PERICOLUL COLOSAL AL RETROCEDĂRILOR ILEGALE

În zilele de 10 şi 15 martie a.c. s-au desfăşurat numeroase adunări publice organizate de Ungaria şi U.D.M.R. pe teritoriul României, unde au fost cerute autonomia teritorială a Ardealului şi anularea Tratatului de la Trianon, din 4 iunie 1920. Premierii Ungariei şi României le-au transmis participanţilor la acţiunile antiromâneşti, din 15 martie a.c., mesaje de felicitare pentru uciderea de către unguri a peste 40.000 de români şi incendierea a 300 de sate româneşti în timpul Revoluţiei de la 1848-1849. Probabil că premierul alogen al României, Victor Viorel Ponta, nu a aflat de la consilierul personal Frunda Gyorgy (lider al U.D.M.R) că în anul 1939 a apărut la Budapesta cartea „Fără îndurare“, scrisă de Dücsö Csaba, unde se precizează că: „Naţia ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaşte decît victoria“.

În capitolul „Mărturisirea leventului“ autorul scrie următoarele: „Eu nu aştept să vină răzbunarea. Nu aştept! Voi suprima pe fiecare valah ce-mi iese în cale! Pe fiecare îl voi suprima! Nu va fi îndurare. Voi aprinde satele noaptea - satele valahe! Voi trage în sabie toată populaţia, voi otrăvi toate fîntînile şi voi ucide pînă şi copiii în leagăn, în genere, voi distruge acest neam! Nu va fi pentru nimeni nici o milă! Nici pentru copiii din leagăn, nici pentru mama care va naşte un copil... voi suprima pe fiecare valah şi atunci nu va mai fi în Ardeal decît o singură naţionalitate, cea maghiară, naţiunea, sîngele meu! Voi face inofensivi pe viitori Horea şi Cloşca. Nu va mai fi milă!“ Acest program al Ungariei de exterminare a populaţiei româneşti din multe localităţi din Ardeal a fost pus în aplicare după Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, pînă la 25 octombrie 1944.

Istoria riscă să se repete în Ardeal după Diktatul de la Bruxelles, pregătit pentru anul 2014. Preşedintele României şi primul-ministru Ponta se încăpăţînează să nu supună atenţiei Consiliului Suprem de Apărare al ţării (C.S.A.T.), acţiunile Ungariei şi U.D.M.R. vizînd acordarea cetăţeniei ungare la milioane de români get-beget, precum şi obţinerea a numeroase clădiri şi suprafeţe uriaşe de terenuri agricole şi păduri pe calea retrocedărilor către cultele religioase maghiare şi Statusul romano-catolic, pe baza unor acte false. Regimul Băsescu-Ponta sfidează învăţămintele Istoriei şi se pregăteşte să sprijine decisiv Ungaria şi pe minoritarii unguri din România în politica revizionistă şi teroristă pe care o duc, în ultimii 23 de ani, împotriva populaţiei majoritare româneşti şi a Statului Naţional Unitar Român. Regimul alogenilor aflaţi în conducerea instituţiilor Statului Român intenţionează ca, în 26 martie a.c., să treacă prin Parlament, fără dezbateri şi fără vot, un proiect de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România. Este posibil să fie, din nou, amînată pentru sfîrşitul lunii aprilie a.c. angajarea răspunderii Guvernului Ponta II, pînă cînd Ungaria şi stăpînii străini de la Bruxelles îşi dau acordul pe textul proiectului de lege. Una dintre consecinţele sigure ale acestui demers legislativ va fi dezmembrarea teritorială a României ca urmare a dobîndirii numeroaselor proprietăţi de către Ungaria şi alte persoane juridice şi fizice ungare, pe bază de acte false sau documente falsificate. Graba cu care acţionează Guvernul Ponta II pe tema retrocedărilor dovedeşte că nu a fost informat de armata de consilieri şi nici nu a dorit să se informeze şi să afle adevărul prin citirea a cel puţin trei cărţi, respectiv:

a) „Un anahronism şi o sfidare: Statul rom. cat. ardelean“, apărută la Cluj în anul 1931 (avînd 466 pagini) şi „Acte şi documente privitoare la Statul rom. cat. ardelean“, tipărită la Cluj în anul 1933 în numai 25 de exemplare (avînd 878 pagini), cărţi scrise de prof.univ.dr. Onisifor Ghibu, de la Universitatea din Cluj şi preşedinte al Comisiunii Istorico-Juridice şi delegat special al Guvernului României pe lîngă Sf. Scaun în chestia Statului Catolic (Statusul romano-catolic ardelean).

b) „Studiu privind retrocedările de bunuri către cultele religioase maghiare şi alţi solicitanţi“, carte scrisă de clujeanul Corneliu D. Pop şi apărută în anul 2006.

În Raportul adresat regelui României despre misiunea de la Roma în chestiunea Statusului romano-catolic ardelean, marele patriot Onisifor Ghibu, membru corespondent al Academiei Române, preciza în legătură cu cele două cărţi: „Dacă m-am hotărît la publicarea lor, am făcut-o pentru două motive: 1.pentru a da celor în drept toate elementele necesare cunoaşterii complete a chestiunii catolicismului, devenită armă politică a ungurilor împotriva României întregite, şi 2. pentru a feri de peire o seamă de documente, pe cari atîţia au tot interesul să le facă să dispară din dosarele oficiale“. Cărţile profesorului Onisifor Ghibu au servit şi Tribunalului Cluj „ ca punct de plecare pentru acţiunea publică în contra a 51 conducători ai Statului catolic pentru escrocherie, fals în acte publice, administraţie frauduloasă şi trădare.“

Profesorul Onisifor Ghibu a descoperit şi publicat o sentinţă pronunţată de Înalta Curte de Casaţie, în anul 1924, care stabilea că Statusul romano-catolic nu este proprietar al bunurilor, ci are numai delegaţie din partea Statului pentru administrarea lor. Curtea a constatat că Statusul romano-catolic, sub guvernare românească, „a prefăcut instituţiile de sub conducerea sa în institute de maghiarizare şi cu tendinţe direct contrare Statului Român“. În „Anuarele oficiale ale vechii Ungarii“ a aflat profesorul Ghibu că Statusul romano-catolic a fost încadrat, pînă în anul 1921, la Ministerul Cultelor, cu atribuţia de Consiliu, fără a avea calitatea de proprietar. Vaticanul nu a eliberat nici un document cu privire la recunoaşterea canonică şi legală a Statusului romano-catolic. Parchetul Tribunalului Cluj a ajuns la concluzia că acest Status este un uzurpator al Statului Român. Universitatea din Cluj a acuzat Statusul catolic că a ajuns, prin fraudă, stăpîn pe imobilele acesteia. Siguranţa Generală a Statului a întocmit „un lung şi amănunţit raport despre activitatea iredentistă a conducătorilor Statului cat. de la Unire încoace. „Ministrul de Justiţie, Valeriu Pop, a declarat presei că: „Statul cat. a ajuns la posesiunea bunurilor pe care le deţine, prin uzurpare, şi că Guvernul e dator să cerceteze de aici înainte situaţia lor juridică“. Profesorul Ghibu a ajuns la concluzia că „o primejdie mortală pentru România este catolicismul unguresc“, iar „toată preoţimea (catolică ungurească) este în serviciul maghiarismului agresiv, revanşard şi iredentist, duşman hotarelor ţării noastre. „Spre finalul Raportului său către regele alogen al României, Românul Onisifor Ghibu a scris: „Trebuie să se treacă, odată, de la diplomaţia interesată a diplomaţilor, la diplomaţia naţională a neamului şi a ţării - cu energie, cu demnitate şi cu echitate şi pentru Români, nu numai pentru minoritarii care ne terorizează, ne umilesc şi ne stăpînesc.“ Economistul clujean Corneliu D.Pop, după ce a studiat retrocedările de bunuri către cultele religioase maghiare şi alţi solicitanţi, a constatat următoarele:

