Săptămîna pe scurt - 21.10.2016

– Solidaritatea hoţilor udemerişti – Cea mai scumpă autostradă din lume – La arme, cetăţeni! – Pedeapsa cu moartea
– Cucuveaua mov cîntă lugubru – Stelkov, şeful NATO
– Florin Salam n-a luat Nobelul nici anul acesta! – Unde se pupă şeful? – Citate celebre: ,,Dacă n-ai ce linge, intri în sevraj” – Cîte copite are măgarul cînd trage frîna de mînă?
– Love Story la Vaslui – Clanul Scriitorilor erotici – Topul căzăturilor – Deputatul violator


– De admirat consecvenţa organizaţiei fripturisto-teroriste UDMR de a fi solidară cu hoţia. Au declarat răspicat că nu se dezic de Ana Horvath, subalterna lui Boc de la Primăria Cluj-Napoca, pusă sub control judiciar, fiind suspectată de trafic de influenţă. Dimpotrivă, Kelemen Cap de Lemn a declarat răspicat că o susţin. E înduioşătoare solidaritatea hoţilor. În orice caz, dacă se îngroaşă gluma, o şterge în Ungaria, de unde autorităţile româneşti vor uita să o aducă înapoi, că văgăuna respectivă e departe, peste mări şi ţări. De aceea n-au reuşit să-l aducă în faţa legii nici pe deputatul hoţoman care a intrat în Buda şi nu s-a mai tras apa după el. – Pe la sediile APM din ţară stau oamenii la coadă ca să ciugulească nişte bani în cadrul programului electoralo-fantezist ,,Casa Verde”. Vă sfătuiesc să nu mai staţi, că o asemenea instalaţie vă scoate pe pierdere în cîţiva ani, în primul rînd pentru că întreţinerea este costisitoare. Să nu ziceţi că nu v-am spus. – Dosarul Bechtel a fost clasat. România, prin conducătorii ei incompetenţi şi trădători, a plătit 1,4 miliarde de euro pentru 52 km de autostradă. Oameni buni, cît îi mai suportăm pe nenorociţii ăştia care ne batjocoresc de 27 de ani? Care ne sufocă prezentul şi anulează viitorul copiilor noştri? La arme, cetăţeni! Votul taie mai adînc decît sabia. N-am zis-o eu, deşi mi-ar fi plăcut, ci Abraham Lincoln. – Elie Wiesel, cel care a decretat că ,,România a ucis, a ucis, a ucis…”, are o piaţă memorială în Bucureşti. Eroii neamului românesc aşteaptă la rînd; întîi evreii… – Majoritatea maşinilor aduse din străinătate au fost buşite şi au kilometrajul dat înapoi. Dar fraierii le cumpără că, vorba aia, au mers pe drumuri europene, şi au ăia nişte drumuri! ,,Iar kilometrajul e real, mînca-ţi-aş lonjeronul!” – Un neisprăvit din Cluj, care se dădea mare hartist, a agăţat pe Facebook mai multe minore sub 14 ani, care i-au pozat în speranţa că vor fi făcute vedete de dansuri din buric, după care întreţinea relaţii sexuale cu ele! La Oficiul Poştal nr. 1, din Timişoara, paznicul (63 de ani) a violat o copilă de 8 ani, care fusese lăsată în grija lui de o colegă! În vremea asta, Tribunalul Timiş eliberează condiţionat, după doar 3 ani, un pedofil, care batjocorise mai multe copile cu vîrste cuprinse între 13 şi 16 ani, condamnat la doar 5 ani de închisoare! Nu e un scenariu de film horror, e realitatea unei lumi bolnave, care nu se mai face bine pînă nu este reintrodusă pedeapsa cu moartea. – Sebi Ghiţă susţine că a avut o relaţie de întrajutorare reciprocă, pe Net şi în vie, cu o oarecare cucuvea mov, care cîntă lugubru la şefia DNA. Sînt multe fumigene în codrul politic, de cînd a dat Codruţa cu aspiratorul prin bîrlogul sconcşilor. – Norvegianul Jens Stoltenberg, secretar general al NATO, a fost sursa Stelkov a KGB, fapt recunoscut în cartea autobiografică. Lucru care nu i-a dăunat în carieră. Dimpotrivă. – După ce a picat Bacul de două ori, un gălăţean a devenit inventator. E o problemă cu Bacul, nu cu tînărul inventator. Şi nu cu bacul de peste Dunăre… – La Astana, kazahii ne-au furat şi în hotel, şi pe teren. Obiceiuri vechi. Au fost pe mînă şi cu arbitrul portughez, care nu a ţinut cont că i-am scăpat de nişte fiare vechi pe care scriseseră F16. – Nişte cercetători, unii dintre ei laureaţi ai Premiului Nobel, au venit la Măgurele să se hlizească la cel mai mare laser de pe mapamondul lumii. Ei ar fi vrut să ajute pe acolo, să se implice, să dea cu mătura, să facă o cafea, dar au fost refuzaţi pe loc, că nu-şi echivalaseră diploma de Bacalaureat. Să zică mersi că n-au fost puşi să dea Bacul din nou, că mai luau Premiul Nobel la sulivară. Cel mult făceau o postliceală de prelucrători prin aşchiere. Puneţi, derbedeilor, mîna pe carte şi pe urmă luaţi rata de Măgurele! Că la noi legile e sacre. Şi dacă nu eşti absolvent de prostologie, n-ai altă şansă decît să emigrezi. – Bob Dylan a luat Premiul Nobel pentru Literatură de Consum pe anul 2016. Marele favorit, Florin Salam, a depus contestaţie. În documentul înaintat Academiei Caţavencu de la Stockholm, bravul artist susţine că şi el este evreu, după un vecin. – Cît a fost profesor, Klaus a meditat. De cînd este preşedinte, levitează. – La maternitatea din Făgăraş, o tanti a născut un băiat (aşa spun documentele), dar i s-a adus să alăpteze o fetiţă. La fel s-a întîmplat şi acum cîteva decenii, cînd mamei deputatului Cernea i s-a adus să sugă la pieptu-i de martiră, după cum urmează: un delfin, un şarpe cu clopoţei, două lesbiene şi o sosie a lui Cătălin Botezatu… – Un urs care-l căuta pe Iohannis pe la Sibiu, ca să-l întrebe de ce i-a vîndut pielea din şifonierul pădurii la alegerile din 2014, a fost împuşcat ca să nu mai mormăie. – În România, dacă nu plouă două săptămîni, e secetă, dacă plouă trei zile, sînt inundaţii. Asta nu e o circumstanţă atenuantă pentru autorităţile care nu fac absolut nimic ca să prevină dezastrele. Prima măsură ar fi să se prezinte la o secţie de poliţie şi să se autodenunţe.
