, crăcănat nu numai la picioare, ci şi la minte, şi o pune la zid! În direct, pe un post de Televiziune! Iar mie, care am încercat să-i dau o replică, nu mi s-a oferit cuvîntul! Ce ruşine! Ce mizerie! Ce presă mai e asta? Că numitul C. T. Popescu e un sifilitic cu dungă roşie-n buletin, o ştie toată lumea. Că el e la fel de incult, megaloman şi beţiv ca T. Băsescu, iarăşi e de notorietate. Dar că un post TV se face preş la picioarele lui rahitice, permiţîndu-i să înjure un om care îi este infinit superior şi ar fi putut clarifica subiectul, fiindcă e domeniul lui de activitate – aşa ceva e scandalos.

În concluzie, Traian Băsescu a greşit în mai multe privinţe. Prima şi cea mai gravă eroare a lui a fost mascarada intitulată „Procesul comunismului“, la care l-a invitat şi pe fostul rege Mihai. Atunci, am fost singurul şef de partid care a protestat faţă de acea înscenare periculoasă pentru Istoria Naţională. Ţin minte că necoptul Victor Ponta m-a făcut atunci, tot la Realitatea TV, „huligan“. Acum, îl face aşa (sau pe aproape) pe cel pe care îl apăra atunci, Traian Băsescu. Cîtă lipsă de caracter! Ce obraz au oamenii aceştia? În loc de şira spinării, au o macaroană fiartă. Evident, eu n-am să-l iau în braţe pe Mihai de Hohenzollern pentru a lovi în Traian Băsescu. Amîndoi au trădat România. Amîndoi vor rămîne în cartea de Istorie la Capitolul Erată, ca fiind slugile cuiva: Mihai – sluga ruşilor; Băsescu – sluga americanilor.

Dar, nu numai Realitatea TV a făcut o criză de „monarhită“, ci şi Antena 3. Postul respectiv a reluat tema a doua zi, joi, invitîndu-l în studio pe compozitorul fără operă Adrian Iorgulescu, care a eliminat o „perlă“ cît oul de struţ: cică regele Mihai „a scurtat al II-lea război mondial cu cîţiva ani“ (?!). Cu alte cuvinte, dacă nu era el, infantilul care, la 21 de ani, plimba un crocodil prin Palat, retardatul căruia i-a băgat Emil Bodnăraş în pat o grecoaică, agentă NKVD, oare pînă cînd ţinea marea conflagraţie – pînă în anii ’50? În realitate, specialiştii militari au apreciat că întoarcerea armelor de către România ar fi scurtat războiul cu cca. 6 luni, prin urmare nu „cu cîţiva ani“. Dacă nu te pricepi, maistre cu părul vopsit, de ce te bagi? Şi de ce îi tot invită televiziunile astea pe nişte diletanţi? În aceeaşi emisiune s-a făcut auzită şi vocea gîjîită a lui Aurel Vainer, aşa-zisul preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, care n-a pierdut prilejul de a mai trage o copită Armatei Române şi Jandarmeriei: acestea, chipurile, ar fi ucis mii, sau zeci de mii de evrei, ba la Iaşi, ba prin alte părţi. Termină, moşule, cu minciunile, că nu se mai uită nimeni în gura voastră. Ia nu-i mai faceţi voi pe români criminali, că ne-am săturat de atîta mizerie şi nerecunoştinţă. Ai grijă să nu se şucărească Băsescu pe matale şi să nu facă publice dovezile fraudei neruşinate prin care ai intrat în Parlament (la o populaţie de cca. 5.000 de evrei cu drept de vot s-a pretins că te-ar fi votat cca. 25.000 de oameni, ceea ce nu crede nici un şmecher ca Katz, sau Radu Ioanid).

CORNELIU VADIM TUDOR

Explicaţii poze: La 18 decembrie 2006, Tribunul a măturat pe jos cu impostorul Traian Băsescu, care se erijase, el, un fost securist, în luptător împotriva „comunismului“, invitîndu-l în Parlament şi pe fostul rege Mihai

23 august 2004. La „jubileul“ (trist) al celor 60 de ani de la lovitura de stat care a condus la ocuparea României de către ruşi, Corneliu Vadim Tudor l-a lămurit pe fostul suveran Mihai de Hohenzollern cum e cu familia regală...

http://www.ziarultricolorul.ro/eveniment/la-5-ani-de-la-mascarada-procesului-comunismului-traian-bsescu-a-clcat-din-strachin-n-strachin-pn-a-ajuns-la-vorba-mea.html

SMS trimis de preşedintele PRM Robertei Anastase (Tel. 0733/55.82.77) cu cîteva ore înaintea „incidentului” cu „pistolul”

Dragă Roberta Anastase,

maniera în care se comportă unii membri şi simpatizanţi  PDL cu maestrul coregraf Constantin Duţu este sub-umană. Acest om este complet nevinovat şi a făcut numai bine, întreaga sa viaţă, slujind cultura română. Nu-l mai vînaţi pentru o nenorocită de funcţie la CNA, că vă bate Dumnezeu.

VADIM TUDOR
22 iunie 2011
Orele 12,32

http://www.ziarultricolorul.ro/eveniment/sms-trimis-de-preedintele-prm-robertei-anastase-tel-0733558277-cu-cteva-ore-naintea-incidentului-cu-pistolul.html

 

Comunicate de presa

Miercuri, 22 iunie a. c., orele 14, în Sala de Şedinţe a Ligii Profesioniste de Fotbal, va avea loc o întîlnire a domnului dr. Corneliu Vadim Tudor, membru al Parlamentului European, preşedintele Partidului România Mare, cu preşedinţii şi membrii birourilor executive ale filialelor partidului din Municipiul Bucureşti.

Întîlnirea va fi urmată, la orele 16, de o Conferinţă de Presă.

BIROUL DE PRESĂ AL PARTIDULUI ROMÂNIA MARE
21 iunie 2011

http://www.ziarultricolorul.ro/comunicate-de-presa/comunicate-de-presa.html 

Saptamana pe scurt

* Elena Udrea conduce MINISTERUL DEZOLĂRII * Un propagandist al şovinismului unguresc: Cătălin Avramescu, de profesie evreu * Leguma Huidu şi-a cumpărat un apartament scump la Viena * Anus Carti-Anus îl confundă pe Caragiale cu Marin Preda

* LA DESCHIDEREA EDIŢIEI. Audienţele posturilor de Televiziune sînt falsificate şi de cine nu te aştepţi. Iată, bunăoară, evidenţa acestora, aşa cum e reflectată de „Jurnalul Naţional“ de joi, 16 iunie, unde emisiunea lui Răzvan Dumitrescu, de marţi, ar fi avut 2,6 puncte de rating. În realitate, media a fost de peste 3 puncte, iar „minutul de aur“, de 3,5 puncte. De ce? Foarte simplu: invitat fusese preşedintele PRM. Cui îi servesc astfel de falsuri? Acelora care au nişte funcţii efemere prin unele redacţii şi nu suportă nici măcar concurenţa unor colegi. * Tot „Jurnalul Naţional“ publică poza lui Radu Tudor, la vîrsta de 6 ani. Simpatic băiat. Ofiţer acoperit de mic copil. Dar, fireşte, noi l-am descoperit într-un moment de neatenţie din partea lui, cînd stătea pe oliţă. * Greşeală de tipar mare, vizibilă de la o poştă, impardonabilă – pe pagina 1 a „Evenimentului zilei“! Priviţi acest generic: „Secretarul de Stat în Ministerul DEZOLTĂRII pune degetul pe rană“. Le-o fi fost foame, săracii, de-au mîncat o literă. Sau, cine ştie, poate că pocitania cu voce tebecistă, Nicoleta Savin, invidioasă pe Elena Udrea, o fi vrut să scrie „Ministerul DEZOLĂRII“.