- „Autorităţile din România au sfidat Interesul Naţional, munca, demnitatea şi suferinţa de secole a iobagilor români şi a clericilor români, aşa cum sfidează şi în prezent Interesul Naţional, munca şi demnitatea generaţiei prezente şi a generaţiilor viitoare de români.“

- Bisericile ungureşti din România şi proprietăţile lor aparţin Ungariei, ele fiind biserici de stat!

- Bisericile maghiare din România revendică cu neruşinare imobile pe care niciodată nu le-au avut în proprietate.

- Bisericile ungureşti solicită Statului Român retrocedarea în întregime a bunurilor avute în perioada Imperiului Austro-Ungar, în anii 1867-1918, precum şi a altora dobîndite pînă în anul 1948.

- Dreptul de proprietate al bisericilor maghiare a fost dobîndit prin: „expropriere“ de la ţăranii români; „posesia faptică“; „donaţii“ din partea împăratului Iosif al II-lea.

- În perioada ocupaţiei ungare în Ardeal (1940-1944), după Diktatul de la Viena, au fost transcrise toate cărţile funciare din limba română în limba ungară şi cu această ocazie au fost falsificate foarte multe dintre ele.

- Cărţile funciare pe care le invocă bisericile maghiare nu sînt făcute de Statul Român şi nici după legile româneşti. „Ele nu sînt documente de luat în considerare în cazul retrocedărilor.“

- La cărţile funciare nu există, în majoritatea cazurilor, actele de vînzare-cumpărare ori de „donaţie de bună voie“ din partea foştilor proprietari prin care bisericile ungureşti au intrat în proprietatea clădirilor, terenurilor agricole şi pădurilor pe care, după anul 1989, le-au revendicat.

- Orientarea după cărţile funciare falsificate este un act antiromânesc, care ne readuce la fostele proprietăţi ale grofilor unguri din Ardeal şi la Austro-Ungaria.

- Retrocedările către bisericile maghiare nu au nimic religios în ele, totul este politic şi vizează anexarea Ardealului la Ungaria.

- Revendicatorii sfidează dreptul de proprietate al românilor.

- După decembrie 1989, principalii revendicatori sînt: cultele religioase ungureşti (biserica romano-catolică, reformată, unitariană şi luterană); ordinele călugăreşti catolice maghiare; Statusul romano-catolic şi minoritarii unguri. Solicitanţii revendică averi imense, constînd în: clădiri (licee, şcoli, grădiniţe, spitale, policlinici, dispensare medicale, biblioteci, muzee, arhive ş.a.), terenuri arabile, păşuni, fîneţe, păduri, mobilier sacru etc.

- Ordinele călugăreşti catolice (ex. Ioaniţii, Franciscanii, Carmeliţii, Iezuiţii, Piariştii, Minoriţii) au primit de la Stat imobile în folosinţă pe perioada cît a durat misiunea lor şcolară. „Ordinele călugăreşti nu erau persoane juridice.“

- Bisericile maghiare din Ardeal au fost construite şi, apoi, întreţinute prin contribuţia decisivă a românilor, populaţia întotdeauna majoritară.

- Foştii uzufructari, cultele religioase minoritare, doresc acum să devină proprietari şi „vor să intre în proprietatea muncii de secole a iobagilor şi clericilor români.“

- „Izvorul de averi pentru biserica  romano-catolică l-a constituit furtul pios.“

- Cea mai mare parte a bunurilor care au intrat în stăpînirea bisericilor maghiare au la bază documente false.

- „Falsificatorii de meserie ai documentelor erau exclusiv preoţii“ unguri.

- „Falsurile se referă, de obicei, la dotaţiuni de bunuri, transcrieri şi confirmări.“ Falsul şi uzul de fals în înscrisuri oficiale constituie suportul pentru revendicări.

- Puterea legislativă şi executivă a promovat, „în necunoştinţă de cauză, acte normative, ce sfidează adevărul istoric şi cele mai elementare principii de drept.“

- Revendicatorii de rea-credinţă au intrat în proprietatea unor imobile pe care niciodată nu le-au avut în proprietate.

- Sub masca religioasă maghiară este ascunsă politica perfidă şi antiromânească a Ungariei, susţinută de trădătorii de Neam şi ţară.

- Statusul romano-catolic a fost „o înjghebare tolerată, fără personalitate juridică“, ce „nu putea legal să deţină proprietăţi“ şi nu a avut proprietăţi.

- „Guvernul ungar nu a recunoscut în Statul catolic o organizaţie legal definită.“ Ca urmare, Statusul nu putea deţine proprietăţi, nici în Ungaria şi nici în România.

- „Statusul romano-catolic ardelean a intrat în primul război mondial cu starea de fapt şi de drept a unui simplu organ tolerat al Guvernului Ungariei.“

- „Vaticanul nu a recunoscut niciodată Statusul romano-catolic.“

- „Organizaţia Statusul romano-catolic nu a fost aprobată prin nici o lege ungară sau română. Instanţele de judecată au confirmat lipsa calităţii de persoană juridică a Statusului romano-catolic.“

- „Statusul romano-catolic este o organizaţie politică maghiară, care este îndreptată împotriva unităţii şi siguranţei Statului Român.“

- Prin articolul IX al Concordatului încheiat între Statul Român şi Sfîntul Scaun, la 10 mai 1927, nu este recunoscut Statusul romano-catolic din Ardeal ca persoană juridică.

- În perioada 1945-1989 şi ulterior, pînă în august 2001, Statusul romano-catolic nu a existat.

