BIROUL PERMANENT AL PRM - Echipa Preşedintelui

1. Corneliu Vadim Tudor - preşedinte

2. Ilie Ilaşcu - vicepreşedinte

3. Anca Petrescu - vicepreşedinte

4. Constantin Găucan - vicepreşedinte

5. Dan Dumitru Zamfirescu - vicepreşedinte

6. Adrian Popescu - vicepreşedinte

7. Dorel Vulpoiu - vicepreşedinte

8. Vasile Popa - vicepreşedinte

9. Ilie Miriţă - vicepreşedinte

10. Mihai Irimia - vicepreşedinte

11. Cristian Stănescu - secretar general

12. Irinel Marinescu - secretar executiv

13. Sfinţeş Edmond Buga - secretar executiv

14. George Ţîncu - secretar executiv

15. Silviu Pucheanu - secretar executiv

16. Ion Dicu - secretar executiv

17. Gavril Emil Căpâlnaş - secretar executiv

18. Gheorghe Bucălăete - secretar executiv

19. Sebastian Dobrescu - secretar executiv

20. Anca Chiţu - secretar executiv

21. Marcelina Pătraşcu - membru

22. Şerban Laurenţiu Anghel - membru

23. Elena Pascu - membru

24. Florin Niţura - membru

25. Mihaela Ionescu - membru

26. Niculae Mârzan - membru

27. Florin Bădinici - membru

28. Mircea Ciochilan - membru

29. Constantin Bebe Ivanovici - membru

30. Mihail Edu - membru

31. Constantin Vâlcu - membru

32. Adriana Rădulescu - membru

33. Alexandru Neacşu - membru

34. Ruxandra Lungu - OFRM - membru

35. Oana Vieru - OTRM - membru

36. Silviu Crăescu - membru

37. Gheorghe Berceanu - membru

38. General Ion Cârciumaru - membru

39. General Marin Lungu - membru

40. General Marcu Tudor - membru

41. Mitzura Arghezi - membru

42. Viorel Dumitrescu - membru

43. Iulian Mincu - membru

44. Cosmin Robert Vîlceanu - membru

45. Livius Ţîrnea - membru.

ZIARUL TRICOLORUL, Anul X, nr. 2780, LUNI 22 IULIE 2013 

În şedinţa de ieri a Parlamentului European (Strasbourg), reprezentanţii P.R.M. Corneliu Vadim Tudor şi Dan Zamfirescu au votat un Raport foarte important: CRIMA ORGANIZATĂ, CORUPŢIA ŞI SPĂLAREA DE BANI

A.  Întrucît Comisia specială pentru crimă organizată, corupţie şi spălare de bani (CRIM) a fost abilitată să ancheteze amploarea crimei organizate, a corupţiei şi a spălării de bani pe baza celor mai bune evaluări privind ameninţările şi să propună măsuri corespunzătoare pentru ca UE să prevină şi să abordeze aceste ameninţări şi să le combată la nivel internaţional, european şi naţional;

B. Întrucît organizaţiile criminale tradiţionale şi-au extins treptat raza de acţiune la nivel internaţional, profitînd de oportunităţile oferite de eliminarea graniţelor interne ale Uniunii Europene şi de globalizarea economică şi de noile tehnologii şi încheind alianţe cu grupuri criminale din alte ţări (precum cartelurile drogurilor din America de Sud şi mafia rusofonă) pentru a-şi împărţi pieţele şi zonele de influenţă; întrucît grupările criminale îşi diversifică din ce în ce mai mult activitatea, dezvoltîndu-se legături între traficul de droguri, traficul de persoane, facilitarea imigrărilor ilegale şi traficul de arme; întrucît legătura dintre terorism şi crima organizată este din ce în ce mai strînsă;

C. Întrucît criza economică mondială creează nu numai un context favorabil înmulţirii activităţilor ilegale, dar contribuie şi la diversificarea acestora, activităţi precum frauda şi corupţia în domeniul sportului profesionist, contrafacerea bunurilor de consum cotidian, precum produse alimentare şi farmaceutice, forţă de muncă ieftină la negru şi traficul cu fiinţe umane; întrucît crima organizată, frauda şi spălarea de bani au un efect devastator asupra statelor membre, prin infiltrarea în economia legală;

D. Întrucît grupurile de crimă organizată sînt, în general, ramificate la nivel internaţional, ceea ce constituie cea mai importantă ameninţare la adresa securităţii şi prosperităţii cetăţenilor europeni, care nu au fost informaţi cu privire la creşterea explozivă a criminalităţii transfrontaliere sau cu privire la incapacitatea autorităţilor judiciare naţionale de a-i face faţă la nivel transfrontalier;

E. Întrucît se observă o tendinţă tot mai pronunţată de ajutor reciproc între diversele organizaţii criminale, prin ramificaţiile lor internaţionale şi prin diversificarea activităţilor, şi reuşesc astfel să depăşească diferenţele lingvistice, etnice sau de interese comerciale, orientîndu-se către traficuri comune, diminuarea costurilor şi maximizarea profiturilor, într-un moment în care criza se face simţită la nivel mondial;

F. Întrucît, potrivit estimărilor realizate de Europol în SOCTA 2013, în UE există în prezent cel puţin 3 600 de organizaţii criminale active, iar trăsăturile cele mai frecvente ale acestor organizaţii sînt structura de reţea şi cooperarea, prezenţa pregnantă la nivelul economiei legale internaţionale, tendinţa de a se axa - în special în cadrul organizaţiilor mai mari - pe mai multe activităţi infracţionale în acelaşi timp şi faptul că 70 % dintre organizaţiile existenţe au membri de naţionalităţi diferite, ceea ce demonstrează caracterul transnaţional al fenomenului;

G. Întrucît sărăcia constituie un factor principal pentru crima organizată, ea fiind exploatată de organizaţiile criminale;

H. Întrucît este esenţial să se elimine sărăcia şi să se îmbunătăţească accesul populaţiei la locuri de muncă şi la protecţie socială;

I. Întrucît fenomenele traficului de persoane şi organe umane, prostituţiei forţate, sclaviei şi creării de lagăre de muncă forţată sînt adesea girate de organizaţii criminale transnaţionale; întrucît este necesar ca, de urgenţă, să se monitorizeze în permanenţă traficul internaţional de organe şi legăturile sale cu organizaţiile mafiote; întrucît traficul cu fiinţe umane este o formă de criminalitate multi-faţetată care generează profituri de circa 25 miliarde EURO anual şi afectează toate statele membre;

J. Întrucît numărul total al victimelor muncii forţate în statele membre ale UE este estimat la 880 000, dintre care se estimează că 30 % sînt victime ale exploatării sexuale, iar 70 % sînt victime ale muncii forţate, femeile reprezentînd majoritatea victimelor din UE; întrucît munca forţată aduce profituri considerabile pentru organizaţiile mafiote, conduce la dumping social şi cauzează numeroase pierderi societăţii în termeni fiscali;

K. Întrucît victimele traficului cu fiinţe umane provin atît din interiorul, cît şi din exteriorul UE;

L. Întrucît victimele traficului de persoane sînt recrutate, transportate sau sechestrate prin forţă, coerciţie sau înşelăciune, în scopul exploatării sexuale, al muncii sau al serviciilor forţate, precum cerşetoria, sclavia, servitutea, activităţi infracţionale, servicii menajere, adopţie sau căsătorii forţate sau în scopul prelevării de organe; întrucît aceste victime sînt exploatate şi subordonate complet traficanţilor sau exploatatorilor, sînt obligate să le restituie acestora datorii exorbitante, adeseori sînt private de documentele de identitate, sechestrate, izolate şi ameninţate, trăiesc cu teamă şi sub ameninţarea represaliilor, fără bani, nu au încredere în autorităţile locale, îşi pierd speranţa de a scăpa sau de a reveni la o viaţă normală;