* Mai ţineţi minte cum i-a făcut micul derbedeu Grigore Carti-Anus, după meciul de fotbal România-Ungaria, pe marii patrioţi Vadim şi Funar? „Hienele naţionaliste“. Ăsta-i avortonul fără ţară, atîta îl duce capul. * În „Naţional“ a apărut o notă: „Preşedintele Casei Reprezentanţilor, John A. Boehner, i-a dat un ultimatum lui Obama, să ia aprobarea Congresului, pînă vineri, pentru implicarea militară a SUA în Libia“. Aşa ceva nu există – vorba ţăranului, cînd a văzut o girafă, la Grădina Zoologică. Mai mult ca sigur că ziarul o fi vrut să scrie „Camera Reprezentanţilor“. Sau, mai ştii, poate să s-a dorit împerecherea Casei Albe cu Camera Reprezentanţilor… * Presa ne anunţă că, la 1 an de la prăbuşirea unui avion militar israelian, în zona Fundata, aviaţia Israelului revine în România. De ce? Ca să atace Ungaria (aşa ar fi normal). * A încetat din viaţă coregrafa Netty Păunescu, de la Teatrul „Constantin Tănase“, soţia cîntăreţului Jean Păunescu. Dumnezeu s-o ierte. * Alianţa dintre Vadim şi Gigi Becali, pentru Parlamentul European, este considerată, pînă şi de intriganţii de la „Adevărul“, o „idee genială“. Da, aşa se poate spune. Pentru că i-a luat Chiorului, din mînă, jucăria fraudei electorale: nu mai era un singur partid, erau două. Aşa că sifiliticul Băsescu a luat MUIE (Mişcarea pentru Unitatea şi Integrarea Europeană). * Pe cine trimite Băsescu ambasador în Finlanda şi Estonia? Pe Cătălin Avramescu, de profesie evreu. Presa (Realitatea TV, „Adevărul“) reaminteşte ce afirma dobitocul ăsta cu cap turtit la B1TV: „Noi trebuie să înţelegem că maghiarii, mai ales secuii, trăiesc în ţara aia de vreo mie de ani. Aia este, din multe puncte de vedere, politiceşte vorbind, ţara lor. Ei au tot dreptul să aibă o Republică, cu Steag, cu Parlament, cu legi, cu bani şi ambasadă“. Hai sictir de prost! Debitează porcăriile astea în Israel, apropo de palestinieni, şi or să-ţi facă ăia circumcizie totală, de-ai să vorbeşti pe urmă ca un scapete (Răţoiul Donald, Raluca Turcan).


* O altă greşeală de corectură, şi tot pe pagina 1, în „Evenimentul zilei“: „Ce boli se ghicesc după OCHII“ (?!). * Şi tot în acel ziar penibil, devenit „trompeta“ famigliei Cocoş-Udrea, se poate citi această minciună ordinară: „Ministerul condus de Gabriel Oprea a încheiat recalcularea. 90 % din pensiile militarilor au crescut“. Fir-aţi ai dracului de golani! Cum au crescut, mă? Din „pixeli“? Din „burta“ unor recalculări şmechereşti, făcute de curva aia bătrînă, ce-şi zice generăleasă, Maria Lupu? O s-o luaţi voi pe cocoaşă, nici o grijă. * Alte slugi ale acestui regim criminal, care vor ajunge, şi ele, la canal, sînt fomiştii de la „România liberă“. După ce au văzut că îi înjură lumea ca la balamuc, din pricina mizeriilor debitate de zdreanţa aia de Sabina Fati, lefegiii ferparului mortuar s-au speriat şi l-au pus pe repetentul Cristian Câmpeanu să scrie un „editorial“, cu titlul „O prostie ungurească“. Din păcate, băiatul e un oligofren înrăit, care nu ştie lucruri elementare, darmite politică. Atunci cînd scrii „să se suprapună peste“, gata, s-a rupt filmul. * În sfîrşit, un interviu instructiv în „Jurnalul Naţional“, cu Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Rutiere (Circulaţiei) din Poliţia Română. Autoarea interviului, Mara Răducanu, a dat un titlu şocant, dar care corespunde adevărului: „Şoferii români: tupeu, inconştienţă, şmecherie“.


* Numitul Şerban Huidu şi-a cumpărat un apartament cu 3 camere, la… Viena (?!). E scump, normal. Din ce bani mă, hoţule? Din schimonoseli şi maimuţăreli, împotriva unor oameni care nu-ţi făcuseră nimic (inclusiv a unor feţe bisericeşti, ceea ce a atras mînia lui Dumnezeu). Ziarul „Libertatea“ publică un interviu cu acest saltimbanc blestemat. E primul interviu cu o legumă, din presa română. E repetată mai vechea minciună: „«Cîrcotaşul» a intrat într-un copac, pentru a evita nişte copii apăruţi pe pîrtie“(?!).Care copii mă, puşlamalelor? Scena s-a petrecut în Austria, unde nu circulă nimeni, de nebun, în calea schiorilor. Lumea a văzut pelicula la televizor: nici urmă de copii. Dar intenţia este să-l scoată pe pleziristul ăsta erou, cum s-a sacrificat, el, pentru nişte fiinţe lipsite de apărare, intrînd cu al său dovleac într-un copac. Nu ţine figura. Acum, nenorocita creatură a fost dusă de „colegii“ de gaşcă, de la Prima TV, în Italia, pentru recuperare psihică. Am văzut cîteva secvenţe, bine regizate şi periate. Jenant. Monosilabic. Se uită, şi el, la ceilalţi, rîde ca prostul, strecoară 2-3 cuvinte, după care se strîmbă puţin şi cade în blegeală. Hai să zicem că acest răufăcător, care a călcat pe cadavre, îşi va reveni – ce va face el după aceea? O va lua de la capăt, batjocorindu-i pe nişte oameni nevinovaţi, ca să-i fie, lui, bine, şi să mai cumpere nişte apartamente, sau poate vile, în diferite zone ale lumii. Dacă nici acum nu pricepe anturajul acestui amărît ce înseamnă bătaia lui Dumnezeu, înseamnă că e la fel de murdar la suflet ca el. * Inconştienţă la superlativ: în timp ce lumea stă pe o bombă cu ceas, nişte infantili au organizat o întrecere cu… raţe de plastic, pe Bega (?!). Bravo, băi, aceştia! Aşa ceva ne mai lipsea, că, în rest, le aveam pe toate. Bega-mi-aş… * Analfabetul Griguţă Carti-Anus iar a comis-o. Pe pagina 1 a ziarului „Adevărul“, el a dat (sau a acceptat) un titlu aiuritor: „D’ale lu’ Moromete. Ţăranii despre megajudeţe: «Nu vrem cu mangafaua la Ploieşti»“. Ce legătură are Marin Preda (autorul „Moromeţilor“) cu mangafaua lui Caragiale mă, cretinule? Tu nu cunoşti nici măcar chestiuni elementare, pe care le ştie şi un elev de clasă primară? Vai, vai! Ruşine, Dinu Patriciu! * În acelaşi ziar stufos şi idiot am găsit un titlu penibil: „Ţara cu ctitorii şi rahat de cîine“ (autor, un individ netalentat, care încearcă să şocheze şi să-şi facă un nume, Adrian Georgescu). * În acelaşi număr de ziar, „bebeluşa“ Oana Ioniţă, de la Cronica Cîrcotaşilor, afirmă: „La Liceul de Coregrafie am devenit o fetiţă-soldat“. Aha! De-aia faci tu culcat-sculat, culcat-sculat, de cîteva ori pe zi! Mai bine ne-ai spune cine e străinul cu care ai făcut un copil din flori. Şi cu cine ai lăsat copilul atunci cînd te-ai dus, în vîjîială , prin Italia, cu mortăciunile alea de la Crima TV. Dar, să nu fim răi cu fata asta, care e singura creatură normală din balamucul respectiv. * Ziarul „Bursa“ face o radiografie necruţătoare a falimentului TVR. Autori: Florian Goldstein (Make) şi Emilia Olescu. Începutul spune totul: „Al cincilea an de pierderi la Televiziunea publică, 2010 stabileşte un record negativ al instituţiei (de minus 162 de milioane de lei – cca 40 de milioane de euro) şi ridică iarăşi problema existenţei Televiziunii Române“. Da’ să moară o dată, că ne-am săturat de agonia asta, pe bani publici! * Nu ştim unde a dispărut Marius Tucă, probabil că şi-a luat familia şi s-a refugiat la Neptun, în superba vilă pe care a cumpărat-o de la RA-APPS. Mă rog, să fie sănătos, dar nu e frumos, va veni o vreme cînd el va fi nevoit să restituie acea clădire a Patrimoniului de Stat. Ceea ce ştim este că, în absenţa lui, în „Jurnalul Naţional“ apar tot felul de gafe. Una dintre ele este titlul, eronat, al unei cărţi de Fănuş Neagu: „Pierdut în Balcani“ (nr. de miercuri, 15 iunie). Numai că titlul corect sună altfel: „Pierdut în Balcania“. * Presa ne anunţă că fostul ofiţer de Securitate Dan Adamescu a cumpărat „Academia Caţavencu“ cu aproape 900.000 de euro (?!). Asta s-o creadă ei, şmecherii, că înghiţim noi o asemenea găluşcă! O foaie falită, ţinută de nişte golani cu foamea-n gît, să coste o asemenea avere! Aflăm noi ce se ascunde aici, nici o grijă.