- La 1 august 2001, Judecătoria Miercurea Ciuc, în dosarul nr.2179/2001, a pronunţat sentinţa civilă nr.1515/2001 şi a constatat că persoana juridică Consiliul Arhidiecezei Romano-Catolice Alba - Iulia este identic cu Statusul Romano-Catolic din Ardeal, „ca fiind una şi aceeaşi persoană juridică îi revin atribuţiile, drepturile şi obligaţiile în virtutea continuităţii de drept“. În acest proces, pîrîtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu a fost reprezentat în instanţă şi nici nu a făcut recurs la hotarîrea judecătorească pronunţată de către instanţa de fond. Judecătorul ungur a pronunţat sentinţa civilă nr.1515/2001 în baza unui act emis de o autoritate fără calitate procesuală, respectiv Secretariatul de Stat pentru Culte, din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. Astfel, prin încălcarea Legii nr.21/1924 s-a ajuns ca Statusul romano-catolic să devină (ceea ce nu a fost niciodată) persoană juridică şi apoi să revendice şi să obţină un număr uriaş de imobile în Ardeal, pe care niciodată nu le-a avut în proprietate! „Această sentinţă trebuie imediat anulată, la fel cum trebuie anulate toate consecinţele aplicării ei.“ Legea nr.21/1924 precizează la art.1 că: „persoanele juridice de drept public se creează numai prin lege.“

- Prin Încheierea civilă nr.5348/2005, pronunţată în data de 25 noiembrie 2005, în şedinţa Camerei de Consiliu a Judecătoriei Cluj-Napoca, fără citarea părţilor şi fără dezbateri, s-a dispus dobîndirea calităţii de persoană juridică pentru Fundaţia Statusul Romano-Catolic din Ardeal, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Iuliu Maniu nr.5.

- În perioada post-decembristă au fost retrocedate mii şi mii de imobile fără ca în dosarele acestora să existe actele originale de dobîndire a lor. Din păcate, Parchetul şi Direcţia Naţională Anticorupţie refuză să facă cercetări penale în aceste cazuri de împroprietăriri şi să apere interesele Statului Român.

- În Ungaria le-au fost retrocedate bisericilor numai lăcaşurile de cult.

- Prin politica retrocedărilor, „Statul Român practică un mod original de autodesconsiderare, de sinucidere economică, de autodizolvare a patrimoniului public şi o autosubminare a siguranţei naţionale.“

- Este obligatoriu ca „toate cererile de revendicare să fie analizate de la ORIGINI“ de către o Comisie Specială învestită cu autoritate decizională. Această Comisie Specială trebuie obligată, prin dispoziţii legale imperative, să verifice toate dosarele de revendicare în care s-au dat soluţii. Comisia Specială urmează să înlocuiască Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (A.N.R.P.).

Din cărţile profesorului Onisifor Ghibu rezultă că, în perioada interbelică, împotriva acţiunilor şi pretenţiilor ilegale ale Statusului romano-catolic au intervenit regele şi primul-ministru, ministrul Justiţiei şi ministrul Culturii, inclusiv prin demersuri la Vatican. Cu toţii au stabilit, inclusiv Înalta Curte de Casaţie, că niciodată Statusul romano-catolic nu a avut personalitate juridică, nu a fost proprietar pe bunurile pe care le-a administrat şi nu a fost recunoscut de Vatican şi de Ungaria. Nici pînă la începutul anului 2013, Statusul romano-catolic nu a dobîndit personalitate juridică în baza Legii nr.21/1924. Cu toate acestea, Regimurile Iliescu şi Băsescu au tolerat împroprietărirea ilegală a Statusului romano-catolic cu multe sute de clădiri şi suprafeţe uriaşe de terenuri agricole şi forestiere ale Statului şi Poporului Român. De ce au făcut-o? De ce nu apără Interesul Naţional? Nimeni nu le întreabă! De aceea Guvernul Ponta II perseverează în problema retrocedărilor ilegale şi împotriva Poporului Român şi a integrităţii României. Începînd cu anul 1991, prin multe legi şi ordonanţe de urgenţă, Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu au facilitat restituirile în natură şi mai ales împroprietăririle pentru bisericile ungureşti şi Statusul romano - catolic, punînd în pericol integritatea României şi viitorul Ardealului. Motivul real şi tot mai evident al acţiunilor diabolice ale Ungariei, U.D.M.R.-ului, bisericilor ungureşti şi Statusului romano-catolic pentru dobîndirea de proprietăţi, pe toate căile şi prin toate mijloacele, este Ardealul! La reuniunea conducerii U.D.M.R., desfăşurată la Tîrgu Mureş, în 23 februarie a.c., au fost premiaţi cu „Bradul de argint“ cei care au reuşit să obţină cele mai mari şi spectaculoase retrocedări şi împroprietăriri din averea Poporului Român.

Serviciile de Informaţii din România i-au înştiinţat pe conducătorii Statului Român că marea majoritate a imobilelor revendicate şi obţinute de bisericile ungureşti, Statusul romano-catolic şi samsarii stigmatizaţi de premierul Ponta au la bază documente false. Cunoscînd realitatea, Regimul Băsescu-Ponta nu a sesizat Parchetul şi nici nu a suspendat retrocedările. Faptele respective constituie infracţiuni!

Legea Ponta urmăreşte să asigure înstăpînirea rapidă a Ungariei şi a ungurilor asupra Ardealului! În paralel, continuă acordarea extrem de rapidă a cetăţeniei ungare pentru românii get-beget. Urmarea sigură va fi Diktatul de la Bruxelles, pregătit pentru anul 2014, împotriva României. În faţa acţiunilor extrem de periculoase ale Ungariei şi revizionismului unguresc, din campania de primăvară, împotriva României şi a Poporului Român se impun cel puţin următoarele:

1. Guvernul Ponta II să renunţe la angajarea răspunderii în Parlament şi să supună dezbaterii publice şi parlamentare proiectul de lege privind finalizarea procesului de restituire.

2. Să fie adoptată o ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Comisiei Speciale de verificare, împreună cu Parchetul, a tuturor dosarelor de restituire şi a legalităţii soluţiilor date.

3. Sesizarea de către Guvernul Ponta II a Consiliului Suprem al Magistraturii şi a procurorului general al României în legătură cu faptele penale săvîrşite pentru apariţia şi împroprietărirea  Statusului romano-catolic.

4. Convocarea Consiliului Suprem de Apărare a ţării pentru a analiza şi decide în legătură cu acţiunile Ungariei şi U.D.M.R. vizînd dezmembrarea teritorială a României şi obţinerea autonomiei Ardealului.

5. Prezentarea în Parlament a unor rapoarte de către directorii Serviciul Român de Informaţii (S.R.I.) şi Serviciului de Informaţii Externe (S.I.E.) privind acţiunile revizioniste ale Ungariei, U.D.M.R.-ului, bisericilor ungureşti şi Statusului romano-catolic, în special prin acordarea cetăţeniei ungare pentru români şi prin retrocedările în natură bazate pe fals şi uz de fals în înscrisuri oficiale.

Deşteptaţi-vă şi uniţi-vă, români!

Dr. GHEORGHE FUNAR

Secretar general al P.R.M.

Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2701, 22.03.2013 

DIKTATUL DE LA BRUXELLES VA FI ÎN ANUL 2014?!

În anul 2013, românii se pregătesc să sărbătorească 95 de ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, de la înfăptuirea României Mari.