M. Întrucît închiderea frontierelor externe ale UE este imposibilă;

N. Întrucît, în fiecare an, 2 000 de persoane mor pe Marea Mediterană, încercînd să pătrundă în UE;

O. Întrucît, deşi traficul de persoane evoluează în funcţie de împrejurările socio-economice, victimele provin din ţări şi regiuni care se confruntă cu dificultăţi economice şi sociale, iar factorii de vulnerabilitate sînt aceiaşi de ani de zile; întrucît dezvoltarea industriei sexuale şi cererea de forţă de muncă ieftină şi produse ieftine reprezintă două dintre cauzele traficului de persoane şi întrucît, în general, factorul comun pentru a deveni victime ale traficului este promisiunea unei vieţi mai bune pentru persoanele respective şi/sau pentru familiile lor;

P. Întrucît abordările privind migraţia neregulată bazate pe securitate nu fac altceva decît să îndepărteze şi mai mult imigranţii, sporind puterea organizaţiilor criminale şi atractivitatea soluţiilor oferite de traficanţii de persoane pentru imigranţi, care îi consideră o modalitate de a pătrunde în UE, orice eforturi în materie de securitate devenind, astfel, contraproductive;

Q. Întrucît traficul ilicit (de organe, arme, droguri, substanţe chimice, biologice, radioactive şi nucleare şi precursori ale acestora, medicamente, specii ale faunei sălbatice şi organe ale acestora, ţigări şi tutun, opere de artă şi alte produse) are provenienţe diverse, alimentînd noi pieţe infracţionale în întreaga Europă, oferind oportunităţi enorme de profit organizaţiilor criminale şi reprezentînd o ameninţare pentru siguranţa frontierelor, piaţa unică şi interesele financiare ale Uniunii;

R. Întrucît grupurile criminale şi-au diversificat rutele de trafic de narcotice, dar şi mărfurile care fac obiectul traficului; întrucît internetul reprezintă un instrument şi o nouă cale pentru aprovizionarea cu precursori ai drogurilor şi producţia de stupefiante, precum şi pentru distribuţia de substanţe psihoactive; întrucît traficul de precursori ai drogurilor, precum efedrina, pseudoefedrina şi anhidrida acetică nu este supravegheat îndeajuns în Uniunea Europeană şi reprezintă un pericol grav;

S. Întrucît controlul precursorilor chimici şi al echipamentelor folosite pentru fabricarea drogurilor sintetice constituie un element fundamental în reducerea aprovizionării cu droguri;

T. Întrucît substanţele chimice folosite în scopuri licite pot fi deturnate de către organizaţiile criminale de la comerţul licit şi pot fi folosite ca precursori ai drogurilor; întrucît în anul 2008 în UE s-au confiscat 75 % din cantităţile de anhidridă acetică (principalul precursor pentru heroină) confiscate la nivel mondial şi întrucît rapoartele anuale ale Biroului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru controlul narcoticelor fac în continuare referire la măsurile insuficient de stricte puse în aplicare de UE pentru prevenirea deturnării acestei substanţe în scopuri ilicite;

U. Întrucît mulţi cetăţeni ai Uniunii trăiesc în sărăcie şi şomaj, în timp ce infracţiunile transfrontaliere cresc de la an la an;

V. Întrucît numărul locurilor de muncă legale din Uniune pierdute ca urmare a activităţilor ilegale ale grupărilor criminale nu poate fi calculat exact, deoarece infractorii nu publică rapoarte, însă se poate estima că este de ordinul a zeci de milioane;

W. Întrucît, în mod similar, veniturile fiscale pierdute de guvernele naţionale şi de Uniune pot fi doar estimate, dar este probabil ca totalul acestora să fie de ordinul a sute de milioane de euro anual şi să crească în continuare;

X. Întrucît traficul ilegal de ţigări provoacă anual o pierdere de aproximativ 10 miliarde de euro în finanţele statului; întrucît volumul afacerilor cu trafic de arme uşoare în lume este estimat la 170-230 de milioane USD pe an şi, întrucît, în Europa, circulă peste 10 milioane de arme ilegale, ceea ce prezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii cetăţenilor şi a forţelor de ordine; întrucît aceste tipuri de trafic pot produce pierderi financiare şi daune întreprinderilor producătoare, facilitînd dezvoltarea altor forme de crimă organizată care, la rîndul lor, constituie o ameninţare socială gravă, întrucît acest fenomen ar putea deveni cu uşurinţă a sursă de finanţare pentru activităţi teroriste;

Y. Întrucît veniturile generate de traficul cu specii ale faunei sălbatice şi cu organe ale acestora sînt estimate la 18-26 de miliarde EUR anual, UE fiind principala piaţă de destinaţie la nivel mondial;

Z. Întrucît traficul presupune pierderi pentru veniturile publice, afectează companiile producătoare şi are un efect negativ asupra locurilor de muncă, asupra populaţiei şi asupra mediului social;

AA. întrucît capacitatea de infiltrare a organizaţiilor criminale a evoluat, acestea fiind în prezent active în domenii precum lucrările publice, transporturile, lanţurile mari de comerţ cu amănuntul, gestionarea deşeurilor, comerţul cu specii ale faunei sălbatice şi resurse naturale, servicii de securitate, servicii de divertisment pentru adulţi şi multe altele, dintre care multe fac obiectul controlului şi mecanismelor decizionale politice; întrucît, prin urmare, crima organizată devine într-o măsură din ce în ce mai mare similară unui actor economic global, cu un spirit antreprenorial puternic şi specializat în furnizarea simultană a diferite tipuri de bunuri şi servicii ilegale, dar din ce în ce mai mult şi legale, cu un efect din ce în ce mai semnificativ asupra economiei europene şi mondiale, antrenînd costuri anuale de 870 de miliarde USD;

AB. Întrucît activităţile infracţionale organizate de tip mafiot referitoare la mediu - precum traficul şi eliminarea ilegală a deşeurilor, distrugerea patrimoniului ecologic, peisagistic, artistic şi cultural - au dobîndit o dimensiune internaţională care necesită un efort comun din partea tuturor ţărilor europene, cu scopul de a preveni şi a combate mai eficient aşa-numita eco-mafie;

AC. Întrucît sumele uriaşe de bani generate de reţelele mafiote şi de crimă organizată sînt direcţionate către bănci şi pieţe financiare din Uniunea Europeană, care devin astfel complice la spălarea de bani;

AD. Întrucît băncile internaţionale joacă un rol semnificativ în facilitarea spălării de bani şi sînt implicate direct în spălarea veniturilor crimei organizate;

AE. Întrucît raportul SOCTA, publicat de Europol în 2013, subliniază faptul că activităţile de contrafacere a mărfurilor şi comerţul ilicit cu produse constituie o piaţă infracţională emergentă, accentuată de criza economică; întrucît traficul de droguri rămîne cea mai mare piaţă infracţională; întrucît comerţul ilicit cu deşeuri şi fraudele energetice constituie noi ameninţări emergente, care necesită o atenţie deosebită;

AF. Întrucît combaterea eficace a crimei organizate, sub toate formele acesteia, presupune măsuri care să lipsească organizaţiile criminale de resursele financiare şi să desfiinţeze confidenţialitatea bancară, atunci cînd este necesar;

AG. Întrucît organizaţiile criminale beneficiază adesea de o zonă gri de complicitate cu alţi actori, acţionînd, în interes comun, cu persoane prezumat respectabile (întreprinzători, funcţionari publici la toate nivelurile decizionale, politicieni, bancheri şi profesionişti etc.), care, deşi nu au în sine legătură cu structura organizaţiilor criminale, întreţin cu acestea din urmă relaţii de afaceri reciproc avantajoase;

AH. Întrucît în unele ţări europene care nu sînt membre ale UE o mare parte a societăţii se află într-o zonă gri şi, adeseori, supravieţuieşte ca urmare a activităţilor infracţionale; întrucît în această situaţie se află în principal tinerii;