* Economistul Constantin Cojocaru declară, pentru „Evenimentul zilei“: „Pe mine nu m-a descoperit Dan Diaconescu, aşa cum minte el cu neruşinare“. * În acelaşi ziar, băiatul cu figură de spălător de morţi, Mircea Marian, îl spală la popou şi pe Matrozul Chior: „Băsescu, zis şi exterminatorul de baroni“. Nu-ţi e, mă, ţigane, ruşine? Cine îi zice aşa celui mai mare bandit din România ultimului secol? Sau, cine ştie, poate că vrea să-i extermine pe Mircea Băsescu, Elena Udrea, Dorin Cocoş, Gh. Falcă, Liviu Negoiţă, Gabriel Oprea, Gh. Flutur, Sorin Frunzăverde, Sorin Blejnar şi atîţia alţi baroni, pitiţi sub pulpana lui.


* Penibilă insistenţa cu care Augustin Buzura (care se pretinde un om serios, doar e socrul directorului SRI, G. C. Maior) îi oferă găzduire impostorului Vasile Dâncu, în revista „Cultura“. Ce-are puradelul ăsta umflat în pene cu cultura (sic!), dragă Buzura? Nu ajunge că a încercat să falsifice, de două ori la rînd, sondajele din Basarabia, făcîndu-se de rîs într-o manieră stupefiantă? Acum se dă şi… editorialist! Ce obligaţii ai tu, Buzura, faţă de un hoţ ordinar? Numai originea voastră clujeană să fie explicaţia? În acelaşi număr de revistă vedem şi un omagiu adus… cuscrului lui Augustin Buzura – Liviu Maior. Asta-i vestita cumetrie ardelenească, generatoare de multe discuţii critice în cultura, dar şi în politica românească. Este prezentat un volum omagial, închinat tatălui directorului SRI de un oarecare… Bolovan. Ce-i asta, mă, aţi căpiat? * O gafă în „Libertatea“: „Ilie Năstase şi Ion Ţiriac se înţeleg la fel de bine ca acum 20 de ani, cînd formau un cuplu pe terenul de tenis“. Hai, mai scădeţi încă 20 de ani. Fiindcă Năstase şi Ţiriac atunci jucau împreună, în anii ’70, nu în anii ’90. * Bişniţarul Cozmin Guşă îl numeşte pe Marian Vanghelie „cel mai inteligent om politic“ (?!). Normal. Doar a citit multe „almanahe“. Şi l-a şi umplut de bani pe fostul vînzător de „ciunga“, pentru nişte aranjamente făcute în SUA, de s-a nimerit bietul Vanghelie doar la cîteva sute de metri de locul unde se afla Barack Obama, mare succes! Dacă ar trebui eutanasiat vreun maidanez, ăla e, cu siguranţă, bagabontul cu eczemă pe chelie, Guşă. * La Mulţi Ani, cu o mică întîrziere, doctorului Constantin Găucan, cu prilejul zilei sale de naştere. În „Jurnalul Naţional“, acest medic şi animator cultural de mare valoare dă un interviu, apărut sub titlul: „Aş vrea să schimb «gena cocoşată» moştenită de la traco-geţi“. Bine zis, „gena cocoşată“. * În ziua de 15 iunie, la mormîntul lui Eminescu, din Cimitirul Bellu, un singur om politic a depus o coroană de flori: Vadim. Şi asta o face de 25 de ani, constant, de ziua naşterii (15 ianuarie) şi de ziua morţii (15 iunie) marelui poet şi ziarist. Asta înseamnă să fii patriot, zi de zi, ceas de ceas, clipă de clipă. Restul nu e tăcere (Shakespeare) – restul e gargară. * Un titlu janghinos, pe pagina I a fiţuicii patronate, mai nou, de curva de arabi şi de negri Elena Udrea: „Liderul PNL a ajuns mai rău decît Vadim. Cu Antonescu la psihiatru“. Autori, doi derbedei, care au vagabondat din rahat în rahat, de la gazetă la gazetă, pînă s-au băgat argaţi la Paraşuta din Pleşcoi: Florin Ciornei şi Marius Vulpe. Ce treabă are mă, porcilor, Tribunul cu psihiatrul? Ce-a făcut? Îşi bate nevasta, la trei coaste? A pleznit copii, cu dosul labei, ca stăpînul vostru, Băsescu? A furat telefoanele ziaristelor? A delirat în public, pe diferite teme? V-aţi şi găsit momentul în care să-l atacaţi pe acest om drept: exact cînd TOATĂ ţara îi dă dreptate şi, vorba aia, „se poartă Vadim“, el fiind „Omul Zilei“. * Şi Mircea Toma s-a băgat slugă la putoarea cu bube şi celulită, din Pleşcoi: bulangiul freacă menta la fiţuica născută moartă-n coteţ „Kamikaze“ (care scapă gaze). * Titlul lunii iunie a văzut lumina tiparului în „Cancan“: „Sexy-poliţista, bătută cu o cîrjă de un cerşetor. Atacată de un olog în pielea goală“. Această întîmplare incredibilă, care a şocat-o pe numita Iolanda Deca, s-a petrecut duminica trecută, la prînz, în faţa Mînăstirii Caşin, din Bucureşti. Scenă de film, de Fellini, nu alta! Poliţista cică patrula pe acolo, împreună cu o colegă, dar cretinul ăla a lovit-o cu cîrja pentru ca, apoi, cînd Iolanda a vrut să-i pună cătuşele, el să-şi scoată „ostromentul“ şi să i-l arate: „Ete sula, Marioaro!“. Nasol. Şi Iolanda ce-a făcut? Dacă ar fi fost noapte, probabil că ar fi stat capră, eventual să-i pună ăla cătuşele ei. E clar, s-a dat drumul la nebuni… * Ziarul „Tricolorul“ e mai mult decît mortal. E vital. Mătură podelele ţării cu celelalte cotidiane, avînd o forţă devastatoare. Priviţi sumarul ultimelor apariţii. JOI, 16 iunie (2.190): „Ultimul sondaj de opinie bagă Mafia în sperieţi: PRM – 31%; VADIM – 42%“; „Record de audienţă realizat de preşedintele PRM marţi seară, la Antena 3: «Minutul de Aur» – 3,5 puncte“; „Românie, stai liniştită: Băsescu lucrează pentru tine!“ (editorial de Silviu Crăescu); „Ieri, la Cimitirul Bellu, pelerinaj la mormîntul lui Mihai Eminescu“; „De ce participă justiţiara Chină la fărădelegile «anticomunistului» Băsescu? Frăţia dintre Mafia Galbenă şi Mafia Portocalie“; „Hai să (ne) rîdem cu cuplul comic-fantezist Lia şi Paul Lambrino“; „La închiderea ediţiei. Nebun pînă la moarte: Traian Băsescu vrea să-i convingă pe americani să-l schimbe pe Piticul (Boc) cu Limbricul (Lăzăroiu)“; „Antologia pamfletului românesc. Revista presei şi alte picanterii“ (Corneliu Vadim Tudor, 8 mai 1992); „NEWS ALERT. Delia Dinu – Vrăjitoarea de la Palatul Cotroceni“; „Europol nu ne vrea în Schengen“ (George Tărâţă); „Ei, nici chiar aşa… Mircea Mihăeş o compară pe Daciana Sârbu cu o prostituată“ (Iosif Buble); „Calendar – 16 iunie“. VINERI: „Ţara asta parcă e blestemată: încă un prim-ministru ţigan! Sebastian Lăzăroiu se dă mare sculă pe basculă la stăpînii de sclavi din SUA“; „Ultima oră. Bastardul Ancăi Boagiu va primi de la tatăl lui, Traian Băsescu, nu mai puţin de 50.000 de dolari ca să se dea pe tobogan la Disneyland (SUA)!“; „Datoria externă şi împărţirea teritorială a României“ (editorial de Gh. Funar); „Emil Boc către Vasile Blaga: «Vasile, ai avut dreptate cînd ai zis că ne va încăleca Udrea pe toţi şi că se va alege praful!»“; „Încă o pirandă mincinoasă. Aşa-zisa vrăjitoare Melisa bagă zîzanie între Mariana Zăvoranu şi fiica ei“; „«Evenimentul zilei» a schimbat Bulina Roşie a lui George Păunescu pe Lampa Roşie a prostituatei Elena Udrea. Cum se dă Cocoş fără creasta Elenei. Soţul soţiei sale se plînge de cum este lucrată doamna din interior, adică din PDL“ (text reprodus din „Jurnalul Naţional“, semnat cu pseudonimul Elena Găină, dar bănuim că autorul este Dan Constantin); „Conspiraţie a primarilor hoţi şi criminali“ (Liliana Marinescu); „PSD acuză: Protejata lui Băsescu a adus TAROM în sapă de lemn“; „Au ajuns toţi la vorba noastră… Afirmaţii cumplite, făcute de o persoană care ştie ce vorbeşte! Osama, mort de 10 ani, iar «11 Septembrie», o făcătură internă“; „Pentru împrospătarea memoriei. Politica e arta infractorilor superiori“ (Corneliu Vadim Tudor, 17 aprilie 1992); „Ieri, ţărănişti, azi, pedelişti şi filobăsişti: Remus Opriş şi Dudu Ionescu, pajii Elenei Udrea“ (Iosif Buble); „Aşa vă place Istoria? Prostituţia în Roma antică“ (Paul Veyne); „Cum a murit dansatoarea Isadora Duncan“ (Dan Dumitrescu); „Fetiţa cu cicatrice“ (Traian Tandin); „Calendar – 17 iunie“. SÎMBĂTĂ: „În prezenţa domnului Corneliu Vadim Tudor, a fost semnat un nou şi important document politic: Protocolul de colaborare între PRM şi PSD Tulcea“; „Traian Băsescu vrea, de fapt, o altă ţară“ (editorial de Silviu Crăescu); „Rating record făcut de preşedintele PRM joi seara, la Antena 3: «Minutul de Aur» – 4,5 puncte“; „NEWS ALERT. Pazvante Chiorul i-a promis lui George Sörös că va satisface pretenţiile ungurilor“; „Fariseul Nicolae Manolescu şi sferto-autorii“ (Adrian Suciu); „Traian Băsescu vrea să le dea englezilor 500.000.000 de euro pentru dotarea cu armament a fregatelor româneşti. Intermediarul acestei noi afaceri de corupţie va fi limbricul regal Radu Duda“; „Aşa au schimbat ungurii raportul demografic în Harghita şi Covasna. Maghiarizarea forţată“ (Lia Bejan); „Nimic nou sub soare. Şcoala şi familia“ (I.L. Caragiale). LUNI: „O nouă «lovitură» dată de Traian Băsescu, pentru o şpagă de 500.000.000 de euro: Poşta Română va fi vîndută Mafiei Chinezeşti!“; „Jefuirea României“ (editorial de Dumitru Avram); „Rating mare făcut de liderul PRM sîmbătă seara, la Antena 3. «Minutul de Aur» – 3,7 puncte“; „Curtea Constituţională i-a dat lui Băsescu în cap cu Constituţia lui personală“; „Cozmin Guşă, din bişniţar de «ciungă» şi ţigări – un bogătaş care le ştie pe toate (?!)“; „EBA, chef pînă la ziuă pe manelele lui Adrian Copilul Minune“; „SCUIPAŢI AICI! Medicul veterinar Kelemen Hunor a fost atins de microbul turbării“; „La cîrciuma «Cireşica», din Neptun – Matrozul Chior a făcut o «baie de mulţime» ratată (fîsîită)“; „Moment Aniversar: 20 de ani de la înfiinţarea Partidului România Mare“ (prof. Daniela Vasiloschi, Cluj-Napoca); „Pentagonul vrea să facă posibile călătoriile interstelare“; „Calendar – 20 iunie 2011“; „Cum se implică Budapesta în revizionismul maghiar din România. Document al unui Serviciu Secret“. Din păcate, dintr-o gravă greşeală a celor care se ocupă de macheta ziarului, partea a II-a a articolului scris de I. L. Caragiale („Şcoala şi familia“) nu a apărut. Greu la deal cu boii mici…MARŢI: „Deşi impotent, zbanghiul încă se mai dă curvar. Traian Băsescu, de la florile pentru nevastă – la copilul din flori de la amantă“; „Menaj în trei... Maria Băsescu şi Anca Boagiu i-au făcut frecţii Pacientului Naţional, cu soluţie de cimitirol“; „ULTIMA ORĂ. Traian Băsescu caută un şef al Cancelariei Prezidenţiale“; „Mai primeşte şi China microbi din România, nu numai invers“; „Radu Mazăre: Iliescu e bolnav de Putere; Ponta, un politruk“; „Discursul colonelului Dan Zamfirescu la sărbătoarea PRM de la Bacău“; „15 informaţii interesante despre China“; „România şi «revoluţiile» arabe“ (editorial de Dumitru Avram); „Calendar – 21 iunie 2011“. * Îl sfătuim pe George Copos să scape, cît mai repede, de aşa-zisul medic al echipei Rapid Bucureşti. E vorba de un mitocan agresiv, pe nume Dumitru, care atrage antipatia multor oameni faţă de echipa respectivă. Individul e plin de ifose, se umflă-n pipotă la volanul unui jeep scump şi habar n-are de medicina sportivă. Başca faptul că face umbră pămîntului, de pomană, la acea echipă, de vreme mult prea îndelungată. Un parazit. Un ţigan prost crescut. Vom reveni asupra lui, prin lovituri, bine plasate, în partea dorsală (cu care gîndeşte). Dar, iată o NOTĂ pe care am primit-o de la un rapidist bine informat: ,,E vorba de Marian Dumitru, în vîrstă de cca 60 de ani. E ţigan din Găeşti. Habar n-are de medicină, crede că inima e în partea dreaptă şi că omul gîndeşte cu intestinul subţire, făcîndu-şi nevoile prin creierul gros. Un bou. Viaţă de familie jenantă. Acum, l-a păcălit pe Mircea Rednic, care l-a luat cu el la formaţia Khazar Leukoran, din Azerbaidjan”. * Luni dimineaţă, la emisiunea realizată de Maria Coman la Antena 3, cu „participarea extraordinară“ a lui Marius Pieleanu, şoldoveanul cu accent imposibil Orest Onofrei (PDL) a dat o perlă pe gaura gurii păroase: cică Uniunea Europeană numără… 28 de state! Pardon, Coană Chiriţo, mai scade unul – are 27. Alături se afla şi Teodor Meleşcanu care, în calitate de fost ministru de Externe, ar fi putut să-l corecteze. N-a făcut-o. Poate că Marele Clăpăug e Lady Gaga la cei aproape 70 de ani ai săi. A făcut, însă, altceva: a guiţat că autonomia trebuie mărită (?!). Ce-i asta, moşule, eşti diliu? Torni gazul lui Dinu Patriciu peste palinka în flăcări a bozgorilor? Sau, cine ştie, poate că, după PDSR, ApR şi PNL, vrei să te înscrii şi în UDMR, da, da, asta trebuie să fie explicaţia.
* LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. Marţi a fost înmormîntată, la Cimitirul Ghencea Civil, cea care a fost Aurelia Vlădăreanu (Tanti Ica). Aceasta era sora mai mică a mamei preşedintelui PRM. Ea s-a născut în 1924 şi a lucrat, vreme de 30 de ani, la Spitalul Elias. Dumnezeu s-o ierte şi să-i primească sufletul nobil în Rai.