– La întoarcerea naţionalei de fotbal de la Astana, nutriţionistului i s-a făcut rău. Secretarul general adjunct al FRF, pe care-l cheamă Lăbărescu, sau cam aşa ceva, le-a indicat martorilor să îi dea o ,,lamuie” ca să-şi revină, că oricum la mondiale ia altul. Băi, federalii lui Peşte, trageţi apa după rahatul ăsta pescuit de prin latrinele Buzăului! – România are cea mai restrictivă lege electorală din Europa, menită să-i menţină la putere pe cei care au promovat-o. Criterii aberante (poţi înfiinţa un partid cu 3 membri, dar nu poţi candida dacă nu strîngi aproape 200.000 de semnături, iar pragul este de 5 la sută; sînt finanţate doar partidele parlamentare, tot ele controlînd şi procesul electoral, prin reprezentanţii din secţiile de votare etc.) duc la alegerea unui Parlament aberant, care fabrică legi aberante. – Mucuşor Dan l-a jignit pe Fuego taman în perioada acordării Premiilor Nobel pentru Literatură şi Plictiseală. Iată că apărătorul scorburilor de copac cu bursuci înăuntru şi-a intrat repede în pielea de politician de mahala. – Un afacerist chinez îşi obligă angajatele ca zilnic, între 9 şi 9,30, să-l sărute pe gură, pentru ,,a încuraja relaţiile bune între colegi”. Pînă la urmă, e la fel ca în România, numai că aici şeful se pupă pe gură cînd are capul băgat în gîrlă. – Un producător de păpuşi gonflabile vrea să le încălzească zonele crepusculare pentru a da senzaţia de real. Dacă le învaţă şi să spele, să măture, să gătească şi să aibă amanţi, se va trece la producţia de serie. – Zvonuri credibile susţin că MRU a fost demisionat fiindcă o luase într-o erecţie greşită… – Şi în această campanie electorală, politicienii speră că băile de mulţime le vor spăla păcatele. – Cum deschide gura Dragoş Pîslaru, cum se face curent! Deunăzi, ministrul (Ne)muncii ne-a anunţat că n-are ambiţii personale legate de guvernare, dar că ,,ar proiecta o agendă”. Dar asta e nimic faţă de adevărurile cutremurătoare ale lui Eugen Nicolicea, care susţine că ,,dacă n-ai ce linge, intri în sevraj”. Nu s-a referit, bănuim, la Traian Băsescu, care se ghidează după preceptul biblic: ,,Nu te poţi supăra pe Elena Udrea (…) decît dacă n-o cunoşti”. Aşa o fi, totul e să nu intri în sevraj. – Dar cred că a intrat deja, întrucît nu mai poate face diferenţa între Boc şi Bot. Amîndoi l-au lins, amîndoi i-au dat-o-n bot. Şi viceversa. – Premiul ,,Hugo Chavez” pentru pace între două dobitoace, acordat de Venezuela, l-a primit Vladimir Putin. Nu ştiu dacă v-am spus, dar Premiul Nobel pentru Literatură l-a luat Bob Dylan. – Sexosul Nicolae Guţă, omul fără puţă, cîrîie că-n ziua de azi ,,fetele nu prea ţin la igiena personală”, d-aia le vizitează încărcat ca un măgar, cu mîinile-n buzunar, unde îşi ţine antiinflamatoarele, antibioticele şi irigatorul. Aşa-i cînd te duci la curve. – Concursul pentru ocuparea funcţiilor de directori de şcoală a avut întrebări profunde, de genul ,,ce-a îngropat pisica?”, ,,ce sînt şosetele: prezervative sau obiecte de îmbrăcăminte?”, ori ,,ce cîntăreşte mai mult, un kilogram de creier sau un kilogram de prostie?”. Mai aveau să întrebe: cîte copite are măgarul cînd trage frîna de mînă? Dar parcă au pus-o şi p-asta… – Pînă la o nouă escapadă a DNA, Alina Gorghiu-Dej a rămas singură acasă, în fruntea PNL. Fericiţi liberalii, că a lor va fi împărăţia cerului! – D-aia a zis Mircea Ionescu-Quintus că Dumnezeu e creştin şi liberal! Şi epigramist. Şi-l cheamă Alina. – Într-un accident de maşină, viitoarea mireasă moare cu rochia de nuntă în braţe. Mirele n-are nici pe dracu’ şi-şi reface viaţa cu şoferiţa maşinii, care fusese prietena decedatei. Dar să vezi drăcie, şoferiţa se căsătorise cu o lună înainte de producerea accidentului, ceea ce n-a prea contat. Bine, ea mai avea şi doi copii dintr-o relaţie anterioară. E inutil să precizăm că telenovela, strict autentică, se desfăşoară în acel colţ de rai pe care poeţii l-au numit Vaslui. Probabil, în curînd, o să aflăm că tinerii însurăţei sînt fraţi gemeni, despărţiţi la naştere. Amîndoi au fost vînduţi pe un ciur de mălai şi doi litri de ţuică. – La penitenciarul de la Poarta Albă, doi deţinuţi au sechestrat, în toaleta clubului de activităţi educative, o tînără gardian, cu scopul nobil de a o viola. Ţinînd cont că pe acolo mişună literaţii, e mare minune dacă violatorii n-or fi din Clanul Scriitorilor. Că nu toţi şi-au finalizat opera. Parcă Borcea şi Victor Becali încă mai scriu de mînă. – Ştiţi care-i principala realizare a politicienilor din ultimii 27 de ani? Pleacă din ţară 16 români pe oră. În afară de ăia care pleacă pe jos. – Finul literat S.O. Vîntu face topul căzăturilor politice: Băsescu (,,prost”), Ponta (,,lacom şi mincinos”), Ghiţă (,,alcoolic şi drogat”). Un lucru e cert: şmanglitorul i-a cunoscut foarte bine. – Măi, strîmbă mai este oglinda zilelor de astăzi! Ia să ne aruncăm ochii şi în trecut, şi cu ajutorul monumentalei ,,Istorii necenzurate a românilor” (autor Adi Sfinteş), să vadă lumea cine sîntem