AI. Întrucît printre modalităţile tipice de operare ale crimei organizate se numără de acum, pe lîngă violenţă, intimidare şi terorism, şi corupţia; întrucît spălarea de bani poate fi legată, la rîndul său, nu numai de activităţile specifice crimei organizate, ci şi de corupţie şi infracţiuni fiscale; întrucît conflictele de interese constituie o cauză a corupţiei şi a fraudei; întrucît, din acest motiv, crima organizată, corupţia şi spălarea de bani, deşi rămîn fenomene distincte, sînt adesea strîns legate; întrucît organizaţiile criminale pot recurge şi la organizaţii din sectorul public şi privat, chiar şi la organizaţii non-profit, ca acoperire pentru spălările de bani;

AJ. Întrucît jurnaliştii de anchetă joacă un rol esenţial în dezvăluirea corupţiei, a fraudei şi a crimei organizate şi, prin urmare, sînt expuşi unor ameninţări financiare şi de securitate specifice; întrucît, de exemplu, pe o perioadă de 5 ani, în cele 27 de state membre s-au publicat în total 233 de rapoarte de cercetare privind cazuri de fraudă asociate utilizării abuzive a fondurilor UE (29); întrucît finanţarea suplimentară, în special de către Comisie şi alte instituţii internaţionale, este indispensabilă pentru susţinerea şi dezvoltarea în continuare a jurnalismului de anchetă;

AK. Întrucît spălarea de bani, corupţia şi crima organizată comise de entităţi europene afectează în mod grav ţările în curs de dezvoltare şi reprezintă un obstacol pentru dezvoltarea acestora, lipsindu-le de propriile resurse naturale, limitîndu-le resursele fiscale şi mărindu-le datoria publică;

AL. Întrucît internetul le oferă grupărilor infracţionale posibilitatea de a acţiona mai rapid, pe scară mai largă, determinînd astfel modificarea tipurilor de activităţi infracţionale; întrucît criminalitatea cibernetică, îndeosebi exploatarea şi înşelarea minorilor reprezintă o ameninţare din ce în ce mai importantă, organizaţiile criminale folosindu-se de pariurile sportive online pe post de instrument de obţinere de profituri şi de spălare a banilor la nivel mondial;

AM. Întrucît aranjarea meciurilor este un nou tip de criminalitate cu cîştiguri mari, sentinţe mici şi, din cauza gradului redus de depistare, o afacere profitabilă pentru infractori;

În apărarea cetăţenilor şi a economiei licite

AN. Întrucît protecţia cetăţenilor şi economia legală şi competitivă presupun voinţă politică şi o luptă neînduplecată împotriva crimei organizate, a traficului cu fiinţe umane, a corupţiei şi a spălării de bani, fenomene care cauzează prejudicii serioase societăţii şi, în special, constituie o ameninţare la adresa supravieţuirii antreprenorilor cinstiţi, a siguranţei cetăţenilor şi a consumatorilor şi a principiilor democratice fundamentale ale statului;

AO. Întrucît grupările criminale exploatează tehnologia, mediile şi oportunităţile moderne, care reproduc oportunităţi şi obiective profesionale legitime; întrucît grupările criminale dispun de un nivel ridicat de expertiză, organizare, experienţă şi sofisticare, susţinut de o mai bună mobilitate, conectivitate şi posibilitate de deplasare; întrucît crima organizată a devenit mai dificil de localizat şi a crescut probabilitatea ca aceasta să exploateze diferite sisteme juridice şi jurisdicţii naţionale;

AP. Întrucît, în conformitate cu Biroul ONU pentru droguri şi criminalitate (UNODC), veniturile din activităţi ilegale la nivel global sînt estimate la aproximativ 3,6 % din PIB-ul global, iar fluxul spălărilor de bani la nivel mondial este actualmente în jur de 2,7 % din PIB-ul global; întrucît Comisia Europeană estimează că doar în Uniunea Europeană costul corupţiei se ridică la aproximativ 120 de miliarde de euro pe an, adică 1 % din PIB-ul UE; întrucît resurse semnificative sînt astfel sustrase în detrimentul dezvoltării economice şi sociale, al finanţelor publice şi al binelui cetăţenilor;

AQ. Întrucît veniturile provenite din activităţi ilegale şi reţelele de spălare de bani au un efect negativ asupra economiei UE, încurajînd speculaţiile şi bulele financiare care afectează economia reală;

AR. Întrucît, în anumite ţări, corupţia constituie o ameninţare gravă la adresa democraţiei şi un obstacol în calea eficienţei şi justeţei administraţiei publice, întrucît corupţia descurajează investiţiile, alterează funcţionarea pieţei interne şi concurenţa loială între companii şi compromite, în cele din urmă, dezvoltarea economică, prin distribuirea deficitară a resurselor, în special în defavoarea serviciilor publice în general şi a serviciilor sociale în special; întrucît complexitatea birocratică - şi numărul mare al autorizaţiilor prealabile inutile - descurajează activitatea întreprinzătorilor, perturbă activităţile economice legale şi poate să favorizeze mituirea funcţionarilor publici sau să genereze alte forme de corupţie;

AS. Întrucît diferenţele existente la nivelul legislaţiei şi al punerii în aplicare a acesteia în ceea ce priveşte mituirea funcţionarilor publici afectează în mod negativ piaţa internă, nu numai pentru că nu asigură condiţii echitabile pentru întreprinderi, dar şi pentru că astfel de activităţi se produc şi pe teritoriul Uniunii Europene, atunci cînd întreprinderi cu sediul într-un stat membru mituiesc funcţionari publici ai altui stat membru, perturbînd astfel funcţionarea pieţelor;

AT. Întrucît corupţia este percepută de 74 % dintre cetăţenii europeni ca o importantă problemă naţională şi supranaţională şi întrucît fenomenele de corupţie se produc în toate sectoarele societăţii; întrucît corupţia subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi eficienţa guvernelor legitime în asigurarea statului de drept, întrucît creează privilegii şi, deci, nedreptate socială; întrucît lipsa de încredere în politicieni creşte în perioadele de criză economică accentuată;

AU. Întrucît domeniile în care, conform rapoartelor, corupţia de rînd este mai ridicată, exprimată ca procent din cazurile de luare de mită pe persoană, sînt, în medie: serviciile medicale 6,2 %; serviciile funciare 5 %, serviciile vamale 4,8 %, serviciile judiciare 4,2 %, poliţie 3,8 %, servicii de înmatriculare şi autorizare 3,8 %, învăţămînt 2,5 %, utilităţi 2,5 %, servicii fiscale 1,9 %;

AV Întrucît, în zonele cu un nivel ridicat al infracţionalităţii, resursele economiei locale sînt sustrase ilegal de către crima organizată, descurajînd astfel dorinţa normală de a întreprinde, inclusiv investiţiile altor state; întrucît în aceste zone accesul întreprinderilor „curate" la credite este din ce în ce mai dificil datorită costurilor din ce în ce mai ridicate şi garanţiilor din ce în ce mai mari cerute de bănci; întrucît întreprinderile ce se confruntă cu dificultăţi economice sînt uneori forţate să apeleze la organizaţii criminale pentru a obţine credite pentru investiţii;

AW. Întrucît grupările de crimă organizată la nivel local profită de lacunele economiei legale şi pot deveni actori principali în furnizarea de produse de uz cotidian; întrucît, pe lîngă şantaj şi intimidări, ce constituie ameninţări la adresa comunităţilor locale, aceasta subminează economia legală şi comunitatea în ansamblul său, relativ la siguranţa cetăţenilor şi a întreprinderilor; întrucît criminalitatea informatică, pirateria sau traficul ilegal de conţinuturi creative, de pornografie infantilă, de produse farmaceutice, de substanţe psihotrope legale şi de precursori ai acestora, de componente, piese de schimb şi alte produse de uz cotidian şi aspecte relative la drepturile şi licenţele aferente subminează sănătatea cetăţenilor, siguranţa, locurile de muncă în sectoarele în cauză şi stabilitatea socială şi poate provoca întreprinderilor din sectoarele în cauză daune masive pînă la ameninţarea existenţei acestora;