Ungaria şi ungurii de pretutindeni, mai ales cei care sînt cetăţeni ai Statului Român, acţionează uniţi pentru ca aceasta să fie ultima mare sărbătoare românească în Ardeal şi pentru pregătirea argumentelor credibile care să stea la baza Diktatului de la Bruxelles, pe care speră să-l obţină în anul 2014.

Marea majoritate a ungurilor din Ungaria şi de pretutindeni au primit gratuit cartea „Ardealul - trecut şi viitor“, scrisă de către Endre Bajksy-Zsilinszky (deputat în Parlamentul Ungariei, în timpul regenţei lui Horthy), publicată în anul 1944 în Elveţia, în limba engleză, carte care a fost tradusă de preşedintele Republicii Ungaria, Arpad Göncz, în anul 1991, fiind tipărită la Budapesta, cu sprijinul Ministerului Culturii. Preşedintele Ungariei a recomandat astfel cartea: „Destinată să ajungă în mîinile tuturor ungurilor cu simţul răspunderii, volumul este, în zilele noastre, o lectură recomandată întregului popor“.Cartea este scrisă împotriva Poporului Român şi a Statului Naţional Unitar Român. Ea reflectă ambiţiile imperialiste ale Ungariei şi năzuinţele hungarismului, precum şi sentimentele de ură şi dispreţ faţă de români. În „Introducere" la cartea „Ardealul - trecut şi viitor", preşedintele Ungariei a scris următoarele:

* „Pretenţia românilor asupra Ardealului poate fi susţinută doar de un singur argument: numărul mai mare al populaţiei, mai exact de majoritatea etniei române."

* „Problema ardeleană o putem rezolva odată pentru totdeauna în mod corespunzător", adică prin creşterea artificială a numărului ungurilor din Ardeal, ca urmare a acordării cetăţeniei ungare românilor get-beget, de pe tot cuprinsul României. Cartea tălmăcită de Arpad Göncz cuprinde programul agresiv, revizionist şi războinic al Ungariei. Preşedintele Arpad Göncz prezintă proiectele Ungariei cu privire la destinul Ardealului, proiecte de o importanţă primordială pentru unguri. Din cartea „Ardealul-trecut şi viitor" prezentăm cîteva fragmente edificatoare:

* „Crearea României Mari s-a făcut sub conducerea lui Ion Brătianu, un escroc internaţional de mare talent"... prin „acceptarea principiului etnic." (pag.82)

* „În ceea ce priveşte Ardealul, există o singură alternativă: naţiunea ungară - înainte şi după Tratatul de la Trianon - ţine în modul cel mai ferm la dreptul ei de proprietate asupra întregului Ardeal. Nu va exista niciodată o generaţie de unguri dispusă să renunţe la acest sfînt drept istoric. Naţiunea ungară este gata ca în orice clipă să ia arma în mînă pentru a-şi exercita acest drept, sacrificîndu-şi chiar viaţa în luptă, fiindcă fără Ardeal nu poate să existe un stat ungar, nici o misiune ungară şi nici viaţă ungurească." (pag.86)

* „Dacă majoritatea românească din Ardeal şi-ar impune cu forţa voinţa în cadrul autonomiei ardelene, va trebui să se recurgă la mijloace artificiale pentru a zădărnici dominaţia majorităţii româneşti." (pag.101-102)

* „Într-o singură problemă nu putem face concesii: Ardealul în întregimea lui - ca o unitate intangibilă - trebuie repus sub stăpînirea Sfintei Coroane Ungare." (pag.110)

Părintele Arsenie Boca spunea: „Ungurii vor mai mult decît Ardealul." Se ştie că Ungaria acţionează pentru răpirea unor teritorii din Slovacia, Serbia şi Ucraina. Aceste trei ţări au răspuns cu fermitate la pretenţiile şi programele revizioniste ale Ungariei. Singura ţară unde iredentismul unguresc zburdă în voie este România.

Mulţi dintre conducătorii partidelor politice româneşti şi dintre manipulatorii de opinie se fac că nu înţeleg de ce, în luna februarie a.c., a început aşa-zisul „război al steagurilor" între Ungaria şi România. Este vorba despre aşa-zisul steag secuiesc, „fabricat" de unguri şi amplasat ilegal, tot de către maghiari, pe instituţiile Statului Român, din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi pe o primărie a unui district din Budapesta.

Conform Legii nr. 282 din 24 octombrie 2007 pentru ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, publicată în Monitorul Oficial al României nr.752 din 6 noiembrie 2007, la art. 2 sînt înscrise următoarele 20 de limbi minoritare folosite pe teritoriul României: limba albaneză; limba armeană; limba bulgară; limba cehă; limba croată; limba germană; limba greacă; limba italiană; limba idiş; limba macedoneană; limba maghiară; limba poloneză; limba romani; limba rusă; limba ruteană; limba sîrbă; limba slovacă; limba tătară; limba turcă; limba ucrainiană." La art. 3 din Legea nr.282/2007 se precizează că: „În înţelesul prezentei legi, limbile minoritare sau regionale sînt limbile minorităţile naţionale". Este evident că, legal şi faptic, nu există limbă secuiască şi nici minoritate secuiască în România! La dezbaterea proiectului acestei legi în Senatul României, în luna octombrie 2007, din partea Partidului România Mare am depus şi susţinut un amendament prin care am propus să fie înscrisă şi limba secuiască şi minoritatea secuilor în textul final al legii. Atunci, liderii U.D.M.R. au declarat în Senat că în România nu există secui şi nici minoritate secuiască! După colonizarea secuilor în Ardeal, în Secolul XII, în părţile Bihorului şi Tîrnavelor, iar în Secolul XIII, în interiorul curburii Carpaţilor, ei au adoptat pe steagul lor trei simboluri heraldice preluate de la geto-daci, respectiv: soarele, semiluna şi lupul dacic. Ungurii, fără să aibă nici un mandat din partea secuilor, au "fabricat" în numele lor un aşa-zis steag secuiesc, de pe care au eliminat lupul dacic, semn al continuităţii geto-dacilor şi românilor în Grădina Maicii Domnului. Această cîrpă ungurească au amplasat-o ilegal pe unele instituţii publice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Nimeni nu-i întreabă pe unguri de ce nu au făcut tentative şi pentru alte aşa-zise Ţinuturi Secuieşti în Bihor şi pe Tîrnave.

La recensămintele populaţiei din anul 2002 şi 2011 s-au declarat secui sub 500 de persoane, respectiv sub 300. Numai nişte nebuni cu acte în regulă ar putea să creadă că 300 de secui, de toate vîrstele,  ar fi în stare să înfiinţeze un aşa-zis Ţinut Secuiesc, cu Parlament şi Guvern propriu, cu Armată, Poliţie şi Jandarmerie, cu Justiţie proprie, cu Administraţii Locale proprii în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cu ambasade proprii.

Pentru a fi înţelese mai uşor obiectivele şi acţiunile Ungariei şi iredentismului maghiar din anul 2013 şi 2014 trebuie reamintite, cel puţin, următoarele evenimente istorice:

1. În timpul Revoluţiei de la 1848-1849, revoluţionarii unguri şi Ungaria au avut ca obiectiv prioritar anexarea Ardealului. Atunci, criminalii şi teroriştii unguri au ucis peste 40.000 de români şi au incendiat 300 de sate româneşti, cu tot cu biserici şi mînăstiri.