şi ce vrem: ,,Cam mahmure, sursele noastre istorice îşi dau cu părerea că Burebista s-a suit pe tron sprijinit de Deceneu şi de alţi tovarăşi de bardacă, prin 82 sau 80, înaintea anului 79. Nu sînt clare condiţiile ce trebuiau îndeplinite ca să ajungi rege, cert este că din cauza supraproducţiei de vin nu prea se băga de seamă cine conduce ţara. Lucrul ăsta l-a deranjat pe Burebista, aşa că s-a consultat cu Deceneu. Ăsta era un fel de Teoctist, numai că pe el dacii îl urau. Nu mai era agreat de cînd i se descoperise o ciroză apoasă, boală, de altfel, populară printre daci. Poporul s-a simţit ofensat în momentul în care Deceneu a început un tratament cu sunătoare, pierzîndu-şi tot hazul iniţial. El nu s-a mulţumit cu atît, a vrut să trateze neamul dacilor cu ceai şi, ca să-şi atingă scopul, i-a băgat în cap regelui toate prostiile. Cum că ar fi bine să instituie prohibiţia ca la americani şi alte lucruri ciudate, fie diavoleşti, fie occidentale. Cel mai tare i-a durut pe daci ideea cu scoaterea viilor. La început, Burebista i-a rîs în nas: «Vezi-ţi, moşule, de treabă! Rade-o din faţa mea, că acum mă zburlesc la tine! Şi fii cu băgare de seamă, că lumea vorbeşte vrute şi nevrute, cică te porţi cam ciudat în ultima vreme….» Dar… într-o dimineaţă, pe cînd regele se migălea cu nişte gogonele şi îşi stingea arşiţa cu niscaiva zeamă de varză, Deceneu repuse cu delicateţe problema pe ordinea de zi. «Bine, popo – a încuviinţat Burebista – fă reforma, dar să nu te atingi de rezervele strategice, adică, notează: grasa, tămîioasa, merlotul, o mie unu, cabernetul, muscatul… şi nici de vulpiţă să nu te atingi. Lucrează cu grijă, să nu faci vreo prostie, că dai de dracu, sfinţia ta!». Ca tarabostesii, comati şi, mai ales, pileati să nu se prindă de figură, regele se hotărî să-i scoată la o plimbare. Cînd soarele se ridicase cam de-un deget deasupra zării, poporul era mangă, adică numai bun de plecare, după aprecierea lui Burebista. Aşa că i-a încolonat, s-a pus în fruntea lor şi au purces agale, la vale, spre Pontul Euxin. Pe drum, ca să nu se plictisească, au organizat focuri de tabără pe la diverse triburi care, neavînd încotro, l-au urmat pe rege, căruia îi trăsnise prin cap să facă un stat dac cum n-a mai fost altul. Mare şi tare. Unii daci, mai căpăţînoşi – de-şi ziceau boii – au luat-o pe coajă, nefiind de acord cu integrarea propusă de Burebista. Dar nu i-au purtat pică regelui, fiindcă au fost omorîţi cu toţii. Pe Litoral, treaba era proastă. Au ajuns în plin sezon şi, ca de obicei, grecii îşi băgaseră coada: ocupaseră toate staţiunile de la Olbia pînă la Apollonia. Gaşca regelui era cam mare, ce să facă, unde să-i cazeze? Să stea pe blat, nu se făcea la pretenţiile lui. Aşa că uite ce şi-a zis regele: «Ia să-i cazez de la Olbia pînă la Apollonia, să-i răspîndesc pe la Histria, Tomis şi Callatis, merită şi ei o vacanţă după cafteala cu celţii…» Şi aşa a făcut. Grecii au fost înţelegători: cei mai iuţi de picior au fugit pe uscat, iar norocoşii care au scăpat de sabie s-au înecat în mare. Prin septembrie, Bure a făcut calea întoarsă, dar cum prinsese gustul călătoriilor, a trecut de Budapesta încolo, chit că nu se inventase, oprindu-se tocmai în Boemia, adică tot în ţara lui, că, poznaş din fire, considera că toate teritoriile prin care trece cu armata personală îi aparţin. Şi, să fim sinceri pînă la capăt, avea şi dreptate. Chiar şi aici era rost de cafteală cu unul Ariovist, dar ce şi-a zis regele, care era cam demultişor plecat de acasă: «Ia să mă întorc mai repede, că acum vine anul 44 şi mi se termină domnia!». Dar anul 44 tocmai venise, şi Burebista habar n-avea. În viziunea lui Deceneu, omul său de încredere, regele era depăşit de evenimente. Viile crescuseră între timp, aşa că războinicii n-au aflat adevăratul motiv al plecării de acasă. Viaţa reintrase în normal, aşa că nu prea mai era nevoie de marele rege. Ocupat pînă peste cap cu unul Pompei, care le trăgea la măsea mai abitir ca el, Bure nu observă mofturile popei. Deceneu, care-i ţinuse locul cît fusese plecat, crezu că funcţia i se potriveşte şi începu să-i poarte sîmbetele. Dar cum regele era mai mult în turnee, Deceneu n-avea cînd să-i organizeze moartea, deşi adevărul istoric impunea acest aspect. «Noroc cu romanii ăştia, dar trebuie să acţionez, că dacă mai bea un pic, ăsta pleacă la Roma să i-o tragă şi lui Cezar, că n-are stare». Bure însă nu plecă. Lui Cezar i-o trase fi-su vitreg, Brutus, ăla de făcea reclamă la Connex. Dar nu din cauza publicităţii n-a plecat regele dacilor. Nu mai putea săracul, că tocmai se răcise. Comisia de anchetă n-a stabilit mare lucru, iar varianta lui Cătălin Radu Tănase, că regele a murit otrăvit cu otravă, a iscat şi mai multe controverse”. – Ultima oră: Deputatul Dan Bordeianu a fost condamnat, în 1985, la 5 ani cu executare la Şcoala de Corecţie, avînd doar 17 primăveri, pentru că, împreună cu alţi doi tovarăşi, a răpit o tînără de pe stradă şi a violat-o. Astăzi, demnitarul îşi mai aminteşte doar că miliţienii l-au bătut două săptămîni ca să recunoască tot ceea ce el susţine că nu a făcut. E inutil să vă mai spunem că acest episod l-a ajutat enorm pe Bordeianu în cariera politică, fiind ales deputat PSD de Vaslui…