AX. Întrucît infracţiunile din ce în ce mai frecvente în sectorul agroalimentar nu numai că periclitează în mod grav sănătatea cetăţenilor europeni, dar provoacă şi pagube importante acelor ţări care şi-au făcut un renume din excelenţa în domeniul alimentar;

AY. Întrucît exploatarea sexuală a copiilor pe internet, precum şi pornografia infantilă reprezintă o ameninţare specială; întrucît criminalitatea informatică, în special cea motivată de profit şi accesul neautorizat la sisteme informatice sînt adeseori legate de fraude financiare; întrucît criminalitatea informatică care implică furnizarea de servicii ilegale se află în creştere, iar volumul de malware sporeşte rapid; întrucît organismele europene responsabile necesită finanţare suplimentară;

AZ. Întrucît spălarea banilor a luat forme din ce în ce mai complexe, cu trasabilitate dificilă; întrucît, pentru a spăla banii murdari, organizaţiile criminale se folosesc din ce în ce mai mult de circuitul ilegal, dar şi legal, de pariuri şi de „aranjarea" rezultatelor evenimentelor sportive, mai ales online, precum şi de bănci aflate în ţări în care transferurile de bani nu sînt monitorizate suficient pentru a preveni spălarea de bani şi evaziunea fiscală; întrucît aranjarea meciurilor ar trebui să fie considerată o formă profitabilă de crimă organizată; întrucît pariurile legale, ca expresie a activităţii antreprenoriale, ar trebui sprijinite în temeiul principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

BA. Întrucît falsificarea registrelor contabile ale societăţilor comerciale reprezintă adesea o modalitate de a crea lichidităţi neoficiale, modalitate care reduce venitul impozabil şi poate fi utilizată pentru corupţie sau spălare de bani, afectînd concurenţa loială şi reducînd capacitatea statului de a-şi îndeplini funcţia socială;

BB. Întrucît, într-o perioadă de austeritate, se estimează că fraudele fiscale costă statele membre 1 000 de miliarde de euro pe an; întrucît evaziunea fiscală nu se limitează la economia subterană, ci este prezentă şi în economia reală, la nivelul unor corporaţii renumite. (...)

Recomandări finale

127. Insistă asupra creării unei Procuraturi Europene, în aplicarea articolului 96 din TFUE, în special pentru combaterea, anchetarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa instanţei a infracţiunilor care lezează interesele financiare ale Uniunii şi a infracţiunilor grave de natură transfrontalieră; recomandă ca viitoarea Procuratură Europeană să aibă o structură eficientă şi suplă, cu funcţii de coordonare şi de impulsionare a autorităţilor naţionale, pentru a garanta o mai mare coerenţă a anchetelor, prin norme de procedură uniforme; consideră că este esenţial ca, înainte de septembrie 2013, Comisia să prezinte o propunere privind definirea clară a structurii Biroului Procurorului European, răspunderii sale în faţa Parlamentului European, acordînd o atenţie specială interacţiunii cu Europol, Eurojust, OLAF şi Agenţia pentru Drepturi Fundamentale, şi ca EPPO să fie susţinut printr-un cadru clar al drepturilor procedurale, şi definirea clară a infracţiunilor asupra cărora EPPO are autoritate;

128. Consideră că Eurojust ar putea continua să se ocupe de infracţiunile prevăzute la articolul 83 alineatul (1) din TFUE şi, atunci cînd este necesar, de infracţiunile de natură complementară în raport cu aplicarea politicilor Uniunii, prevăzute la alineatul (2) din acelaşi articol, garantînd în continuare răspunderea în privinţa protejării drepturilor democratice şi fundamentale cu ocazia iminentei sale revizuiri;

129. Îndeamnă statele membre să nu reducă bugetul Uniunii din motive conjuncturale şi populiste, ci dimpotrivă să furnizeze fonduri suplimentare pentru Europol, Eurojust, Frontex şi viitorul Oficiu al Procurorului European EPPO, întrucît succesul acestora are un efect multiplicator asupra reducerii pierderilor de taxe în statele membre;

130. Pledează pentru crearea unui centru de formare în domeniul informaţiilor, pentru a oferi Uniunii noi specialişti în analiza informaţiilor;

131. Doreşte încheierea unui acord cu Liechtenstein pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere;

132. Invită insistent statele membre să transpună cît mai repede Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii; solicită Comisiei să vegheze ca transpunerea în dreptul intern să aibă loc în mod corect; îndeamnă statele membre şi Comisia să finalizeze Foaia de parcurs privind drepturile suspecţilor şi ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale, şi să elaboreze o directivă privind arestul preventiv;

133. Solicită pedepse mai severe pentru participarea la criminalitatea organizată şi pentru infracţiunile legate de traficul de droguri şi traficul de persoane şi organe umane;

134. Îndeamnă statele membre, astfel cum a fost recomandat de UNCAC, să adopte măsuri legislative sau de altă natură pentru a considera îmbogăţirea ilicită drept infracţiune penală, dacă a fost comisă deliberat, adică dacă s-a înregistrat o creştere semnificativă a activelor unui funcţionar public pe care acesta nu o poate explica în mod rezonabil în raport cu veniturile sale legitime;

135. Îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, deşi o gamă întreagă de aşa-numite infracţiuni emergente, precum traficul ilegal cu deşeuri, traficul ilegal cu opere de artă şi specii protejate şi contrafacerea bunurilor sînt deosebit de profitabile pentru organizaţiile criminale au un impact social, economic şi de mediu deosebit de negativ şi au un caracter predominant transnaţional, acestea nu sînt incluse printre „euro-infracţiuni"; consideră că aceste infracţiuni ar trebui luate în considerare în mod corespunzător în deciziile adoptate la nivelul UE şi, prin urmare, propune Consiliului, în virtutea competenţelor sale în temeiul articolului 83 alineatul (1) din TFUE, să adopte o decizie de identificare a altor domenii infracţionale, inclusiv cele de mai sus;

136. Invită Comisia să prezinte cît mai curînd o propunere legislativă privind un program european eficient de protecţie a informatorilor cu privire la corupţia transfrontalieră şi corupţia care afectează interesele financiare şi ale UE, precum şi privind protecţia martorilor şi a celor care colaborează cu Justiţia, care să ofere, în special, o soluţie la condiţiile lor dificile de viaţă, variind de la riscul de represalii la dezintegrarea familiei şi de la dezrădăcinarea teritorială la excluderea socială şi profesională;

137. Consideră că tratamentul acordat martorilor şi gestionarea programelor de protecţie nu pot depinde de constrîngerile bugetare, întrucît a garanta securitatea şi siguranţa cetăţenilor, îndeosebi ale celor care şi-au bulversat viaţa pentru a rămîne de partea statului, reprezintă o responsabilitate pe care autorităţile naţionale şi ale UE nu o pot ignora; invită toate statele membre să adopte măsurile necesare (legislative sau de altă natură) pentru a garanta integritatea fizică a martorilor şi a familiilor acestora şi dreptul lor de a duce în continuare o viaţă demnă, din punct de vedere social, profesional, familial şi economic, cu sprijin corespunzător din partea instituţiilor (inclusiv posibilitatea de a recruta martori în cadrul administraţiei publice);

138. Invită Comisia să pună în aplicare, cît mai curînd posibil, toate măsurile şi instrumentele prezentate în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor, intitulată „Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane" (COM(2012)0286);

139. Recomandă instituirea în cadrul Parlamentului European a unei subcomisii permanente pentru lupta împotriva crimei organizate;

140. Invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind Europol, astfel cum se prevede la articolul 88 alineatul (2) din TFUE, în vederea îmbunătăţirii eficienţei şi eficacităţii sale operaţionale în domeniul combaterii infracţiunilor grave şi a criminalităţii organizate; subliniază faptul că viitoarea reformă a agenţiei nu ar trebui să afecteze rolul unic al CEPOL în activităţile de formare ale UE în materie de aplicare a legii;

141. Reaminteşte tuturor statelor membre să transpună cu promptitudine în legislaţia naţională toate instrumentele juridice existente la nivelul UE sau la nivel internaţional, pentru a răspunde îndeosebi numeroaselor atenţionări ale Comisiei cu privire la transpunerea corectă a numeroaselor decizii-cadru existente;

142. Subliniază necesitatea promovării unei culturi a legalităţii, precum şi necesitatea sporirii gradului de informare a cetăţenilor cu privire la fenomenul mafiei; recunoaşte, în acest sens, rolul esenţial jucat de asociaţiile culturale, de agrement şi de sport în sensibilizarea publicului cu privire la combaterea criminalităţii organizate şi în promovarea legalităţii şi a Justiţiei;

143. Invită Comisia să elaboreze un plan de acţiune împotriva traficului cu specii de plante şi animale sălbatice, fixînd obiective clare, atît la nivelul UE, cît şi în afara acesteia, pentru a reduce comerţul ilegal cu specii de plante şi animale sălbatice şi organe de animale; invită Comisia şi Consiliul să se folosească de instrumentele sale comerciale şi de dezvoltare pentru a crea programe dedicate, cu o finanţare corespunzătoare, cu scopul de a consolida punerea în aplicare a Convenţiei CITES şi de a furniza resurse pentru consolidarea capacităţilor împotriva braconajului şi a traficului, îndeosebi prin sprijinirea, consolidarea şi extinderea iniţiativelor de combatere a infracţiunilor, cum ar fi ASEAN-WEN şi HA-WEN, care au ca scop înfiinţarea de centre regionale de expertiză şi furnizarea de modele pentru cooperarea împotriva criminalităţii în domeniul faunei şi florei sălbatice;

144. Solicită aplicarea de sancţiuni armonizate şi severe pentru contrabanda cu animale sălbatice, organe ale acestora şi plante şi copaci rari în cadrul Uniunii;

145. Încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, parlamentelor naţionale, CEPOL, Europol, Eurojust, OLAF, Consiliului Europei, OCDE, Interpol, UNODC, Băncii Mondiale şi FATF/GAFI.

ZIARUL TRICOLORUL, ANUL X, NR. 2754, MIERCURI 12 IUNIE 2013

LOCUL ELIBERAT DE GIGI BECALI ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN VA FI OCUPAT DE COLONELUL (r) DAN ZAMFIRESCU

ZIARUL TRICOLORUL,  nr. 2652, 14.01.2013

O întrebare pentru caricaturistul Eugen Mihăescu: NU-ŢI E RUŞINE MĂ, PORCULE?

Sincer să fiu, am crezut că numitul Eugen Mihăescu a murit. De ce? Timp de mai bine de 3 ani a dispărut complet, n-a mai dat nici un telefon, n-a mai răspuns la nici un telefon, n-a mai trimis nici un mesaj de Sărbători, n-a mai fost văzut de nimeni din cei cunoscuţi. De activitate pe linie de partid, ce să mai vorbim?! Nulă, pe toată linia. Ce-i drept, nici cînd era senator PRM nu făcea mai nimic, el fiind devotat, trup şi suflet, găştii Dinu Patriciu - S.R. Stănescu. Eram convins că fosila a dat colţul şi pentru că ni s-a spus, din diferite direcţii, că are cancer în fază terminală şi că încearcă să se salveze într-o clinică din Elveţia. Aş fi vrut să-l ajut, pentru că am un suflet milostiv, dar nu ştiam cum să dau de el, era dispărut fără urmă. Era clar că mă duşmăneşte fiindcă nu făcusem în aşa fel încît să intre, el, în Parlamentul European. În 2009, pe lista PRM era al 4-lea, după mine, Gigi Becali şi Ciprian Tănăsescu. N-au intrat decît primii 3. Acum, îmi dau seama că un individ atît de jegos, ca acest Mihăescu, n-avea ce căuta în acel forum. Ca senator, a fost zero: numai bîrfe, intrigi, minciuni, aere de vedetă răsuflată - în numele unui talent de... caricaturist. Fiindcă asta reprezintă grafica lui: caricaturi. Pentru acele beţigaşe şi guguloaie l-a făcut Ion Iliescu şi consilier prezidenţial (funcţie în care scandalagiul s-a certat cu toată lumea, inclusiv cu Iosif Boda), şi ambasador la UNESCO (în locul unui intelectual real, pe nume Dan Hăulică), şi membru de onoare al Academiei Române. Înaintea alegerilor din toamna anului 2004, şmecherul de profesie Eugen Mihăescu a avut, cică, un vis - i-a apărut în somn tatăl decedat şi l-a îndemnat: „Du-te la Vadim! Du-te la Vadim!“. Ce farsă sinistră! De fapt, el îşi căuta un loc călduţ în viitorul Parlament. Dar, cum nu-l primea nimeni, a inventat povestea asta onirică. Pe bătrînul N. Mihăescu l-am cunoscut în redacţia revistei „Săptămîna“, unde venea cu articole despre greşelile de limbă. Omul era cinstit, dar îl sufoca pe Eugen Barbu cu insistenţele sale şi cu cărţile poştale pe care le primea de la fiul lui transfug. Filologul mai avea o fată, cu care fiul lui era certat la cuţite - şi aşa au şi rămas. Anii au trecut. În anii ’90, desenatorul s-a întors în ţară. Triumfal. Anticomunist. (Deşi surse din Serviciile Secrete avansează ideea că el lucra vîrtos cu Securitatea, în aşa-zisul său exil). Carierist din naştere, unde era să se ducă? La cel aflat la Putere: Ion Iliescu! Adică acela care îi putea azvîrli un os de ros. Mai ţineţi minte ce aere îşi dădea limbricul, în campania electorală din 1996, cum îi aranja scaunul sub cur Bătrînei Şandramale Staliniste, cum mătura studioul TV cu privirea, ca un cîine de pază etc. În realitate, el nu a fost bun la nimic. Singurul lucru pe care l-a făcut, concret, pe lîngă Nea Nelu Cotrocelu a fost să i-o „prezinte“ pe o ziaristă de la „Cronica Română“; el însuşi mi-a arătat o fotografie a acesteia, făcută în casa lui, persoana fiind răvăşită, îmbrăcată cu o bluză de pijama bărbătească, din care îi ieşea o ţîţă. Nu doresc să intru în amănunte, mai ales că „ziarista“ e măritată acum, dar nu pot ignora disponibilitatea ei de a trece din patul unui om în vîrstă în patul unui om şi mai în vîrstă - şi iată cariera! Pe urmă, acest Mihăescu a fost atras într-un scandal de presă, fiind fotografiat într-un club, cînd pipăia o stripteuză; l-am apărat atunci, deşi nu ştiam de unde apetitul ăsta al lui faţă de tot felul de sexapiloase, din moment ce alţii vorbeau pe la colţuri că, în exilul lui americano-francez, ar fi avut şi experienţe homosexuale. Nu ştiu, nu mă pronunţ. Tot ce ştiu este că în calitatea mea de membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei l-am ajutat pe Mihăescu să devină ambasadorul României la UNESCO, deşi Dan Hăulică m-a vizitat la un hotel din Franţa (cred că era în 2002) să mă roage să-l menţinem pe el, în continuare. În 2004, cum am mai spus, Mihăescu a sărit din barca perdantului Iliescu şi a venit la mine, pentru a se asigura de sinecura de senator. În ultimii doi ani (2006-2007) el a fost şi euro-observator, calitate în care s-a ţinut numai de intrigi şi jocuri stupide, în numele unei pretinse prietenii cu cel mai intim consilier al lui Vladimir Putin - o minciună, fireşte. În 2006 l-am luat cu mine în delegaţie senatorială la Moscova, unde i l-am prezentat ministrului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov (onoare la care un caricaturist din Balcani n-ar fi ajuns niciodată). Îmi amintesc că nu-şi luase telefonul cu el, pe motiv că... îl uitase la Paris (?!). Altă minciună, desigur. Adevărul este că nu a vrut să cheltuiască bani cu convorbirile. Un scîrţan. Voi sări peste alte amintiri, legate de nevestele sale (deşi el se leagă de familia mea, ca un porc ce e, şi îi promit că-i rad barba aia de ţap cînd o să-l prind). Astăzi, zmîngălitorul de desene absconse a înviat din morţi şi încearcă să ocupe, pentru 1 an şi jumătate, fotoliul de membru al Parlamentului European, eliberat de Gigi Becali. Se agită ca un testicol într-o căldare electorală, dă interviuri, ameninţă şi, în general, face ca toţi dracii. Timp de mai bine de 3 ani a dispărut, ca măgaru-n ceaţă. Acum, hop la pomana porcului!