Alcibiade


Revista ROMANIA MARE, 21.06.2011

MOMENT ANIVERSAR - 20 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA PARTIDULUI ROMÂNIA MARE

La 20 iunie 1991 a fost înscris la Tribunal un partid care s-a impus de-a lungul timpului prin vigoare, militantism, verticalitate şi consecvenţă. Acest partid poartă un nume emblematic – Partidul România Mare –, incluzînd idealul de unitate a tuturor provinciilor româneşti. Fondatorul partidului, Tribunul Corneliu Vadim Tudor şi mentorul său spiritual, Eugen Barbu, au pus, astfel, bazele unei adevărate fortăreţe a patriotismului şi demnităţii naţionale.



Pe parcursul a 20 de ani de existenţă, partidul şi-a definit şi împrospătat liniile directoare: singurul partid consecvent principiilor sale, cu o clarviziune politică şi o capacitate prospectivă aparte, care militează pentru cei mulţi şi săraci şi nu pentru o gaşcă parvenită şi nesătulă, care apără onoarea românilor, murdărită în propria lor ţară; un partid care posedă obiective precise pentru resuscitarea României, care deţine un program viabil şi coerent de guvernare şi de relansare economică, cu un mesaj convingător şi salutar; un partid care se detaşează de sforăria politică şi de alianţele de conjunctură; un partid al patrioţilor români, justiţiar şi naţional. Fondatorul, animatorul, sufletul acestui partid este marele patriot român, omul de geniu, preşedintele Corneliu Vadim Tudor.


După cum se ştie P.R.M. este un partid de lider. Fără preşedintele Vadim, Partidul România Mare îşi pierde oxigenul. În toate sondajele de opinie obiective, Tribunul a devansat partidul. Personalitatea sa, spiritul vulcanic, puterea de muncă inimaginabilă, capacitatea persuasivă impun respect şi admiraţie. Domnia-sa constituie locomotiva care direcţionează şi mobilizează întregul mecanism uman, care insuflă încredere şi putere. Numai un bărbat puternic poate să dea partidului forţa necesară în actuala conjunctură.