CONTELE DE MONTE CRISTO

http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-87/

Alături de 76 de laureaţi ai Premiului Nobel Preşedintele PRM a semnat Protestul internaţional contra blocadei israeliene din Fîşia Gaza

După ce, timp de 3 ani, coordonatorului Organizaţiei Peace Lines, Yacov I. Claudé, i s-a interzis accesul în Fîşia Gaza, el a obţinut, în sfîrşit, un permis de liberă trecere pe o perioadă de 5 luni pentru a putea intra prin terminalul de la Erez, confirmînd o relaxare relativă a blocadei. Trebuie să reamintim că Porţi Deschise - campania noastră - a fost demarată în iunie 2008, ca urmare a durităţii închiderii accesului, făcînd imposibilă ieşirea locuitorilor din această zonă şi, aproape pentru oricine, inclusiv pentru diplomaţi, intrarea în Gaza.

În ceea ce priveşte alimentele şi alte produse, în interiorul Fîşiei lucrurile s-au schimbat în bine. Produsul Intern Brut a crescut cu 15% pe cap de locuitor în 2010 (International Monetary Fund, 7th Review of Progress, 13 aprilie 2011), faţă de + 9% în Teritoriile Ocupate.

„Cu toate acestea, redresarea nu poate fi susţinută fără o relaxare a blocadei Gazei şi a restricţiilor privind deplasarea şi accesul în Teritoriile Ocupate”, insistă Raportul FMI. În oraşul Gaza veţi vedea ciment şi nisip depozitate în grămezi, la preţuri umflate, importate din Egipt prin tunelele ucigaşe (au mai murit sufocaţi încă 4 oameni încercînd să repare unul dintre aceste tunele - Associated Press, 12 aprilie / începînd din 2007, au murit peste 100 de persoane în subterane). Pe de altă parte, electricitatea şi apa potabilă dau dureri de cap zilnice, fie acasă, fie la serviciu, pentru cei care lucrează.