2. Marea Unire de la Alba-Iulia, de la 1 Decembrie 1918, nu a fost recunoscută niciodată de către Ungaria şi organizaţiile etnicilor unguri din România. Ungaria şi ungurii de pretutindeni nu recunosc Unirea şi nici documentele adoptate la Alba-Iulia. Insultînd inteligenţa românilor, ungurii şi cozile de topor româneşti se agaţă de unele texte din Declaraţia de la Alba-Iulia care s-au aplicat minorităţilor etnice din România, celor care au recunoscut România Mare.

3. În anul 1919, Ungaria cu sprijinul Uniunii Sovietice a început un război împotriva României pentru a ocupa Ardealul. Atunci, Armata Română a cîştigat războiul şi a ocupat Budapesta, în 4 august 1919.

4. La 30 august 1940, cu sprijinul Germaniei şi al Italiei fasciste, prin Diktatul de la Viena, Ungaria a obţinut o parte din Ardealul de Nord-Vest. În perioada septembrie 1940-octombrie 1944, armata amiralului fără flotă Horthy Miklos, sprijinită de localnicii unguri, a săvîrşit numeroase atrocităţi împotriva românilor şi evreilor (în zeci de localităţi) şi a trimis în lagărele de exterminare din Germania peste 157.000 de evrei. Pînă acum, Ungaria a cerut scuze publice Israelului şi Slovaciei pentru crimele săvîrşite în timpul celui de-al II-lea război mondial, împotriva evreilor şi slovacilor, angajîndu-se să plătească despăgubiri. Niciodată, Ungaria nu a recunoscut antrocităţile săvîrşite împotriva românilor şi nu a cerut scuze publice României şi Poporului Român!

5. După 21 decembrie 1989, au început atrocităţile săvîrşite de unguri împotriva românilor în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. În paralel, a continuat separatismul pe criterii etnice (mai ales în şcoli) şi alungarea a zeci de mii de români din cele trei judeţe. Adevărul istoric se regăseşte în Raportul HAR-COV al Parlamentului României, din anul 1991, pentru care s-a primit interdicţie de a fi dezbătut şi aprobat la Bucureşti.

6. În martie 1990, la Tîrgu-Mureş, Ungaria, împreună cu numeroasele organizaţii ale etnicilor unguri din România, a încercat, prin forţă, să rupă Ardealul din Vatra Strămoşească multimilenară. Este meritul Uniunii Vatra Românească şi al românilor din judeţul Mureş că au reuşit să zădărnicească această nouă acţiune revizionistă a Ungariei. Atunci, bestiile ungureşti au folosit împotriva românilor un arsenal bogat şi diversificat, format din: lanţuri, răngi de fier, bîte, sule, cuţite şi pungi cu sare pe care au aruncat-o în ochii românilor. Din rîndurile românilor au fost mai mulţi morţi şi numeroşi răniţi. Este celebru cazul Eroului Mihăilă Cofariu, mutilat pe viaţă de bestiile ungureşti. Statul Român a uitat de urmaşii celor omorîţi de unguri la Tîrgu-Mureş şi de cei răniţi de criminalii unguri, care nu zac în puşcărie. Mai mulţi dintre criminalii de la Tîrgu-Mureş, din acel martie negru, au fugit în Ungaria.

7. În perioada 1992-2012, în Camera Deputaţilor, conform art.62, alin.2 din Constituţia României, nu a existat nici un deputat din partea minorităţii secuieşti, deoarece aceasta nu există legal în ţara noastră.

8. Aşa-zisul steag secuiesc este de fapt o cîrpă ungurească, de pe care a fost înlăturat lupul dacic care confirmă continuitatea geto-dacică şi românească în Ardeal, în vatra vechii Europe. Ministrul de Interne, domnul Radu Stroe, şi ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa, au declarat public la televiziune, în ziua de 10 februarie a.c., că pretinsul steag secuiesc este ilegal, iar amplasarea lui pe instituţiile publice din România încalcă dispoziţiile legale cuprinse în Legea nr.75/1994 privind arborarea drapelelor pe teritoriul României. În realitate, adevăratul steag secuiesc a rămas un obiect de muzeu. Secuii au avut o origine turco-avară şi au fost deznaţionalizaţi de către unguri. Aşa-zisul steag secuiesc, inventat şi finanţat de la Budapesta, este un simbol al statalităţii Ungariei. El semnifică, acolo unde este arborat sau purtat la manifestări publice, apartenenţa acelui teritoriu la Ungaria.

Poporul Român, creştin ortodox, iartă dar nu uită atrocităţile săvîrşite de unguri!

Sînt cunoscute românilor, mai ales locuitorilor din Ardeal, megalomania ungurească, sentimentele ungurilor de dominaţie, duşmănie şi dispreţ faţă de români. Aroganţa şi obrăznicia ungurilor a dat, din nou, în clocot, în februarie a.c. De ce? Unii neajutoraţi mintal care apar la emisiuni televizate, în loc să stea la balamuc, susţin că declaraţiile antiromâneşti ale oficialităţilor de la Budapesta, ale ambasadorului Ungariei la Bucureşti şi ale liderilor ungurilor din România au legătură cu viitoarele alegeri din ţara vecină şi neprietenă care vor avea loc în anul 2014 sau 2050. Cu toţii mint de îngheaţă apele, dar sînt bine plătiţi ca avocaţi ai ungurilor. Din păcate, Iuda are mulţi urmaşi în România.

Care este adevărul? Conducătorii Ungariei şi ai etnicilor unguri din România sînt convinşi că au ajuns foarte aproape de momentul dezmembrării teritoriale a României şi al anexării Ardealului, în mod paşnic, printr-un nou Diktat, de data aceasta de la Bruxelles. Cum? Prin obţinerea, prin mijloace artificiale (cum i-a învăţat fostul preşedinte Arpad Göncz, al Ungariei), a unei majorităţi ungureşti în Ardeal şi prin dobîndirea a peste 50% din proprietăţile imobiliare aflate în Grădina sau Cetatea Domnului (Ardeal) pe calea retocedărilor în natură (foarte multe bazate pe acte false) şi a cumpărărilor de terenuri agricole şi păduri. La toate acestea se adaugă apropiata votare în Camera Deputaţilor a modificărilor şi completărilor la Legea minelor, Legea nr.85/2003 (votată în unanimitate în Senat, la 27 octombrie 2009), în baza căreia titularii licenţelor de exploatare a bogăţiilor naturale (din care, în Ardeal, peste 80% au fost date la unguri) îi vor expropria pe români printr-o procedură diabolică şi extrem de rapidă, inclusiv prin intermediul instanţelor judecătoreşti. Încrederea ungurilor în obţinerea autonomiei teritoriale a Ardealului a fost sporită prin includerea de către Guvernul Ponta II, printre priorităţile legislative, a proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale. Acest statut, susţin liderii U.D.M.R., va facilita autonomia teritorială a Ardealului.