Pe preşedintele Corneliu Vadim Tudor îl asociez cu Tricolorul. La emisiunea Alessandrei Stoicescu, din 18 iunie 2011, Tribunul afirma: „Pentru Tricolor au murit milioane de români”. Impresionantă afirmaţie pentru toţi cei care mai simt româneşte pe plaiurile mioritice. Nu numai că îl asociez cu Tricolorul, dar prezenţa preşedintelui conferă Tricolorului reverberaţii speciale. Europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor face o politică de anvergură, destinul său de bărbat de stat interferîndu-se cu acela al partidului pe care îl conduce. Ţinînd cont de momentele grele prin care trece România, o ţară victimizată de un guvern incompetent şi iresponsabil, românii trebuie să uite de „duminica orbului“, să-şi spele ochii de praf, să-şi cureţe gîndirea de minciunile ingurgitate de 20 de ani încoace, să discearnă între diletantism şi valoare, între minciuna frumos ambalată şi adevăr. În circumstanţele actuale, singurul adevăr şi unica alternativă pentru România sînt Corneliu Vadim Tudor şi echipa sa de patrioţi.


La 20 de ani de la fondarea Partidului România Mare, vă doresc, mult stimate domnule preşedinte, să străluciţi în continuare, în mod detaşat, pe frontispiciul valorilor politice şi umane, aruncînd în „erata istoriei” pe aventurierii politici.


„La Mulţi Ani, România Mare!”


Prof. DANIELA VASILOSCHI


Cluj-Napoca


Ziarul TRICOLORUL, nr 2193 / 20.06.2011

Pentru împrospătarea memoriei - Politica e arta infractorilor superiori...

Murdară îndeletnicire mai e politica! În general, cu foarte mici excepţii, ea e arta infractorilor superiori, a panglicarilor, a demagogilor, care, în absenţa unor virtuţi creative, folosesc toate mijloacele pentru a parveni, pentru a fi în frunte cu orice preţ. Astfel, politica, împreună cu copilul ei handicapat, politicianismul - mai mult încurcă treburile unei cetăţi decît le limpezeşte. În Jurnalul său, lucidul gînditor care a fost Albert Camus scria în jurul anului 1940 cîteva adevăruri ce ar trebui să ne dea de gîndit: „Politica şi soarta oamenilor sînt orînduite de indivizi fără idealuri şi fără măreţie. Oamenii care au în ei adevărata măreţie nu intră în politică“. Şi totuşi, cineva trebuie să o facă şi pe-asta.

Cineva trebuie să-şi asume răspunderea grea de a conduce, de a ţine în mînă frîiele, de a cerceta zi şi noapte mecanismul unui sistem social. Cu orice risc, trecînd peste orice oprelişti, omul care simte dureros că semenii lui trebuie ocrotiţi, că familia şi patria lui se află în pericol de moarte - trebuie să facă politică, dacă altfel nu se poate. Şi, de cele mai multe ori, munca e de Sisif şi temerarul e tîrît în mocirlă. În istoria modernă a României avem cel puţin două cazuri de personalităţi excepţionale ale civilizaţiei care şi-au compromis imaginea datorită politicii: Nicolae Iorga şi Octavian Goga. Nu mai intru în amănunte, roţile nemiloase ale acestui vehicul, parcă de pe altă planetă, care e Puterea, i-au zdrobit cînd le era lumea mai dragă. Măcar izbutiseră ei să îşi pună amprenta pe evoluţia societăţii româneşti? Prea puţin. Pagubele de ambele părţi au fost infinit mai mari decît avantajele. Astăzi, trăim o vreme în care politica a ajuns ca un rîu de gradul IV de poluare. Adică mort. Otrăvurile sînt atît de toxice, atît de periculoase, încît, dacă mai e o rămăşiţă de spirit de conservare, ar trebui să te ţii departe, omule. Pentru că nu se joacă cinstit. Pentru că se minte, se fură, se trag sforile, iar tabla de valori morale a fost spartă, înainte vreme parcă-parcă mai domnea un cavalerism, un respect elementar faţă de instituţii, faţă de autorităţile profesionale, faţă de tratatele şi uzanţele internaţionale. Cultul onoarei, care fusese coloana vertebrală a Evului Mediu, şi-a mai făcut simţită prezenţa pînă prin anii 30 ai acestui veac. După care, potopul! Iar ceea ce s-a întîmplat în istoria României, mai cu seamă după cel de-al II-lea război mondial, depăşeşte orice închipuire. Practic, tot ce a reprezentat valoarea şi nobleţea spirituală a fost umilit, pălmuit, arestat, schingiuit, ucis. Această pagină neagră din Cronica Ţării va rămîne ca o eternă ruşine a istoriei naţionale, a politicii mondiale în general. Se vor putea, oare, strînge la un loc - între coperţile unui tratat sau în rulajul unei pelicule de film documentar - toate ororile inimaginabile, lacrimile, înfometările, recluziunile barbare, îngenuncherile, şoaptele înspăimîntate ale rugăciunilor, capcanele muncii la stuf, şerpii, şobolanii şi păduchii năpăditori, gamelele cu apa calcaroasă, bătăile crunte, rînjetele, interogatoriile umilitoare în pielea goală, violurile, pînda rudelor pe la porţi de temniţă, împuşcările în ceafă, vorbele de ocară, turtele de mălai rînced, fierturile de urzici cu cozi de guşteri, turnătoriile, abjurările - într-un cuvînt DEZUMANIZAREA? Iar toate acestea s-au făcut în numele politicii, cu uneltele politicii, pe altarul politicii. Pentru toate tragediile fără seamăn năpustite asupra blîndului nostru popor ar trebui cîte o zi de doliu naţional în fiecare lună, pentru ca trîmbele de rugăciuni să se înalţe şi să sprijine cerul, ca să nu se prăbuşească peste noi. Şi aşa după cum resping ideologia fascistă şi legionarismul care şi-au pătat mîinile de sînge nevinovat, tot astfel voi respinge acum, public, ideologia comunistă şi nu din oportunism, ci din simplul motiv că acest comunism nu mai poate fi disociat de crimele bolşevice ale începutului. Cine mai stă să le decanteze, cine e nebunul care ar pierde vremea şi şi-ar toci nervii pentru a analiza pe rînd, de la caz la caz, de la biografie la biografie, ce a făcut fiecare? Iar dacă, în laşitatea şi tămîierea generală, tipic fanariote, am căzut în eroarea de a mai scrie şi eu despre comunism, am făcut-o nu din calcul, nu pentru avantaje, ci pentru că doream să îmblînzesc fiara, să o fac să ţină şi cu ţara asta, să ia distanţă de crimele trecutului nu prea îndepărtat şi, orice s-ar zice, anii ‘70 n-au semănat cu anii ‘50, asta este realitatea, românii şi-au revenit şi au zidit ceva durabil pentru ţara lor, curăţind în bună măsură firma ruginită de sînge a comunismului. Ar fi o crimă de neiertat, comparabilă doar cu cea din epoca stailinistă, dacă am nega munca acestor oameni, puritatea idealului lor, speranţa că va ieşi odată soarele mîntuirii şi peste Carpaţi.

Dar, Istoria judecă totul pe arii vaste, nu se încurcă în amănunte şi nici în explicaţii. Pentru viitorime, era comunistă a României va rămîne bătută în piroanele anilor 1944 şi 1989, asta e realitatea. Faptul că s-a ţinut piept ruşilor, că am avut o politică de investiţii şi de construcţii pozitivă, că am repurtat mari succese diplomatice - va fi pus la socoteală, desigur, dar nu va avea darul să schimbe genericul global al epocii. Important este să avem înţelepciunea de a trece mai departe, de a privi viaţa social-politică a României ca pe un organism viu. Ce-a fost a fost, morţii cu morţii, viii cu viii, haideţi să luăm o porţie zdravănă de aer în piept şi să ne punem pe treabă. Avem noi tăria aceasta ? Putem crede în forţa de regenerare a unui popor, în priceperea lui de a se gospodări singur? Ne vom învrednici, oare, să dăm la o parte, cu un dispreţ suveran, etichetele ideologice atît de mînjite ale dreptei şi stîngii, pentru a afirma în auzul tuturor că singura politică viabilă în România este cea a doctrinei naţionale, a geniului Poporului Român, a creştinismului, a rezistenţei milenare de a ne încăpăţîna să ne urmăm destinul, în pofida tuturor atrocităţilor? Poate că dacă oamenii noştri politici de azi ar avea ceva mai multă cultură istorică, s-ar simţi în viaţa României o detaşare superioară, o privire mai cuprinzătoare, din piscul eternităţii. Din păcate, sînt prea mulţi ingineri şi economişti pe prima scenă a Agorei, de la domnii Iliescu şi Stolojan, pînă la domnii Câmpeanu, Dijmărescu, Cornescu-Ring ş.a. Dar ceea ce cîştigă tehnocratul prin pragmatismul formaţiei lui, pierde prin ieşirea din contextul istoric, prin infirmitatea de a nu putea face similitudini şi comparaţii eficiente cu alte epoci. Nu doresc să generalizez, dar am uneori senzaţia că tehnocratul crede că lumea începe cu el şi din cauza asta face greşeli mari. Umanistul adevărat are o altă dimensiune, pentru el învăţămintele vremurilor sînt o gură de apă vie, e1 şi-a făcut din istorie un fel de religie, pe el nimic nu-1 surprinde, pentru că, la o dimensiune sau alta, cam totul s-a petrecut înainte şi, vorba Ecleziastului, nimic nou sub Soare.