La Ministerul Educaţiei era imposibil să fotocopiezi un document, datorită numeroaselor pene de curent, care, deseori, durau pînă la 6 ore, sau chiar mai mult, într-o zi. Apăreau şi dispăreau fără nici un fel de avertisment, şi chiar şi astăzi încă generatoarele electrice duc lipsă de combustibil. Accesul la apa potabilă este, în medie, de 6 ore în 2 zile: populaţia este nevoită să o stocheze în cisterne. Vremea fiind deja călduroasă, aceasta este o problemă serioasă, care pune în pericol sănătatea, din cauza înmulţirii bacteriilor în apa caldă (la sfîrşitul lui aprilie, temperatura a oscilat între 30 şi 36 de grade Celsius la umbră).

Misiunea noastră în Gaza este aceea de a implementa acordul semnat de primul Guvern de Uniune Palestinian, în 2006, privind Educaţia Bilingvă Experimentală a Non-Violenţei în licee. Au fost organizate două vizite, cu directa colaborare a Ministerului Educaţiei, una care s-a desfăşurat la un liceu de băieţi, iar cealaltă la un liceu de fete.

Fragmente din cărţile pe care noi le-am publicat în Teritoriile Ocupate, din discursurile lui Martin Luther King, au fost citite şi comentate de elevii din clasa a X-a şi de profesorii lor, în prezenţa directorilor şcolilor. Aceste fragmente se concentrează pe „preocupările vaste ale întregii umanităţi”, în contradicţie cu „preocupările individuale atît de limitate”; altruismul creator şi ce înseamnă să fii independent; preţul libertăţii; şi alternative non-violenţă.

În spiritul lui Martin Luther King, „una dintre cel mai frecvente ambiguităţi căreia trebuie să-i facem faţă este aceea că toată lumea vorbeşte despre pace ca fiind un scop în sine. Cu toate acestea, nu trebuie să fii expert ca să-ţi dai seama că, în timp ce toţi (nu puţini!) vorbesc despre pace, pacea a devenit, practic, problema nimănui pentru cei care deţin Puterea”.

Deoarece „mulţi oameni strigă Pace! Pace!, dar ei refuză să ducă la îndeplinire lucrurile care aduc pacea”, angajamentul nostru este să aducem, toamna viitoare, elevilor din clasele a X-a şi a XI-a din liceele din Gaza, instrumentele şi metodele non-violenţei şi gîndirea critică, puternică, deşi va trebui, probabil, să aşteptăm ca viitoarele alegeri din Teritoriile Ocupate să aibă acelaşi rezultat.
În acelaşi spirit, aşteptăm ca, în anul şcolar 2011-2012, programul să fie demarat în Israel (în engleză-ebraică).

Nu este nevoie să spunem că recentul val de violenţă, după ce o mină anti-tanc a explodat sub un autobuz şcolar, ucigînd un tînăr israelian de 16 ani, ca „represalii” pentru uciderea anterioară a unui „soldat din trupele operative palestiniene”, după care au fost luaţi ostatici 19 palestinieni, mulţi dintre aceştia fiind răniţi şi mutilaţi - demonstrează, cu prisosinţă, cît de cumplit este întregul ciclu dinte pentru dinte - de aici şi dubla solicitare a noastră: „Palestinienii trebuie să pună capăt tuturor atacurilor cu rachete asupra Israelului, iar israelienii… Israelul trebuie să sfîrşească blocada din Gaza, să pună capăt tuturor masacrelor”.

Israelul trebuie să sfîrşească blocada din Gaza, să pună capăt tuturor masacrelor şi să dea posibilitate Gazei să se deschidă spre lume, astfel încît să garanteze o economie viabilă şi să îmbunătăţească situaţia umanitară.

Palestinienii trebuie să pună capăt tuturor atacurilor cu rachete împotriva Israelului şi a israelienilor. Fiinţele umane nu sînt lucruri fără valoare, care pot fi negociate.

În consecinţă, palestinienii trebuie să-l elibereze pe sergentul Gilad Shalit, pe care îl ţin prizonier de aproape 5 ani.
Israelienii, care au închis circa 6.000 de palestinieni, trebuie să elibereze urgent un grup important de femei arestate, persoane bolnave, printre care se află mulţi în vîrstă, care stau în închisoare de ani buni,  pe toţi cei întemniţaţi ca urmare a unor proceduri administrative arbitrare – inclusiv membri ai Legislativului palestinian.