În noiembrie 2012 a trimis o slugă, la sediul PRM, să achite cotizaţia pe ultimii 3 ani (?!). Numai că Statutul Partidului prevede, clar, că această cotizaţie trebuie plătită în fiecare lună - aşadar, chiar prin gestul ăsta disperat, bătrînul profitor recunoaşte că nu şi-a plătit cotizaţia lunar, ci s-a trezit abia după 3 ani. Din interes, fireşte. Cu o lună înainte, el fusese dat afară din partid atît pentru neplata cotizaţiei, cît şi din lipsa oricărei activităţi. Treaba e foarte clară. Un partid se conduce nu numai după Legea partidelor politice, ci şi după Statutul propriu. În aceşti 3 ani am avut un Congres, Consilii Naţionale, Plenare. Unde a fost Eugen Mihăescu? Nicăieri! Parcă o făcea în duşmănie! Într-un interviu pe care l-a dat fiţuicii falimentare „Cotidianul“ (apare doar electronic, n-o citeşte nimeni) Moş Tăgîrţă Mihăescu arată cît poate fi de porc. Dar un porc murdar, cu cheaguri de mocirlă vechi de zeci de ani. Interviul e luat de un oarecare Bărbătei, care se pişe pe el de fericire că un neica-nimeni de 76 de ani schelălăie împotriva Tribunului. În stilul cunoscut, de mincinos ordinar, pensionarul vagabond minte că, în 2009, eu l-aş fi rugat „disperat“ (?!?!), la telefon, să accepte să candideze pentru Parlamentul European. Eu şi disperat… Zii Mihăescu şi trage apa. Toată diareea lui verbală, din foaia mortuară „Cotidianul“, i se întoarce în faţă. Cît despre articolul pe care ameninţă că o să-l scrie el, abia aştept! Să vadă ce serial o să-i dedicăm noi! Şi încă ceva: cine îţi dă dreptul ţie mă, parazit bătrîn, să-l faci „miliţian“ şi să-l bălăcăreşti pe colonelul Dan Zamfirescu? Omul a fost un ofiţer cinstit al acestei ţări şi a lucrat în Departamentul Contraspionajului Economic, atît din Securitate, cît şi din SRI. N-a făcut nici un fel de „poliţie politică“ - a fost OFIŢER, e clar?  Ce vreţi voi, transfugii care tăiaţi frunză la cîini şi vă milogeaţi pentru o cafea, ba pe la Paris, ba pe la New York, să-i împuşcaţi pe toţi ofiţerii care au slujit ţara sub drapel? Dar voi ce aţi făcut pentu ţara asta? Un rahat! Şi mai e ceva: chiar dacă acest nenorocit de Mihăescu nu s-ar fi purtat ca un nemernic şi ar fi rămas membru al PRM, conducerea partidului tot nu l-ar fi susţinut să intre în Parlamentul European, pentru simplul motiv că are 76 de ani! Parlamentul European nu este „Azilul de noapte“, de Maxim Gorki, ce Dumnezeu! Acolo trebuie să ne reprezinte oameni în putere, care să apere interesele României în cunoştinţă de cauză, mai ales că problema nr. 1 a acestei ţări e jaful economic. În privinţa lui Dan Zamfirescu, el a rămas un om de ispravă - în vremea în care alţii au dat bir cu fugiţii, el a fost un cîine credincios. În vremea în care eu am fost nevoit să vînd cerceii fetiţelor mele şi inelele nevestei, pentru a putea achita chiria, apa, lumina, telefonul la sediul partidului - nimeni nu mi-a fost alături, în afara cîtorva oameni loiali, printre care şi colonelul Dan Zamfirescu. Atunci cînd am fost evacuaţi, abuziv, de un comando de 140 de poliţişti şi jandarmi, unde era „intelectualul“ Eugen Mihăescu? N-a apărut nici cînd primarul general al Capitalei ne-a atribuit un sediu nou, destul de ruinat - dar Dan Zamfirescu a muncit, fizic, la consolidarea clădirii şi la transformarea ei într-un sediu de partid. Omeneşte vorbind, orice lider de partid n-ar fi stat pe gînduri, referitor la opţiune: un vierme matusalemic, care îşi tîrîie pîrţurile şi încearcă să scoată ochii fraierilor cu „valoarea“ lui de caricaturist ratat - sau un luptător pentru ţară, credincios şi eficient?

Aşa că agitaţia bezmetică a acestui boschetar plastic mă lasă rece. Dar dacă el va continua să-mi insulte familia (aşa cum o face şi cu propria sa familie, adică sora şi fiul acesteia) şi dacă se va încăpăţîna să-şi sufle mucii din creier în direcţia PRM, coliva e a lui - îl nenorocesc! Am greşit făcîndu-l senator, unde a ars gazul 4 ani. Dar nu voi mai greşi făcîndu-l şi parlamentar european. Şi, ca dovadă că îi dau ceea ce merită, adică muie, este comportamentul lui scelerat. Un om de caracter n-ar fi provocat tămbălăul ăsta. La PSD s-a întîmplat, nu demult, un caz similar: Rovana Plumb a devenit ministrul Mediului, dar locul ei în Parlamentul European nu a fost ocupat de persoana care urma pe listă, ci de nr. 16, Minodora Clivetti (au fost săriţi 6 candidaţi). Pentru că e dreptul suveran al fiecărei formaţiuni, avînd în vedere că pentru Parlamentul European funcţionează votul pe liste de partid. În concluzie, hai sictir, Mihăescule! Căcănar ai fost toată viaţa, căcănar ai să mori.

CORNELIU VADIM TUDOR

9 ianuarie 2013

 ****************************

Dreptul la Replică

În atenţia desenatorului Eugen Mihăescu,

La atacurile pe cît de furibunde, pe atît de nefondate ale acestui individ, doresc să fac publice următoarele aspecte:

Domnule Eugen Mihăescu, dvs. vă consideraţi un intelectual rasat, dar constat că nu puteţi să vă depăşiţi condiţia de desenator. De la înălţimea (?!) piedestalului pe care singur v-aţi cocoţat, vă permiteţi să jigniţi o întreagă categorie profesională, aruncîndu-mi, cu dispreţ, apelativul „miliţian“, ca şi cum toţi aceia care au purtat odată uniforma de miliţieni, iar acum pe cea de poliţişti ar fi nişte indivizi inferiori, care nu merită nici o consideraţie din partea „elitelor“ de la care vă revendicaţi. Din punctul meu de vedere, cei care au îmbrăţişat această profesie şi înţeleg să o practice cu toată dăruirea, cu onoare şi cinste sînt nu numai indispensabili societăţii, spre deosebire de unii intelectuali închipuiţi, ci şi demni de respectul acesteia.