Iată de ce mă întreb, în faţa cititorilor mei: de ce fel de preşedinte are nevoie România? Are nevoie de o minte precisă, calculată, care e dispusă să tranzacţioneze chestiuni de mîndrie naţională în perspectiva unor avantaje economice, de care, fireşte, este atîta nevoie? Sau are nevoie de un vizionar, de un cărturar umanist care să nu-şi înceapă ziua de muncă , prin spaimă şi să nu şi-o încheie prin panică, om al credinţei în Dumnezeu şi, deopotrivă, al descătuşării energiilor excepţionale care fierb în fibra acestui popor? Prima variantă e cunoscută, au ilustrat-o destui pînă acum. Cea de-a doua variantă e un prototip, poate că nici nu s-a născut încă. Prin urmare, cine va fi viitorul preşedinte al României? Aş vrea să fiu sincer cu dl. Ion Iliescu şi în lipsa posibilităţii de a-i spune prin viu grai unele adevăruri (deşi periodic domnia-sa se întîlneşte la Cotroceni cu toţi şefii partidelor parlamentare, mai puţin cu mine), am să-i spun deschis că, în eventualitatea unei noi candidaturi, nu stă pe roze. Nici măcar pe rozele F.S.N.-ului, care s-au scuturat atît de puternic, încît au căzut din cunună şi dl. Iliescu şi dl. Roman. Personal, mie îmi parc rău, dl. Iliescu e un om profund cinstit, animat de o bunătate funciară, deşi faţă de noi s-a purtat oribil. Ştiu chiar din intimitatea domniei-sale că s-au făcut presiuni teribile pentru a ne dezavua şi calomnia public, deşi culpa de antisemitism e o diversiune meschină. Personal, am avut puterea să trec peste lipsa de loialitate a d-lui Iliescu, care a cedat şantajului, ilustrînd încă o dată cît de murdară poate fi politica. Nu murim noi din asta, ţara vede şi judecă, iar peste un timp ni se va da dreptate. Într-o ţară în care un bătrîn profitor ca dr. Moses Rosen 1-a numit fascist pe Mihai Eminescu, atunci sîntem şi noi fascişti, dragă d-le Iliescu, nu-i nici o supărare, ne-aţi făcut chiar o mare onoare. Raţionamentul e simplu: Eminescu, fiind Poet Naţional, are toate virtuţile şi păcatele întregului popor pe care îl reprezintă în veşnicie, aşa că românii sînt un popor de fascişti (în varianta Rosen, desigur). Dar nu asta vreau să spun. Tot ce vreau să spun este că dl. Iliescu nu stă prea bine în perspectiva alegerilor. La noi la sediu vin oameni, vin scrisori, vin mesaje din toată ţara, încerc să fiu cît mai obiectiv, să le topesc în creuzetul minţii şi să trag o concluzie. Şi concluzia nu e prea îmbucurătoare pentru actualul preşedinte. În primul rînd, o mare parte a populaţiei româneşti din Transilvania nu-1 va vota. Din multe şi variate motive, dar în primul rînd pentru abandonul total pe care 1-a aplicat dl. Iliescu faţă de problemele Ardealului. În decembrie 1990 i-am adresat o Scrisoare Deschisă în „România Mare”, în urma vizitei mele la Tîrgu Mureş. Atunci l-am rugat să meargă în zonă, să facă ceva concret, să vestejească obrăznicia ungurilor. N-a făcut-o nici atunci, nici mai tîrziu, ba chiar vestejirea a fost la adresa „României Mari”, dl. Iliescu declarînd unei reviste că el este prieten vechi cu... dl. Domokos Geza! Numai că în politica naţională nu merge pe prietenie. Cît despre vizite, acestea s-au ţinut lanţ, ba la Buzău, ba la Urziceni, ba la Chirnogi (?!), numai în Harghita şi Covasna nu! Şi atunci, de ce v-ar mai vota românii din acea năpăstuită provincie a ţării, d-le Iliescu? Aţi făcut ceva pentru ei? Aţi dat vreun semn public că vă preocupă sau că vă doare soarta lor? Nu. Şi abia acum capătă explicaţie acea gafă colosală pe care aţi făcut-o în martie 1990: apărînd noaptea la televizor, aţi condamnat... elementele şovine româneşti din Tîrgu Mureş! Iar asta nu era rodul unei dezinformări de moment, ci expresia unor prejudecăţi internaţionaliste, care îi făceau pe vechii lideri comunişti să-şi condamne propriul popor numai şi numai de dragul străinilor, care nu pot fi atinşi nici cu o floare. Asta era mentalitatea în casele castei conducătoare din anii 50, conform căreia pe minoritar n-ai voie cumva să-1 deranjezi, că se supără marea familie a lagărului socialist şi în această atmosferă dvs. v-aţi născut şi aţi crescut.

Şi cine nu mai vrea să vă voteze, domnule Iliescu? Nu vă vor vota cei 500.000 de şomeri, la care, dacă adăugăm familiile (mai puţin copiii fără drept de vot), avem aproape 2.000.000 de cetăţeni. Pe ei cui i-aţi lăsat, domnule preşedinte? V-aţi întrebat vreodată ce prăpastie uriaşă s-a căscat între fălcile de buldog rapace ale d-lui Adrian Severin (care turuie inepţii criminale despre Reformă) şi bucata de pîine a săracului, privirea stinsă a copilului fără hăinuţe, aburul de foamete care începe să şerpuiască deasupra cozilor? Şi mai sînt două categorii care nu vă vor vota, dragă d-le Iliescu: tinerii şi bătrînii. Nu toţi. Fireşte, dar o mare parte din ei se simt descurajaţi, stigmatizaţi, lepădaţi, fără cea mai elementară ocrotire socială. Şi doar le-aţi promis atîtea! Ce şanse au tinerii României în competiţia asta sălbatică a îmbogăţirii? Să-şi tocească coatele pe băncile facultăţii, 4-5 ani, pentru ca automat să devină şomeri? Sau, dacă obţin vreun post, să le rîdă în nas toţi măcelarii şi dughenarii care cîştigă într-o zi cît un intelectual într-un an? Cît despre bătrîni, tragedia lor e prea mare ca s-o pot cuprinde în cîteva rînduri de gazetă. Ar trebui ca o săptămînă, o singură săptămînă să încercaţi a trăi alături de distinsa dvs soţie, doamna Nina Iliescu, din pensia unor bătrînî. Ştiţi cum v-ar îngheţa zîmbetul pe buze, d-le preşedinte? Aţi pierde direcţia, n-aţi mai nimeri uşa de foame, dar şi de inimă rea şi mîndrie rănită - fenomene pe care bătrînii noştri le trăiesc nu o săptămînă experimentală, ci sute de săptămîni, pînă la moarte. De ce-ar ştampila oamenii aceştia buletinul de vot în dreptul numelui dvs.? Ca să-şi prelungească agonia? Să se autoflageleze? Greu de crezut.

Şi n-au să vă mai voteze, d-le Iliescu, destui muncitori, şi ţărani, şi intelectuali, şi militari ai Armatei Române marginalizate, care au crezut în dvs. la 20 mai 1990, dar le-aţi înşelat aşteptările. Şi nu pentru că sînteţi un om rău sau lipsit de patriotism. Nu, nici vorbă de asta. Singurul dvs. păcat este slăbiciunea. Sînteţi un om slab, cumplit de slab, care de dragul de a face pe placul străinătăţii, sacrificaţi un popor. Bine-bine, ni se va spune, dar nu astea sînt obligaţiile unui preşedinte într-un stat de drept. El trebuie să fie mai presus de aşa ceva, să reprezinte ţara la protocoale internaţionale etc. Nimic mai fals. Sau cine ştie, poate că acestea or fi îndatoririle unui şef de stat din Malta sau Luxembourg, unde nu sînt probleme grave ca la noi şi unde se trăieşte un dolce farniente turistic de mai mare dragul. Din nefericire, prăbuşirea popularităţii dvs., d-le Iliescu, este un fenomen real şi ireversibil. Fiţi realist. Priviţi lucrurile în faţă. Nu ştiu ce s-ar mai putea face.Aş vrea să vă ajut, dar nu văd cum. Nu zic că nu aveţi mulţi, foarte mulţi adepţi care vă vor vota. Da, o vor face din nou, însă după un an sau doi vor decupa articolul acesta şi or să plîngă deasupra lui, pentru că fondul crud al problemei e cel pe care îl arăt eu acum. Şi vă vor mai vota, bineînţeles, oamenii din jurul dvs.. pe care i-aţi miluit cu lefuri mari şi grade scăpărătoare, făurindu-vă o suită devotată pînă la moarte. Îi înţeleg şi pe ei. Fără dvs. erau nişte trepăduşi mărunţi.