76 de laureaţi ai  Premiului Nobel:

Laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace: Episcopul Carlos Belo, preşedintele Jimmy Carter, Dalai Lama, Shirin Ebadi, John Hume, Mairead Maguire, Adolfo Pérez Esquivel, Arhiepiscopul Desmond Tutu, Cora Weiss (reprezentant ONU pentru ICP), Betty Williams, Jody Williams.
Laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie: Peter Agre, Paul Berg, Thomas Cech, Martin Chalfie, Elias Corey, Paul Crutzen, Robert Curl, Johann Deisenhofer, Manfred Eigen, Richard Ernst, Gerhard Ertl, John Fenn, Herbert Hauptman, Alan Heeger, Dudley Herschbach, Roald Hoffmann, Robert Huber, Sir Aaron Klug, Sir Harold Kroto, Yuan T. Lee, William Lipscomb, Jean-Marie Lehn, John Polanyi, Jens Skou, Sir John Walker.
Laureaţi ai Premiului Nobel pentru Medicină: Baruj Benacerraf, Günter Blobel, Baruch Blumberg, Arvid Carlsson, Christian de Duve, Martin Evans, Edmond Fischer, Paul Greengard, Roger Guillemin, Louis Ignarro, François Jacob, Eric Kandel, Erwin Neher, Mareshall Nirenberg, Paul Nurse, Richard Roberts, Jack Szostak, E. Donall Thomas, Torsten Wiesel, Harald zur Hausen.
Laureaţi ai Premiului Nobel pentru Fizică: Zjores Alferov, Albert Fert, Donald Glaser, John Hall, Brian Josephson, Leon Lederman, Tony Leggett, Douglas Osheroff, Jack Steinberger, Gerardus  Hooft, Daniel Tsui, Martinus Veltman.
Laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură: John Coetzee, Dario Fo, Elfriede Jelinek, Toni Morrison, Wole Soyinka.
Laureaţi ai Premiului Nobel  pentru Economie: George Akerlof, Daniel Kahneman, James Mirrlees.