Se ştie că Ungaria are un interes major pentru ca România să nu intre nici în anul 2013 în Spaţiul Schengen şi acţionează în această direcţie, cu sprijinul Olandei, Finlandei şi Germaniei. Ca urmare, românii get-beget acceptă acordarea, cu multă generozitate şi în mod gratuit, a cetăţeniei şi a paşaportului din partea Ungariei, fără să cunoască limba ungară, Constituţia şi imnul, Istoria şi geografia acestei ţări. Pe cale de consecinţă, românii care obţin şi cetăţenia Ungariei se pot angaja uşor în toate ţările Uniunii Europene, fără nici un fel de restricţii. Mai nou, pensionarii români get-beget care cer şi obţin cetăţenia ungară beneficiază de pensie din partea Ungariei, pensie care este de două, trei ori mai mare decît pensia din România, la care sînt obligaţi să renunţe. Pe surse, s-a aflat că sînt peste 2,5 milioane de cetăţeni români care au obţinut dubla cetăţenie în Ungaria. Zilnic, se duc în Ungaria mii de români, în cele 920 de localităţi, pentru a dobîndi cetăţenia acestei ţări şi paşaportul unguresc. Acţiunea diabolică de acordare a cetăţeniei ungare pentru românii get-beget constituie un precedent foarte periculos pentru Uniunea Europeană, dar pentru Guvernul Ungariei este prioritatea numărul unu. Pînă în toamna anului 2014, se acţionează pentru acordarea cetăţeniei ungare pentru cel puţin încă două milioane de români. Apoi, Ungaria va solicita organismelor europene de la Bruxelles să constate, pe bază de acte de identitate şi paşapoarte, că în Ardeal sînt 4-5 milioane de cetăţeni unguri. După aceea, cer autonomia teritorială a acestei provincii istorice româneşti,  prin aplicarea principiului autodeterminării popoarelor.

Aşa-zisul război al steagurilor, din luna februarie a.c., declanşat de Guvernul de la Budapesta face parte din programul Ungariei de internaţionalizare a problemei Ardealului, cu scop final  anexarea la Ungaria a acestui sfînt pămînt românesc. Orice român, cu mintea limpede, realizează că există o legătură artificială între Ungaria şi aşa-zisul steag secuiesc, „fabricat" şi purtat de unguri.

În acest context, nu trebuie uitat faptul că în majoritatea localităţilor din Covasna, Harghita şi Mureş au fost organizate ilegal referendumuri locale vizînd obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Toate documentele referitoare la aceste referendumuri locale au fost depuse la organismele europene de la Bruxelles.

Preşedintele României, Traian Băsescu, prim-miniştrii (Boc, Ungureanu şi Ponta), preşedinţii Senatului (Geoană, Filip şi Antonescu) şi ai Camerei Deputaţilor (Anastase şi Zgonea) au fost informaţi, de nenumărate ori, de către Serviciul Român de Informaţii (S.R.I.) şi Serviciul de Informaţii Externe (S.I.E.) despre toate acţiunile Ungariei vizînd pregătirea Diktatului de la Bruxelles. De ce nu au acţionat pentru dezbaterea lor în Parlament, pentru mediatizarea şi contracararea lor? Nimeni nu-i întreabă şi nici ei nu abordează această temă!

Avînd în vedere pericolul iminent al Diktatului de la Bruxelles, pregătit diabolic de Ungaria, iredentismul maghiar şi organizaţiile ungurilor din România, este necesar ca Parlamentul, preşedintele şi Guvernul ţării noastre să hotărască, de urgenţă, următoarele:

1. Pînă la intrarea României în Spaţiul Schengen, se suspendă aplicarea legii din Ungaria privind acordarea dublei cetăţenii pentru cetăţenii români.

2. Suspendarea, pentru doi ani, a aplicării legislaţiei referitoare la restituirile în natură şi verificarea legalităţii tuturor restituirilor făcute în perioada post-decembristă pentru unguri, atît pentru persoanele fizice, cît şi pentru persoanele juridice, mai ales bisericile ungureşti şi Statusul romano-catolic.

3. Respingerea în Camera Deputaţilor a modificărilor şi completărilor la Legea minelor, Legea nr.85/2003, pentru a stopa exproprierea românilor de către titularii unguri ai licenţelor de exploatare a bogăţiilor naturale ale Poporului Român.

4. Convocarea Consiliului Suprem de Apărare a ţării (C.S.A.T.) pentru a decide modalităţile de stopare a acţiunilor Ungariei vizînd pregătirea argumentelor pentru Diktatul de la Bruxelles, din anul 2014.

5. Adresarea unui mesaj Parlamentului României de către preşedintele ţării pe tema situaţiei din Ardeal şi a acţiunilor extrem de periculoase ale Ungariei. Pînă acum, Preşedintele Băsescu i-a sugerat premierului Ungariei, Viktor Orban, să fie mai atent şi să acţioneze mai uşor cu pianul pe trepte.

6. Se amînă cu doi ani discutarea şi adoptarea legilor privind regionalizarea României şi revizuirea Constituţiei. În faţa pericolului unguresc, românii au nevoie de unire, şi nu de dezbinare.

7. Interzicerea vînzării pămîntului românesc străinilor.

În faţa marelui pericol unguresc, pe lîngă unirea românilor, indiferent de opţiunile politice şi judeţele în care locuiesc sau ţările în care muncesc, se impune extinderea poruncii marelui patriot Radu Gyr: Ridică-te, Gheorghe! Ridică-te, Ioane! Ridică-te, Vasile! Ridică-te, Mihai! Scoală-te, Traiane! Scoală-te, Victore!

Dr. GHEORGHE FUNAR

Secretar general al P.R.M.

Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2674,  13.02.2013

Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 2001 (VI)

11 mai - Premierul Adrian Năstase declară că Legea Statutului maghiarilor va fi blocată în România atîta timp cît autorităţile de la Bucureşti nu vor fi consultate de către cele de la Budapesta.
14-15 mai - Sînt schimbate mesaje aprinse între Budapesta şi Bucureşti, pe aceeaşi temă.

Iunie

2 iunie - PDSR anunţă încheierea unui protocol cu Partidul Socialist Maghiar.
4 iunie - Guvernul ungar, condus de premierul Viktor Orban, amplasează în localitatea Zebeny, din apropierea graniţei de nord-vest a României, un clopot, numit „Clopotul reamintirii“, aşezat pe „Muntele Calvarului“, care bate zilnic la ora 16,30 (ora semnării Tratatului de la Trianon), pînă cînd consecinţele acestuia vor dispărea şi Transilvania va reveni la Ungaria.
19 iunie - Parlamentul Ungariei votează Legea Statutului, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2002. Adrian Năstase declară că Ungaria nu a ţinut cont de observaţiile Bucureştilor şi, în consecinţă, va bloca aplicarea ei în România.
20 iunie - UDMR îşi exprimă speranţa că legea se va aplica.
21 iunie - Guvernul e dispus să renunţe la cooperarea cu UDMR.
25 iunie - Consiliul Europei dezaprobă Legea Statutului. PRM cere în Camera Deputaţilor interzicerea aplicării acestei legi în România.
26 iunie - UDMR cere ca poliţiştii să fie obligaţi să cunoască limba maghiară în localităţile în care etnicii maghiari depăşesc 20% din populaţie.
29 iunie - Ministrul Administraţiei Publice Locale, Octav Cozmîncă, recunoaşte că în ţară se aplică inscripţionarea bilingvă a numelor localităţilor cu peste 20% populaţie maghiară, dar cere autorităţilor judeţene să nu se grăbească.