În ceea ce mă priveşte, faceţi o confuzie - probabil voită, tocmai ca să vă manifestaţi dispreţul pentru categoria menţionată - obligîndu-mă să vă corectez. Eu mi-am desfăşurat activitatea ca ofiţer în cadrul Unităţii de Contraspionaj Economic, al cărei obiectiv era prevenirea, combaterea şi contracararea acţiunilor Serviciilor Secrete străine împotriva intereselor economice ale României. Deşi nu cred că sînteţi în necunoştinţă de cauză, ba chiar am bănuiala că sînteţi iniţiat în problemă, activitatea în acest domeniu reprezintă o confruntare continuă între inteligenţele aflate de o parte şi de alta a baricadei. Personal, am avut rezultate foarte bune, ceea ce mi-a permis să continui şi după 1989, în cadrul Serviciului Român de Informaţii, munca depusă fiindu-mi recompensată cu două înaintări în grad înainte de termen, de la căpitan la maior şi de la maior la locotenent-colonel. Chiar dacă nu trebuie să mă justific faţă de dvs., doresc să precizez că motivul pentru care am fost nevoit să părăsesc SRI a avut la origine dezacordul meu manifest faţă de anumite practici ale fostului director al instituţiei, domnul Radu Timofte, care, în final, mi-a forţat retragerea prin ameninţare directă la adresa vieţii şi integrităţii mele. Pentru că am fost întotdeauna un om corect, un om al legii, care nu putea să stea cu mîinile în sîn cînd ţara era distrusă, economia devalizată, m-am ataşat în mod firesc ideilor şi principiilor promovate de Partidul România Mare şi de preşedintele acestuia, dl. dr. Corneliu Vadim Tudor. Am rămas permanent fidel ideilor şi principiilor partidului şi preşedintelui acestuia şi am acţionat cu toată convingerea şi dăruirea pentru transpunerea lor în practică. În vreme ce eu, alături de cîţiva colaboratori apropiaţi, îngheţam în sediul neîncălzit al partidului şi căutam cu disperare soluţii la avalanşa de probleme, în primul rînd financiare, cu care ne confruntam, dvs., domnule Mihăescu, aţi dispărut din „peisajul dîmboviţean“, aşa cum, plin de suficienţă, numiţi Bucureştiul şi care, în mod evident, vă repugnă. La fel de adevărat este că nu v-aţi omorît vreodată cu munca în folosul acestui partid, nici ca senator sau euro-observator şi nici după aceea. Cu atît mai mult este nu numai surprinzător, ci de-a dreptul revoltător tupeul cu care veniţi astăzi, încercînd să apucaţi, in extremis, o ultimă fărîmă din resursa slăbită a acestui partid. În încercarea de a vă masca, interesul disperat cu care urmăriţi obţinerea în mod nemeritat a demnităţii de europarlamentar, o aduceţi în discuţie pe doamna prof. Angela Bălan, despre care nu aveţi de unde să ştiţi - pentru că nu aţi avut nici o tangenţă cu partidul nostru de mai bine de trei ani de zile - că este o veritabilă traseistă prin peisajul politic românesc, care a părăsit partidul la greu, îndreptîndu-se către alte formaţiuni politice, gen PNG şi UNPR (unde a obţinut chiar poziţia de vicepreşedinte), în funcţie de avantajele de moment. Tot aşa, cînd a simţit oportunitatea oferită de posibila retragere a domnului George Becali după anunţarea candidaturii sale pentru Parlamentul României, şi-a manifestat brusc dorinţa revenirii în PRM, dar nu a mai putut păcăli pe nimeni de data aceasta. Nici în legătură cu domnul Dumitru Avram nu aveţi informaţii complete, din acelaşi motiv menţionat anterior. Trebuie să ştiţi că dumnealui nu a desfăşurat absolut nici un fel de activitate pe linie de partid, nu a plătit nici o sumă de bani drept cotizaţie, din contră, a fost chiar retribuit pentru activitatea, să-i zicem, publicistică, la ziarul „Tricolorul“. Dacă ar fi făcut-o benevol, mai înţelegeam, ar fi putut fi oarecum asimilată cu munca de partid, dar el şi-a încasat lună de lună salariul pentru activitatea prestată (20.000.000 de lei vechi). Ceea ce ignoraţi dvs., domnule Mihăescu, este aprecierea de care mă bucur nu numai din partea preşedintelui partidului, ci şi din partea tuturor preşedinţilor de filiale. Aceştia mi-au transmis mesaje de sprijin, asigurîndu-mă de faptul că ei nu vor accepta, niciodată, ca indivizi de teapa dvs. şi a altora aşijderea, care nu au făcut nimic pentru partid, să-i reprezinte în Parlamentul European pe românii care cred în idealurile României Mari. Nu cred că aţi avea curajul să daţi ochii cu aceşti oameni dăruiţi, loiali, care au fost permanent alături de mine în lupta pentru promovarea intereselor partidului şi pe care dvs. îi desconsideraţi şi îi persiflaţi de la distanţă, de pe pîrtiile înzăpezite ale Elveţiei.

Colonel (r) ec. DAN DUMITRU ZAMFIRESCU

Vicepreşedinte al Partidului România Mare

           Ziarul TRICOLORUL, nr 2650, 10.01.2013

 

PRM în campanie electorală

Colonelul Dan Zamfirescu,

viitor senator, în sprijinul tinerilor absolvenţi

Sînt colonel (r) Dan Dumitru Zamfirescu şi candidez pentru funcţia de senator în Colegiul 10 Bucureşti (zona 13 Septembrie - Cotroceni - Panduri Antiaeriană - Şos. Alexandriei - Şos. Măgurele), ca membru al Partidului România Mare.

Vreau să aduc în atenţie o problemă deosebit de gravă, care, pentru mine, în calitate de candidat din partea Partidului România Mare, reprezintă o prioritate majoră, dar a cărei rezolvare depinde, în primul rînd, de voturile dumneavoastră de la 9 decembrie, căci numai din interiorul Parlamentului se poate acţiona eficient pentru soluţionarea unei situaţii de care depinde viitorul copiilor noştri, al tuturor generaţiilor care ne vor urma.

În prezent, din cauza politicilor eronate, incoerente, haotice promovate şi aplicate de guvernanţi din 1990 încoace, şcoala românească a devenit un incubator de şomeri. Practic, deşi statul investeşte consistent în pregătirea viitorilor absolvenţi, imediat după terminarea studiilor aceşti tineri sînt cu adevărat aruncaţi în stradă, fără perspectiva găsirii unui loc de muncă potrivit. Pentru curmarea acestei stări de lucruri, eu, personal, cît şi ceilalţi candidaţi ai Partidului România Mare vrem să iniţiem în Parlamentul României un set de măsuri legislative vizînd asigurarea încadrării în muncă a absolvenţilor de învăţămînt, de toate tipurile şi gradele, cel puţin pentru o perioadă de stagiatură de 2-3 ani, prin acordarea angajatorilor de către stat de înlesniri fiscale compensatorii. Astfel s-ar acorda oricărui tînăr şansa de a se lansa în viaţă, de a se realiza profesional, de a materializa speranţele puse în el de părinţi şi de societate. Numai aşa va ajunge să se respecte pe sine şi societatea care 1-a susţinut şi va răspunde la rîndul său necesităţilor poporului din care face parte, creînd bunuri materiale şi spirituale, călcînd pe urmele înaintaşilor şi contribuind la propăşirea României.

PRM în campanie electorală

Apel politic

 

Dragă alegătorule, în aceste zile de campanie electorală, un nou tip de război este în plină desfăşurare: un război al controlului minţii, al manipulării gîndurilor şi emoţiilor politice.