338 d membri ai Parlamentului European (+ 116 membri din Fosta Legislatură 2004-2009 )
Franţa: Damien Abad, François Alfonsi, Kader Arif, Jean-Pierre Audy, Baudis Dominique (Afaceri Externe), Sandrine Bélier, Benarab Malika-Attou, Bennahmias Jean-Luc, Besset Jean-Paul, José Bové, Phillippe Boulland,  Auconie Briard Sophie, Alain Cadec, Canfin Pascal, Françoise Castex, Daniel Cohn-Bendit (co-preşedinte al Grupului Verzilor - EFA), Michel Dantin, Joseph Daul (preşedintele PPE), Karima Delli, Marielle de Sarnez, Harlem Désir, Christine de Veyrac, Hélène Flautre (preşedinta Delegaţiei UE-Turcia) ,Franco Gaston, Gauzes Jean-Paul, Grelier Estelle,Grèze Catherine, Griesbeck Nathalie, Guillaume Sylvie , Liem Hoang Ngoc, Hoarau Elie, Yannick Jadot, Eva Joly (Dezvoltare), Nicole Kiil-Nielsen, Alain Lamassoure (preşedintele Comisiei pentru bugete), Agnes Le Brun, Patrick Le Hyaric, Elisabeth Morin-Chartier, Ponga Maurice, Riquet Dominique, Michèle  Rivasi, Rochefort Robert,Tokia Saifi, Marie-Thérese Sanchez-Schmid, Striffler Michele, Catherine Trautmann, Vergiat Marie-Christine, Bernadette Vergnaud, Dominique Vlasto; Catherine Boursier, Madeleine Jouye de Grandmaison, Nicole Fontaine (fostul preşedinte al Parlamentului European), Marie Anne Isler Béguin, Anne Laperrouze, Alain Lipietz, generalul Philippe Morillon, Gérard Onesta (fostul vicepreşedinte al PE), Béatrice Patrie,  Martine Roure, Margie Sudre, Francis Wurtz.
Marea Britanie: Catherine Bearder, Sharon Bowles (Afaceri Economice), Michael Cashman (Relaţiile cu Africa de Sud), Chris Davies, Bairbre de Brun, Andrew Duff, JillEvans, Julie Girling, Fiona Hall, Malcolm Harbour (Consum şi Protecţie), Mary Honeyball, Richard Howitt, Ian Hudghton, Stephen Hughes, Sajjad Karim, Jean Lambert (Relaţiile cu Asia de Sud), Elizabeth Lynne, David Martin, Linda McAvan, Arlene McCarthy, Edward McMillan-Scott, Claude Moraes, Bill Newton Dunn (chestor), Brian Simpson (Transporturi şi Turism), Alyn Smith, Catherine Stihler, Keith Taylor, Derek Vaughan, Diana Wallis (vicepreşedintă a PE), Graham Watson (Relaţiile cu India), Glenis Willmott, Christopher Beazley, John Bowis, Caroline Lucas, John Purvis.
Germania: Jan Albrecht, Alexander Alvaro, Lothar Bisky, Franziska Katharina Brantner, Reinhard Hans Bütikofer, Michael Cramer, Christian Ehler (Relaţiile cu Peninsula Coreeană), Cornelia Ernst, Evelyne Gebhardt, Sven Giegold, Gerald Häfner , Rebecca Harms (co-preşedinte al Grupului Verzilor - EFA), Wolf Klinz (CRIS), Jo Leinen (Mediu), Barbara Lochbihler (Relaţiile cu Iranul), Sabine Pierderea, Gesine Meissner, Norbert Neuser, Hans-Gert Pöttering (fost preşedinte al Parlamentului European, 2007-2009), Heide Rühle, Helmut Scholz, Werner Schultz, Renate Sommer, Alexandra Thein, Kerstin Westphal, Joachim Zeller, Gabriele Zimmer, Angelika Beer, Hiltrud Breyer, André Brie, Milan Horácek , Gisela Kallenbach, Helmut Markov, Cem Özdemir, Tobias Pflüger, Posdorf Horst, Frithjof Schmidt, Feleknas Uca, Wagenknecht Sahra.
Polonia: Piotr Borys, Lidia Geringer de Oedenberg, Adam Gierek, Malgorzata Handzlik, Sidonia Elzbieta Jedrzejewska, Filip Kaczmarek, Kalinowski Jaroslaw, Lena Kolarska-Bobinska, Kozlowski Jan, Lisek Krzysztof, Elzbieta Katarzyna Lukacijewska, Bogdan Marcinkiewicz, Olbrycht Jan, Olejniczak Wojciech Michal, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Roza Maria Gräfin von Thun und Hohenstein, Trzaskowski Rafal,  Jaroslaw Walesa, Zasada Artur, Wladyslaw Zemke Janusz (Drepturile Omului), Tadeusz Zwiefka, Urszula Krupa, Wieslaw Stefan Kuc,Rutowicz Leopold.
Italia: Sonia Alfano, Pino Arlacchi, Salvatore Caronna, Francesco de Angelis, Luigi de Magistris (Control Bugetar), Luigi Ciciaco De Mita (fostul prim-ministru), Fidanza Carlo, Lorenzo Fontana, Roberto Gualtieri, Vincenzo Iovine, Erminia Mazzoni (Petiţii), Claudio Morganti, Pier Antonio Panzeri, Vittorio Prodi, Niccolo Rinaldi, Oreste Rossi, Giancarlo Scotta, Debora Serracchiani, Gianni Vattimo, Vittorio Agnoletto, Giuletto Chiesa, Fabio Ciani, Luigi Cocilovo (fostul vicepreşedinte al PE), Monica Frassoni, Donata Gottardi, Umberto Guidoni (astronaut), Sepp Kusstatscher, Luisa Morgantini (fost vicepreşedinte al PE), Pasqualina Napoletano.
Belgia: Ivo Belet, Frieda Brepoels, Frédéric Daerden, Jean-Luc Dehaene (fostul prim-ministru), Véronique de Keyser, Anne Delvaux, Isabelle Durant (vicepreşedinte al PE), Saïd El Khadraoui, Mathieu Grosch, Philippe Lamberts, Louis Michel , Annemie Neyts-Uyttebroeck, Bart Staes, Dirk Sterckx, Mark Tarabella, Marianne Thyssen, Kathleen Van Brempt, Guy Verhofstadt (Grupul Liberalilor, fost prim-ministru); Philippe Busquin, Giovanna Corda, Gérard Deprez, Mia deVits (fost chestor), Alain Hutchinson, Pierre Jonckheer, Johan Van Hecke, Anne Van Lancker.
Spania: Maria Badia i Cutchet, Izaskun Barandica Bilbao, Santiago Fisas Ayxela, Oriol Junqueras Vies, Miguel Angel Martínez Martínez (vicepreşedinte al PE), Antonio Masip Hidalgo, Emilio Menéndez del Valle, Íñigo Méndez de Vigo,Willy Meyer Pleite, Maria Muñiz de Urquiza (Comisia parlamentară mixtă UE-Chile), Raimon Obiols, Raül Romeva i Rueda, Ramon Tremosa i Balcells; Barbara Dührkop Dührkop, Josep Borrell Fontelles, Cantón Juan Fraile, Vicente Miguel Garcés Ramón, Martí Grau i Segú, Ignasi Guardans Cambo, David Hammerstein, Mikel Irujo Amezaga