Iulie

Senatorul Karoly Szabo, vorbind în numele UDMR, afirmă că se impune modificarea Constituţiei.
5 iulie - Viktor Orban declară că a informat statele vecine Ungariei referitor la prevederile Legii Statutului maghiarilor din afara graniţelor.
17 iulie - Monumentul eroilor români din comuna Crăciuneşti, judeţul Mureş, cu o populaţie formată în majoritate de romi şi maghiari, a fost profanat.
28 iulie - La Tîrgu Mureş, premierii Viktor Orban şi Adrian Năstase se întîlnesc pentru a dezbate Legea Statutului maghiarilor; nu se ajunge la un acord, amînîndu-se rezolvarea pentru luna septembrie, printr-o comisie mixtă româno-ungară.
30 iulie - 4 august - Au loc lucrările Universităţii de Vară Balvanyos la Tuşnad, unde temele predilect discutate au fost autonomia teritorială şi culturală, problema învăţămîntului în limba maghiară, Legea Statutului şi modificarea textului din Constituţie  privitor la România - „Stat Naţional Unitar“.

August

10 august - Se lansează cartea „Naţionalistul“, a deputatului PRM Vlad Hogea.
12 august - La Reghin, în curtea Bisericii romano-catolice, a fost dezvelit bustul lui Albert Wass, criminal de război în al II-lea război mondial, condamnat la moarte în contumacie (lipsă) de către Tribunalul Popular de la Cluj, pentru uciderea, în localitatea Sucutard, a românilor şi evreilor, sentinţă confirmată de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război.
14 august - Pentru a contrabalansa acţiunile UDMR, la Izvorul Mureş are loc o Universitate de Vară. Organizaţiile româneşti din judeţele Harghita şi Covasna au decis, cu această ocazie, să se unească într-un for civic, „Forumul civic al românilor din secuime“. Ion Iliescu a refuzat invitaţia de a participa la lucrările Universităţii de Vară.

Septembrie

5 septembrie - La „Casa maghiară“ din Budapesta, sediul Uniunii Mondiale a Maghiarilor, are loc comemorarea festivă a lui Miklos Horthy, amiralul fără flotă, fost regent al Ungariei, de al cărui nume se leagă crimele şi persecuţiile împotriva românilor din timpul ocupaţiei maghiare a Nordului Ardealului, în timpul celui de-al II-lea război mondial.
28 septembrie - Delegaţiile maghiară şi română nu au ajuns la un acord privind aplicarea Legii Statutului maghiarilor din afara graniţelor, problema fiind pasată unui Comitet Special.
29 septembrie - Consiliul Reprezentanţilor UDMR la Tîrgu Mureş a discutat despre condamnaţii în cazul Agache. Bela Markó a trecut în revistă realizările şi nerealizările UDMR. Senatorul György Frunda a fost ales preşedinte al CRU, iar episcopul László Tökes, preşedintele de onoare al UDMR, a fost sancţionat cu mustrare scrisă.

Octombrie

3 octombrie - La Tîrgu Mureş s-a inaugurat prima universitate particulară maghiară din România, „Sapientia“, cu sediul central la Cluj-Napoca. Ministrul Învăţămîntului din Ungaria, Jozsef Pálinkás, prezent la inaugurare, a asigurat de tot sprijinul Ungariei, guvernul ungar alocînd în acest sens 3 x 2 miliarde de forinţi, adică aproximativ 700 miliarde de lei.
În declaraţiile făcute cu acest prilej s-a afirmat că anul 2001 este anul comunităţii maghiare din Transilvania şi întreg Bazinul Carpatic.
Invitată să participe la o manifestaţie organizată pe teritoriul României de către Ungaria, ministrul Învăţămîntului din România, d-na Ecaterina Andronescu a declinat invitaţia.
12 octombrie - Liga Transilvania-Banat, înfiinţată de Sabin Gherman (cel care „s-a săturat de România“), şi-a prezentat programul în cadrul unei Conferinţe de Presă la Tîrgu Mureş.
19 octombrie - Comisia Europeană pentru Democraţie şi Drept a Consiliului Europei a admis că România are dreptate în argumentele prezentate referitor la Legea Statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei.
25 octombrie - Adrian Năstase propune ca legitimaţia de ungur să fie echivalentă cu calitatea de membru al UDMR. Kiss Kalman, preşedintele Partidului Liber Democrat Maghiar protestează, afirmînd că, dintr-o uniune fără cotizanţi (UDMR), se va ajunge ca în contul lui Bela Markó să cotizeze atît maghiarii, cît şi românii.
30 octombrie - În Harghita şi Covasna se folosesc manuale şcolare tipărite în Ungaria. Comisia Ministerului Educaţiei şi Culturii a descoperit 90.000 de astfel de manuale folosite în Covasna. Pál Lászlofi, preşedintele Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România, cu sediul la Miercurea Ciuc, declară că „nu vor renunţa la manualele tipărite în Ungaria!“.

Noiembrie

Se editează la Budapesta, de către Asociaţia Tinerilor Ungari, cu finanţare din partea Parlamentului şi Guvernului Ungariei, un CD intitulat „Cîntece revizioniste actualizate“.
1 noiembrie - Guvernul Orban decide să nu se modifice Legea Statutului.
3-4 noiembrie - La Sfîntu Gheorghe, sub conducerea lui Adam Katona, are loc un „Forum civic“ despre dubla cetăţenie, „afacerea“ Agache, modificarea Constituţiei şi scăderea nivelului economic şi social al Ţinutului Secuiesc.
16 noiembrie - La şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), Radu Timofte, directorul SRI, susţine afirmaţia ministrului de Interne Ioan Rus referitoare la faptul că în judeţele Harghita şi Covasna Statul Român şi-a pierdut autoritatea.
21 noiembrie - La Odorheiul Secuiesc, Asociaţia civică „Pro Odorhei“, condusă de Adam Katona, a organizat un miting „anti-UDMR“, la care au participat Laszlo Tökes, Tibor Toro şi Sabin Gherman; au urmat de discuţii pe baza Statutului, la care lui Sabin Gherman nu i s-a permis să participe.
28 noiembrie - Postul de Televiziune din Budapesta, Duna TV, prezintă emisiunea „Expansiunea Bisericii Ortodoxe Române pe pămîntul secuiesc“, în care se deplîng „nedreptăţile Trianonului, se contestă formarea şi continuitatea Poporului Român pe aceste meleaguri“.