Aducînd aici diaogul cu dl. Ion Iliescu, mă simt dator să fac o încheiere lămuritoare. „Da, dar noi cu cine votăm ?” - mă întreabă destui cetăţeni şi chiar membri ai conducerii partidului nostru. Şi atunci îmi trec prin faţa ochilor, într-o panoramă fulgerătoare, mitingurile demenţiale ale d-lui Ticu Dumitrescu, fariseismul d-lui Radu Câmpeanu (care vizează postul de prim-ministru), aerul mortuar al domnilor Constantinescu-Klaps, Corneliu Coposu, afacerismul jenant al domnilor Lucian Cornescu-Ring, Max Bănuş, Ion Ţiriac, Petre Roman, P.M. Băcanu, Adolf Drimer, Marian Bleahu, spiritul de răfuială gratuită al domnilor Dinu Patriciu, Gh. Robu, trădarea de ţară practicată pe faţă de Tökes Laszlo, Szocs Geza, Cornel Nistorescu, Ion Cristoiu, Silviu Brucan, Doina Cornea, Andrei Pippidi, Mihai Şora, Nicolae Manolescu, Mircea Dinescu, Mihnea Berindei, apoi procesele, ameninţările, lanternele unei monarhii mucegăite şi lacome ş.a.m.d. Şi mă întreb: „Aceasta e societatea românească de azi? Atunci, între două rele, să-1 alegem, deocamdată, pe cel mai puţin rău!”. Şi din slăbiciunea asta a mea politică se naşte politicianismul, măi dragă nea Ioane, mor de ciudă şi de neputinţă şi îţi dau votul meu, cu stimă balcanică, al matale, Caragiale...

CORNELIU VADIM TUDOR

(17 aprilie 1992)

 Ziarul TRICOLORUL, nr 2191 / 17.06.2011

DATORIA EXTERNĂ ŞI ÎMPĂRŢIREA TERITORIALĂ A ROMÂNIEI

În ziua de 15 iunie a.c., milioane de  români  din ţară şi din străinătate şi-au amintit de genialul Mihai Eminescu, cel care a fost asasinat de către alogeni, la vîrsta de numai 39 de ani, cu sprijinul direct al lui Titu Maiorescu, care, împreună cu cîţiva medici evrei şi cîteva cozi de topor româneşti, au aranjat internarea lui forţată, fără nici un consult medical prealabil, la Spitalul „Caritatea” din Bucureşti. Despre Poetul Naţional, Nicolae Iorga scria că „posibilităţile lui Eminescu au fost infinite”, el transmiţînd un tezaur de idei pentru Poporul Român, urmaş al Poporului Primordial, în Dacia Edenică. Mihai Eminescu a fost un vizionar şi în domeniul fizicii, avînd prioritate pentru „cuant” înaintea lui Max Planck (autorul teoriei cuantelor, în anul 1900) şi în privinţa formulei de calcul a vitezei luminii (v = m x c2, unde c a fost numită „repejunea finală”), stabilită cu 30 de ani înaintea lui Einstein (E = m x c2). Este evident că  genialul Eminescu a ştiut să calculeze viteza luminii cu mult înaintea  cunoscutului Einstein. Nu este exclus ca  unele dintre manuscrisele lui Eminescu să fi ajuns, prin intermediul lui Titu Maiorescu şi al altora, la Einstein. De asemenea, Eminescu a prefigurat teoria modernă a Big-Bangului şi a „găurilor negre”. Eminescu a lăsat peste 15.000 de pagini în manuscris. Dintre acestea, o parte au fost „subtilizate” în perioada 1889-1902, timp în care Titu Maiorescu a refuzat să predea la Academia Română uriaşul volum de manuscrise ale Geniului Umanităţii. Se ştie că Titu Maiorescu  a fost obligat de mass-media să predea manuscrisele lui Eminescu, dar nu le-a predat pe toate. Multe din manuscrisele eminesciene au primit o altă destinaţie şi încă nu sînt publice. În primăvara anului 1889, scriitorul Alexandru Vlahuţă l-a vizitat pe Eminescu la Sanatoriul condus de doctorul alogen Suţu şi a notat următoarele versuri pe care i le-a spus Poetul nostru Naţional: „Atîta foc şi – atîta aur/ şi – atîtea lucruri sfinte,/ Peste – ntunericul vieţii,/ Ai revărsat, Părinte”.

La puţinele monumente care au fost înălţate lui Eminescu în ţară şi în străinătate, precum şi la Cimitirul Bellu din Bucureşti, reprezentanţii Partidului România Mare au depus coroane de flori, cu panglică Tricoloră. Este bine că, în ultimii ani, au apărut tot mai multe cărţi şi informaţii referitoare la cei care l-au asasinat pe Geniul Umanităţii, Poetul Naţional Mihai Eminescu. S-au întîmplat toate acestea, deşi „rasa determinantă a sorţii acestei ţări nu mai este cea românească, ci străinii românizaţi ”, aşa cum scria Eminescu, în ziarul „Timpul” din 1 aprilie 1881. Istoria noastră se repetă după anul 1989, deoarece la conducerea ţării au revenit alogenii despre care a scris Eminescu. La comandă străină, Regimurile Iliescu – Constantinescu şi Băsescu, împreună cu eternul guvernator Isărescu, de la Banca Naţională, au pregătit şi realizat o politică diabolică de îndatorare externă a Poporului Român. După ce Regimul Ceauşescu a fost criticat de către manipulatorii de opinie că a greşit pentru că a plătit datoriile externe şi a lăsat ţara fără datorii la băncile străine, s-a ajuns ca la sfîrşitul anului 2010 datoria externă a României să treacă de 150 miliarde euro, fără să se ştie ce s-a făcut cu uriaşele sume împrumutate, în ce s-au investit şi cînd, dar mai ales din ce resurse vor fi rambursate creditele externe? Niciodată, după anul 1989, preşedinţii alogeni Iliescu, Constantinescu şi Băsescu şi nici premierii alogeni ai României nu au informat Parlamentul şi Poporul Român cu privire la Programul de îndatorare externă şi la destinaţia creditelor luate de la băncile străine. Foarte puţin s-a mediatizat faptul că, în primele 5 luni ale anului 2011, Regimul Băsescu-Boc-Isărescu a luat noi împrumuturi de la băncile străine, de aproape 12 miliarde euro, cu dobînzi de 5-8% şi cu scadenţă în următorii 2-3 ani. Aceste împrumuturi, din anul 2011, au fost luate de către Guvernul Boc V şi guvernatorul Isărescu la dobînzi mult mai mari decît cele obţinute de Grecia de la băncile străine! Informaţii pe această temă au apărut timid în unele ziare. Regimul Băsescu-Boc-Isărescu, împreună cu Opoziţia de catifea (P.S.D., P.N.L. şi P.C.), păstrează tăcerea, considerînd că datoria externă a României, pe care trebuie să o plătească Poporul Român rămîne un subiect tabu! Actuala Putere a îndatorat Poporul Român cu încă 12 miliarde euro, în numai 5 luni, iar Opoziţia tace, cu toate că este cel mai mare împrumut extern luat într-o perioadă atît de scurtă! De ce? Este evident că atît Puterea, cît şi Opoziţia răspund la comandă străină şi nu au voie să-i înştiinţeze pe contribuabilii români că, în anul 2011, trebuie rambursate credite externe de circa 20 miliarde euro şi dobînzi de 3 miliarde euro. Pentru achitarea acestei uriaşe datorii s-a recurs, în principal, la aşa-zisa rostogolire a creditelor. Adică, practic se iau noi împrumuturi de la băncile străine, altele decît F.M.I. şi Banca Mondială, pentru a plăti ratele scadente la creditele externe ! Se pare că, pînă la sfîrşitul acestui an, Regimul Băsescu-Isărescu va mai îndatora Poporul Român cu încă 18 miliarde euro. Despre datoria externă  nu va spune nimic preşedintele Băsescu în mesajul pe care a anunţat că îl va prezenta în Parlament, în 27 iunie a.c., pe probleme de politică internă. România este singura ţară din lume care a împrumutat peste 150 miliarde euro cu scopul de a asigura prosperitatea băncilor străine. Pînă acum, cei care au condus şi conduc România nu pot exemplifica în ce investiţii s-au materializat creditele externe. Mai mult, cu toate că s-au luat în condiţii înrobitoare creditele externe, România este singura ţară din Uniunea Europeană care staţionează în criză şi unde a scăzut foarte mult nivelul de trai al populaţiei. Din păcate, Regimul Băsescu-Boc-Isărescu şi cei care îl susţin nu vrea să ţină seama de situaţia explozivă din Grecia, generată de îndatorarea uriaşă a ţării. Ceea ce s-a petrecut în această primăvară în Grecia, inclusiv reacţia în stradă a populaţiei, se va repeta în România, în curînd.