Ţările de Jos: Thijs Berman (Relaţiile cu Afganistanul), Emine Bozkurt, Wim van de Camp, Marije Cornelissen, Bas Eickhout, Cornelis deJong, Esther de Lange, Kartika Tamara Liotard, Judith Merkies, Ria Oomen-Ruijten, Lambert van Nistelrooij, Sargentini Judith, Dorette Corbey, Jan Cremers, Elly de Groen, Lily Jacobs, Joost Lagendijk, Jules Maaten, Erik Meijer, Jan Marinus Wiersma (Olanda).
Irlanda: Liam Aylward, Nessa Childers, Brian Crowley, Proinsias De Rossa (Relaţiile cu Consiliul Legislativ Palestinian), Pat Gallagher Cope, Marian Harkin, Jim Higgins (chestor), Joe Higgins, Alan Kelly, Sean Kelly, Mairead McGuinness  Gay Mitchell, Colm Burke, Avril Doyle, McDonald Mary Lou, Sean O Neachtain, Eoin Ryan, Kathy Sinnott.
Grecia: Arsenis Kriton, Chountis Nikolaos, Danellis Spyros, Maria Eleni Koppa, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou (vicepreşedinte al PE), Stavros Lambrinidis (vicepreşedinte al PE), Paliadeli Chrysoula, Anni Podimata, Rapti Sylvana, Stavrakakis Giorgos, Tremopoulos Michail, Ioannis Tsoukalas, Costas Botopoulos, Giorgios Dimitrakopoulos, Dimitris Papadimoulis, Trakatellis Antonios, Nikolaos Vakalis, Ioannis Varvitsiotis.
România: Corneliu Vadim Tudor, Elena Oana Antonescu, Victor Boştinaru, Cristian Silviu Buşoi, Monica Luisa Macovei, Ramona Nicole Mănescu, Sógor Csaba, Theodor Stolojan, Laszlo Tökes (vicepreşedinte al PE), Traian Ungureanu, Renate Weber, Iuliu Winkler, Gabriela Creţu, Magor Imre Csibi.
Lituania: Laima Liucija Andrikiene (Drepturile Omului), Zigmantas Balcytis, Vilija Blinkeviciuté, Donskis Leonidas, Juozas Imbrasas, Vytautas Landsbergis, Radvilé Morkunaité-Mikuléniené, Rolandas Paksas, Justas Vincas Paleckis, Saudargas Algirdas, Uspaskich Viktor; Degutis Arunas, Jolanta Dickuté, Gintaras Didziokas, Eugenijus Gentvilas, Eugenijus Maldeikis, Aloyzas Sakalas.
Ungaria: Zoltán Bago, Lajos Bokros, Kinga Gál, Ildikó Gall-Pelcz, Edit Herczog, Lívia Járóka, Ádám Kósa, György Schöpflin, László Surján, Csaba Sándor Tabajdi; Magda Kósáné Kovács, PálSchmitt (fost vicepreşedinte al PE).
Suedia: Maria Anna Corazza Bildt, Färm Göran, Anna Hedh, Lovin Isabella, Ludvigsson Olle, Schlyter Carl, Svensson Eva-Britt (Drepturile Femeii), Ulvskog Marita, Åsa Westlund, Jan Andersson, Goudin Hélene, Jens Holm, Robsahm Maria, Inger Segelström, AndersWijkman.
Portugalia: Alves Luís Paulo, Maria da Graça Carvalho, António Correia de Campos, Mario David, Edite Estrela, Ana Maria Gomes, Marisa Matias, Miguel Portas, Rui Tavares; Maria da Assunção Esteves, Armando França, Jamila Madeira, Carlos Coelho.
Republica Cehă: Jan Brezina, Falbr Richard, Kohlícek Jaromír, Jirí Maštálka (chestor), Pavel Poc, Miloslav Ransdorf, Vladimir Remek, Roucek Libor (vicepreşedinte al PE), Flasarová Vera,Stroz Daniel, Tomas Zatloukal, Jaroslav Zverina.
Slovacia: Edit Bauer, Sergej Kozlík, Eduard Kukan (Relaţiile cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Kosovo), Miroslav Mikolášik, Neved’alová Katarina, Paška Jaroslav, Peter Stastny, Boris Zala, Árpád Duka-Zólyomi.
Austria: Ehrenhauser Martin, Othmar Karas (vicepreşedinte PPE), Eva Lichtenberger, Ulrike Lunacek, Hans-Peter Martin, Ranner Hella, Regner Evelyn, Hannes Swoboda, Harald Ettl, Karin Resetarits.
Bulgaria: Slavi Binev, Iliana Malinova Iotova, Ivailo Kalfin, Metin Kazak (Drepturile Omului), Kovatchev Andrey, Neynsky Nadezhda, Kristian Vigenin (Euronest); MarielaVelichkova Baeva
Cipru: Takis Hadjigeorgiou, Ioannis Kasoulides, Kyriakos Mavronikolas, Antigoni Papadopoulou, Eleni Theocharous, Kyriacos Triantaphyllides (Relaţiile cu Consiliul Legislativ Palestinian), Adamos Adamou, Panayiotis Demetriou, Marios Matsakis, Yiannakis Matsis. 
Slovenia: Tanja Fajon, Romana Jordan Cizelj, Jelko Kacin, Alojz Peterle, Ivo Vajgl, Zver Milan, Brejc Mihael, Mojca Drcar Murko.
Luxemburg: Bach Georges, Engel Frank, Robert Goebbels, Goerens Charles, Astrid Lulling (chestor), Claude Turmes, Erna Hennicot-Schoepges.
Estonia: Tunne Kelam, Kristiina Ojuland, Siiri Oviir, Padar Ivari, Savisaar Vilja-Toomast, Tarand Indrek; Toomas Savi.
Finlanda: Satu Hassi, Heidi Hautala (Drepturile Omului), Liisa Jaakonsaari, Pietikäinen Sirpa, Mitro Repo, Piia-Noora Kauppi, Reino Paasilinna.
Danemarca: Margrete Auken, Ole Christensen, Dan Jorgensen, Sondergaard Bo Soren, Emilie Turunen, Johannen Lebech.
Malta: Jojn Attard-Montalto, Simon Busuttil, David Casa, Louis Grech, Scicluna Edward.
Letonia: Sandra Kalniete, Krišjanis Karins, Tatjana Zdanoka; Guntara Krasts (fost prim-ministru).
Alţii: Noëlle Châtelet, Yasmina Khadra, Franca Rame, Noam Chomsky, Martin Gray (supravieţuitor din ghetoul din Varşovia), David Grossman, Stéphane Hessel (co-autor al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului din 1948), Amos Oz, Michel Rocard (fost prim-ministru), Hanna Siniora.

 http://www.ziarultricolorul.ro/special/alturi-de-76-de-laureai-ai-premiului-nobel-preedintele-prm-a-semnat-protestul-internaional-contra-blocadei-israeliene-din-fia-gaza.html