Decembrie

1 Decembrie - La Miercurea Ciuc, senatorul Csaba Sogor, primarul Csaba Csedo şi conducerea UDMR Harghita cer localnicilor să boicoteze Ziua Naţională a României şi să poarte banderole negre pe braţ, în semn de doliu, afirmînd că „ceea ce pentru un popor este sărbătoare, pentru altul poate fi uneori prilej de doliu“.
La Tîrgu Mureş, coroana de flori depusă de senatorul György Frunda şi deputatul Laszló Borbely din partea UDMR avea o panglică albă şi scrisă cu negru, în semn de doliu.
La Sfîntu Gheorghe, atît oficialităţile de etnie maghiară, primarul Albert Almos, preşedintele Consiliului Judeţean, Janos Demeter, cît şi parlamentarii maghiari au refuzat să participe la sărbătorirea Zilei Naţionale a României.
15 decembrie - Cu ocazia unei întruniri a Consiliului Reprezentanţilor UDMR de la Tîrgu Mureş, se intonează imnul de stat al Ungariei. Parchetul de pe lîngă Curtea Superioară de Justiţie se autosesizează în acest caz.
16 decembrie - UDMR a refuzat să semneze la Cluj-Napoca „Declaraţia minorităţilor naţionale de susţinere a aderării României la Uniunea Europeană“. Reprezentantul UDMR, Gyula Szek, a spus că România nu poate fi un model, pentru că se întîrzie restituirea imobilelor bisericeşti şi înfiinţarea unei universităţi de stat doar în limba maghiară.
28 decembrie - Premierii Adrian Năstase şi Viktor Orban semnează la Budapesta memorandumul de înţelegere privind aplicarea Legii Statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, din care spicuim cîteva prevederi: documentul administrativ care se va elibera se va numi certificat unguresc; organizaţiile reprezentative ale maghiarilor de pe teritoriul României pot furniza informaţii în absenţa unor documente doveditoare cu caracter oficial, dar nu vor emite nici un fel de recomandări privind originea etnică sau alte criterii; procedura de acordare a certificatelor de maghiar va avea loc cu precădere pe teritoriul Republicii Ungare. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2380 / 02.02.2012

Exploziv: cum a făcut Băsescu generali din contrabandişti

O dezvăluire incredibilă a unui senator PSD pune scandalul vămilor într-o nouă lumină. Mai exact, ideea de curăţenie generală la frontiere, vînturată în declaraţii cotroceniste, lasă loc unei campanii ample, prin care s-a dorit doar înlocuirea oamenilor de încredere din vămi ai anumitor lideri pedelişti, precum Blaga, cu alţi oameni, devotaţi lui Traian Băsescu şi fidelilor săi.

Miza ar putea fi blocarea canalelor financiare prin care grei ai PDL îşi asigură forţa financiară, pentru a li se slăbi poziţia în perspectiva Congresului din mai. Senatorul PSD de Satu Mare, Valer Marian, dezvăluie, într-o Declaraţie Politică pe care a citit-o luni în Senat, că, exact în perioada de pregătiri intense pentru aşa-zisa mare campanie anti-corupţie din vămi, după şedinţa CSAT din iunie, şeful statului a recurs la gesturi care numai anti-corupţie nu ar putea fi numite. Astfel, prin Decretul prezidenţial nr. 70 din 29 noiembrie 2010, la propunerea ministrului Igaş, Băsescu l-a promovat la gradul de chestor de Poliţie pe şeful Inspectoratului Judeţean Arad al Poliţiei de Frontieră, Ion Handra, promovat anterior în această funcţie de cuplul Falcă – Igaş. Bomba e că, în cursul anului 2002, în timpul guvernării PSD, ofiţerul Ion Handra a fost destituit din funcţia de şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Nădlac, din judeţul Arad, de către şeful de atunci al Direcţiei Regionale Oradea a Poliţiei de Frontieră, tocmai pentru implicare în contrabanda cu ţigări, după ce autorităţile maghiare i-au furnizat probe în acest sens. „Ori, preşedintele Băsescu ar fi trebuit să afle din mapa profesională a ofiţerului Ion Handra, precum şi de la Serviciul de Informaţii al MAI şi de la SRI, despre implicarea acestuia în contrabanda cu ţigări. Pe de altă parte, Ion Handra a fost promovat la gradul de chestor, deşi un asemenea grad nu putea fi acordat pentru funcţia deţinută, de şef al IJAPF, pentru aceasta fiind prevăzut gradul de comisar-şef. În consecinţă, la avansarea chestorului Ion Handra nu s-a ţinut cont nici de condiţiile de legalitate, nici de condiţiile de integritate. Conform unor lucrători din MAI, Handra urma să fie promovat ulterior şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră, în locul chestorului Ioan Buda, considerat un apropiat al lui Vasile Blaga”, afirmă Valer Marian.
Senatorul mai spune că banii proveniţi din şpaga de la vămi au ajuns, prin intermediul lui Eugeniu Petrescu, „inclusiv în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009, soldată cu realegerea preşedintelui Traian Băsescu. (…) Pe de altă parte, în dosarul mitei de la Vama Halmeu există indicii că s-au dat sume importante de bani şi unor lideri judeţeni ai PDL, care urmează să fie cercetaţi în cauză”. Tot el susţine că Băsescu este principalul protector al preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, şeful Fiscului, al Gărzii Financiare şi al Vămii din România, deşi acesta este cercetat de DIICOT pentru implicare în contrabanda cu ţigări şi motorină, de către DNA, în scandalul UCM Reşiţa, şi apare şi în dosarul mitei oferite de fosta şefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu. Un alt caz care demonstrează că bătălia din vămi nu are legătură cu lupta anti-corupţie este cel al lui Aurel Mătiuţ, staroste al vămilor din Vest, împotriva căruia, pe 13 ianuarie 2011, procurorii DIICOT au început urmărirea penală, pentru favorizarea infractorului, fără ca preşedintele ANAF să decidă suspendarea acestuia din funcţie.
În consecinţă, senatorul PSD cere CSM să se autosesizeze faţă de declaraţiile lui Băsescu şi Kövesi privind scandalul vămilor, pe care le consideră o imixtiune în Justiţie, şi solicită, totodată, procurorului general să comunice numărul dosarelor în care preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, este cercetat pentru implicare în acte de contrabandă sau de corupţie, stadiul cercetărilor şi statutul procesual al acestuia.
El mai cere Preşedinţiei să revoce decretul de avansare în rang a chestorului Ion Handra, premierului – să îl demită pe Blejnar, iar Senatului României – să aprobe o Comisie de Anchetă, care să stabilească amploarea, cauzele şi condiţiile favorizante ale fenomenului de contrabandă şi de corupţie din vămi.

http://tricolorul.wordpress.com/2011/02/15/exploziv-cum-a-facut-basescu-generali-din-contrabandisti/