Actualul premier Emil Boc s-ar putea să-şi încheie mandatul după angajarea răspunderii guvernului pe proiectul de lege vizînd federalizarea României, despre care se vorbeşte mai mult în ultimele 10 zile. Acest „bolovan fierbinte” a fost aruncat de către preşedintele Băsescu, la comandă străină, pentru a abate atenţia populaţiei de la alte probleme şi teme majore, cum sunt: datoria externă; noile privatizări dictate de F.M.I. şi Banca Mondială; închiderea celor 200 de spitale şi a 3.000 de şcoli, numai româneşti; disponibilizarea a zeci de mii de bugetari, dintre care 10.000 de angajaţi ai Ministerului de Intrerne; otrăvirea populaţiei cu aditivi alimentari cancerigeni şi produse etnobotanice; scăderea accentuată a nivelului de trai al majorităţii populaţiei; alungarea românilor din ţara-mamă, mai ales a intelectualilor şi a tinerilor; reducerea cu 10 ani a speranţei de viaţă a românilor; vînzarea copiilor la străini, pe calea adopţilor. Din nou, cei aflaţi la putere (P.D.L.,U.N.P.R. şi U.D.M.R.) se străduiesc să găsească o acoperire scriptică la diktatul extern transmis prin preşedintele Băsescu privind împărţirea teritorială a României, cu scopul de a pregăti federalizarea ţării şi apoi dezmembrarea ei teritorială. După ce preşedintele Băsescu a dat un ultimatum Guvernului Boc V şi Parlamentului ca pînă la 30 iunie a.c. să fie împărţită România, această poruncă a devenit problema prioritară a partidelor politice, a organizaţiilor ungureşti şi a mass-media. Pentru a grăbi federalizarea României, preşedintele Băsescu a prezidat o şedinţă de guvern pe această temă. În acelaşi timp, în cei aproape 7 ani ai mandatelor sale, preşedintele Băsescu nu a vrut să se dezbată şi să participe măcar la o şedinţă a Guvernelor Tăriceanu şi Boc I-V pentru a discuta şi hotărî în privinţa datoriei externe a României. În luna iunie a.c., U.D.M.R. şi alte organizaţii legale şi ilegale ale ungurilor din România cred că a sosit momentul prielnic pentru a face alţi paşi spre a pregăti cadrul legal pentru două Ungarii mici prin gruparea judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, respectiv Bihor, Satu-Mare şi Sălaj. Lideri ai U.D.M.R., de la nivel central şi local, vorbesc despre necesitatea federalizării României şi despre pretenţiile lor teritoriale asupra pămîntului strămoşesc românesc, cu o vechime de peste 10.000 de ani şi ameninţă că dacă autorităţile Statului Român se opun cererilor lor impertinente, atunci etnicii unguri s-ar putea să pună mîna pe arme, iar în prima fază recurg la nesupunere civică. Preşedintele Partidului Civic Maghiar susţine că etnicii unguri din România sînt urmaşii barbarilor care au venit în Cîmpia Panonică în jurul anului 900 d.Hr.; unora dintre ei le-au plăcut multimilenarele teritorii din Grădina Domnului, din Ardeal, şi acum pretind că e pămîntul lor, cel unde locuiesc, fără să precizeze de unde l-au adus, cum  şi cînd. S-a ajuns într-o situaţie incredibilă într-un stat membru al Uniunii Europene, dar în acelaşi timp extrem de periculoasă, respectiv reprezentanţii a circa 4-6% din populaţia României să emită pretenţii şi să dicteze Poporului Român cum să fie împărţită ţara. Profitînd de înlăturarea, prin fraude electorale, a reprezentanţilor P.R.M. din Parlament, U.D.M.R., în complicitate cu P.D.L., U.N.P.R., P.S.D., P.N.L. şi P.C., a trecut prin Senat, prin aprobare tacită, proiectul de lege unguresc privind împărţirea României în 16 regiuni. Guvernul de la Budapesta a declarat că susţine federalizarea României şi acţiunile U.D.M.R. pe această temă! În cadrul serialului „Balamucul”, din timpul mandatelor preşedintelui Băsescu, se derulează episoadele privind împărţirea României. Şacalii politici de la Putere şi din Opoziţia parlamentară s-au unit şi susţin federalizarea României. Şi unii şi alţii sînt, în principiu, de acord cu împărţirea ţării pe regiuni. Încă nu s-au înţeles în privinţa mărimii şi numărului de regiuni şi microregiuni, numite generic judeţe-mamut. Sînt în stare să-şi imagineze mamuţi mari, mijlocii şi mici! Neseriozitatea şi stilul pompieristic al Regimului Băsescu-Boc pe tema împărţirii administrativ-teritoriale a României rezultă şi din faptul că încă nu a fost scris textul unui proiect de lege, încă nu au fost botezate judeţele-mamut, iar consiliera unguroaică a primului-ministru Boc a declarat la televiziune că întîi se împarte ţara, iar după alegerile locale din iunie 2012 populaţia din fiecare judeţ anonim va decide, printr-un referendum local, care să fie denumirea judeţului respectiv. Apoi, după alte alegeri locale, se repetă procedura şi se schimbă denumirea judeţului. Premierul Boc încearcă să-i păcălească pe români susţinînd că după federalizarea României nu se schimă documentele persoanelor fizice şi juridice, respectiv pentru acestea nu apare nici o cheltuială. Adevărul este că graba pentru înfăptuirea ilegală şi împotriva voinţei Poporului Român, care nu a fost consultat printr-un Referendum Naţional, vizează blocarea finanţării de către Uniunea Europeană a proiectelor aprobate şi în curs de derulare, iar pentru perioada 2012-2015 stoparea accesului la fonduri europene! Este evident că acţiunea Regimului Băsescu-Boc vizînd împărţirea teritorială a României are ca efect sigur subminarea economiei naţionale şi pregătirea terenului pentru recurgerea la noi şi uriaşe împrumuturi externe, astfel încît Poporul Român să fie îndatorat cu peste 200 miliarde euro. Cînd va fi depăşit acest prag psihologic, se contează pe materializarea proiectului „Israel în România”. Într-un adevărat stat de drept, cei care au pus la cale federalizarea ţării, subminarea economiei naţionale şi înrobirea populaţiei prin uriaşe împrumuturi externe ar fi cercetaţi imediat de către Parchet, mulţi în stare de arest, şi apoi trimişi în judecată şi în puşcării. Mulţi români se lasă hipnotizaţi de dezbaterile televizate la care sînt invitaţi, de regulă, alogeni care înştiinţează Poporul Român asupra variantelor în care ei vor să împartă ţara. Genialul Eminescu a dat o soluţie, într-o asemenea situaţie, afirmînd în ziarul „Timpul” din 9 august 1881 următoarele: „Acest spectacol al exclusivei stăpîniri a unei rase şi decăzute şi abia imigrate asupra unui popor istoric şi autohton e o adevărată anomalie, căreia poporul istoric ar trebui să-i puie capăt, dacă ţine la demnitatea şi la onoarea lui”. Într-o ţară democratică şi într-un stat de drept, pe tema organizării teritoriului şi a datoriei externe se desfăşoară un Referendum Naţional, iar poporul este cel care decide dacă şi cum se reorganizează teritoriul şi cît să fie datoria la băncile străine.  La noi, în România, atît preşedintele Băsescu, cît şi liderii P.D.L., P.S.D., P.N.L., U.N.P.R., U.D.M.R. şi P.C. nu vor să se întoarcă la Poporul Român, urmaş al Poporului Primordial din Dacia Mare, fiindu-le frică de un Referendum Naţional. Pentru a reduce cu 170 numărul parlamentarilor, preşedintele Băsescu a decretat un Referendum Naţional, în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2009. Pentru o nouă organizare administrativ-teritorială a României, o problemă mult mai complexă şi cu implicaţii uriaşe, acelaşi preşedinte Băsescu refuză să fie aflată voinţa Poporului Român, exprimată printr-un Referendum Naţional. Dar, de ce le este frică nu scapă!

Dr. GHEORGHE FUNAR

Secretar general al P.R.M.

Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

Ziarul TRICOLORUL, nr 2191 / 17.06.2011