La prima vedere, un război politic bazat pe metode parapsihologice şi tehnologii psihotronice pare să se ducă doar între Servicii Secrete, magistraţi, politicieni, partide, activişti şi liderii politicii ai unor formaţiuni rivale... Şi dacă războiul politic declanşat de alegerile parlamentare din acest an ţinteşte mai mult decît atît? Ar putea fi controlul masselor, şantajul agenţiilor de implementare a legii, îngenuncherea magistraturii, manipularea Serviciilor Secrete, obedienţa armatei, subjugarea interesului naţional şi colonizarea României în interesul machiavelic al altor state, vreunul dintre obiectivele lui?

Dacă da, atunci, alegătorule, aceste alegeri parlamentare te privesc în mod direct.

PRM, prin informaţii, deţine controlul şi are pregătit un plan naţional de guvernare, cu măsuri sociale inovative şi cu strategii diferite de cele folosite deja sau propuse de alte partide politice, pentru ca tu să fi mai bine protejat de pericolele globalizării care te înconjoară.

Alegătorule, după cum şi tu poţi constata, lumea în care trăieşti nu este aşa cum ţi-o imaginezi, iar cu ocazia acestor noi alegerii parlamentare, prin hoţie, mită, fraudă şi minciună, actualii guvernanţi şi partidele politice care s-au alternat de 23 de ani la Putere, vor să te ducă în sărăcie lucie şi să transforme mîndra noastră Românie într-o neocolonie; scenariu mai mult decît plauzibil, desprins din cruda politică de stat şi realitatea actuală.

Şi pentru că noi dorim să ştii că te putem proteja, în viitorul Parlament, ne vom lansa în lupta ta! De aceea, în calitatea mea de candidat în circumscriptia nr. 31, Valea Prahovei, Colegiul 1, pentru demnitatea de Senator în Parlamentul României din partea Partidului România Mare, susţin că:

* România are nevoie de PRM! Parlamentul are nevoie de PRM!

* Partidul România Mare este singurul partid naţional care nu a uitat şi nu uită să cinstească înaintaşii neamului românesc!

* PRM deţine în rîndurile sale profesionişti de valoare, oameni de cultură şi personalităţi cu respect de sine şi pentru semeni - cu valori educative pentru noile generaţii.

* Electoratul de stînga, conservator şi liberal trădat de vechile partide politice, TREBUIE să acorde o şansă membrilor PRM, ca prin politică să se integreze în societatea românească.

* Membrii PRM sînt patrioţi, sînt cinstiţi şi nu au nimic de ascuns, deoarece nu au mai fost pînă acum la Guvernare!

* Există un singur secret, munca şi puterea noastră, în fapte şi convingeri să reprezentăm cu cinste interesele alegătorilor şi interesele naţionale ale poporului român în Parlament, în Europa şi în lumea întreagă.

Alegatorule, eforturile noastre trebuie să continue, dar pentru a face şi mai mult, avem nevoie de ajutorul şi de votul tău...

De aceea, dragă alegătorule, este o datorie de onoare să vii la vot şi nu uita că România e în tine; privindu-te în oglinda celor care vin, caută a descoperi ce eşti (cine eşti şi pentru cine şi pentru ce ideal vei vota) şi atunci, dacă vei reuşi să înţelegi, cu siguranţă, votul tău curat şi neamanetat celor cu banii va merge către PRM!

Alege un viitor prosper!

Alege PRM pentru România!

Economist SILVIU CRĂESCU

ZIARUL TRICOLORUL, , nr. 2617, 14.11.2012

LISTA CANDIDAŢILOR PRM DIN BUCURESTI pentru alegerea Senatului din 9 decembrie 2012

LISTA CANDIDAŢILOR PRM DIN BUCURESTI pentru alegerea Senatului din 9 decembrie 2012

COLEGIUL UNINOMINAL   

 1     Dobrescu Sebastian

                                                

 2     Duță Gheorghe Marcel

                                     

 3     Corneanu Maria-Magdalena

                                          

 4     Edu Mihail

                                          

 5     Olteanu Ion

                                               

 6     Străinu Emil

                                    

 7     Boșca Grigore

                                     

 8     Dobrescu Dănuț Vasile

                                                                                             

 9     Lăzarescu Niculina

                          

10     Zamfirescu Dan Dumitru
                                               

11     Iancu Gheorghe

                           

12     Ghinulescu Olimpiu

Liderul PRM a depus, ieri, Listele cu candidaţii partidului la alegerile parlamentare de la 9 decembrie 2012 - Printre cei care vor concura pentru un loc în Senat sau Camera Deputaţilor se află: Gh. Funar, generalii Marcu Tudor, Emil Străinu, Ioan Cîrciumaru, cîntăreaţa Mihaela Mihai, colonelul Dan Zamfirescu, consilierii europarlamentari Cristian Stănescu şi Silviu Molnar, revoluţionarul Constantin Bebe Ivanovici ş.a –

Comunicat de Presă

Marţi, 30 octombrie a.c., dl. Corneliu Vadim Tudor, preşedintele Partidului România Mare, membru al Parlamentului European, a depus listele de candidaţi la alegerile parlamentare din 9 decembrie a.c. După acest moment, Tribunul a oferit membrilor Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti cărţile sale cu autograf, precum şi mai multe seturi cu CD-uri de Muzici Naţionale. Cei prezenţi i-au făcut liderului PRM o primire deosebit de călduroasă, urînd succes formaţiunii politice pe care a fondat-o şi o conduce la apropiatul scrutin. Dl. Corneliu Vadim Tudor şi-a exprimat speranţa ca, măcar de această dată, în condiţiile crizei profunde - politice, economice şi morale - pe care o traversează România, alegerile să fie corecte şi să exprime, cu adevărat, voinţa cetăţenilor ţării.

Scos în mod abuziv şi ilegal din cel mai înalt forum legislativ al ţării, în urma simulacrului de alegeri desfăşurate în urmă cu 4 ani, pe baza nefericitului vot uninominal, Partidul România Mare nu s-a lăsat înfrînt, fiind astăzi reprezentat în Parlamentul European. Toţi candidaţii singurei formaţiuni cu adevărat de Opoziţie din România pornesc la această bătălie electorală cu încrederea că vor putea pune în practică programele de redresare economică şi socială ale partidului pe care îl reprezintă, că un număr mare de senatori şi deputaţi ai acestuia vor ocupa, din nou, locurile pe care le merită, cu prisosinţă. Absenţa din Parlament a PRM a coincis cu perioada cea mai grea din istoria post-decembristă a ţării, lipsa vocii patrioţilor şi justiţiarilor din partidul lui Vadim resimţindu-se din plin, atît în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor şi a legilor adoptate în aceşti 4 ani, cît şi ca reacţie fermă şi hotărîtă la prevenirea marilor abuzuri care au continuat să-şi pună o nedorită amprentă asupra evoluţiei normale a Statului Român.

Printre cei care vor concura pentru un loc în Senat sau în Camera Deputaţilor se află secretarul general al partidului şi cel mai bun primar pe care l-a avut vreodată Clujul, Gh. Funar, generalii Marcu Tudor, Emil Străinu şi Ioan Cârciumaru, interpreta de muzică uşoară Mihaela Mihai, colonelul Dan Zamfirescu, prof. Adrian Popescu, consilierii europarlamentari Cristian Stănescu şi Silviu Molnar, revoluţionarul Constantin Bebe Ivanovici, profesoara de Istorie Angela Bălan, Ruxandra Lungu, avocatele Anca Chiţu şi Doriana Cîmpan, preşedinta Organizaţiei de Tineret PRM, Oana Vieru, pastorul Emanuel Onoriu ş.a. O parte dintre aceştia l-au însoţit, ieri, pe dl Corneliu Vadim Tudor la depunerea listelor cu candidaţii partidului pentru Capitală la alegerile parlamentare de la 9 decembrie 2012.

BIROUL DE PRESĂ AL PARTIDULUI ROMÂNIA MARE

30 octombrie 2012

ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2607, 31.10.2012