Declaraţie de presă - Lidia Vadim Tudor: Vom reda românilor încrederea în forţa votului

Mulțumesc tuturor celor care pe 11 decembrie ne-au acordat votul lor și îi asigurăm că vom fi, ca și până acum, un partid care nu își va schimba doctrina și ideologia. Partidul România Mare (PRM) va rămâne pe mai departe singurul partid autentic patriotic din România. Nu îi vom dezamăgi pe cei care ne-au votat și nici pe cei care nu ne-au votat. Viitorul va demonstra că PRM va aduce României gloria pe care tot românul o dorește pentru țara lui, precum și prosperitatea pe care alții o tot promit de ani și ani, dar nimeni nu o dorește cu adevărat. 

Alegerile recente au demonstrat că România se află într-o profundă criză democratică. Se tot întâmplă și foarte puțini sunt cei care sesizează că, în realitate, minoritatea dictează majorității. Dacă din punct de vedere legal nu mă pronunț, din punct de vedere moral această realitate este un vot de blam dat actualei clase politice care a tot guvernat în ultimii 26 de ani. Când la vot se prezintă mai puțin de 40% din români, cei care au de câștigat sunt exact cei care au făcut ca acest lucru să se întâmple, ca românii să nu mai aibă încredere în clasa politică și, implicit, în propriul lor vot. În acest sens, PRM are ca obiectiv, pe termen mediu și lung, redarea încrederii românilor în forța votului. 

Nu am reușit să intrăm în Parlamentul Românei. Partidul România Mare merge însă mai departe. Procesul de reconstrucție început acum câteva luni continuă și ne pregătim pentru alegerile europarlamentare și prezidențiale din 2019. Este timpul să mulțumim celor care participă activ la acest proces și celor care au condus partidul până acum. Sunt sigură că o schimbare la nivelul conducerii interimare a PRM este pe cât de necesară, pe atât de urgentă. Îi mulțumesc domnului profesor Adrian Popescu, cel care a a reușit să conducă interimar partidul de la moartea tatălui meu, Corneliu Vadim Tudor, și așteptăm să predea ștafeta unei alte conduceri, ca un exemplu al dorinței sale de a participa în mod activ la reconstrucția, reformarea și întinerirea Partidului România Mare. 

PRM are nevoie urgentă de un lider, de o conducere aleasă de un Congres și de o echipă al cărei obiectiv principal să fie ridicarea PRM la nivel de forță politică dominantă în următorii ani. Suntem un partid puternic, am depășit momentul 11 decembrie 2016 și anunțăm membrii și simpatizanții PRM că partidul merge mai departe și își va recăpăta gloria de altădată. 

Biroul de Presă al PRM

https://www.agerpres.ro/comunicate/2016/12/13/declaratie-de-presa-prm-11-09-56

Liderul PRM a votat, ieri, la Strasbourg, un document de importanţă istorică: Rezoluţia Parlamentului European referitoare la abordarea epidemiei de diabet din Uniunea Europeană

Avînd în vedere: 

- Articolul 168 din Tratatul de la Lisabona;

– Declaraţia referitoare la îngrijirea şi cercetarea în domeniul diabetului în Europa, adoptată cu ocazia primei reuniuni din cadrul Programului de acţiune al Declaraţiei de la St. Vincent privind diabetul, desfăşurată în perioada 10-12 octombrie 1989;

–       Crearea de către Comisie, la 15 martie 2005, a unei Platforme UE privind regimul alimentar, activitatea fizică şi sănătatea;

– Cartea verde a Comisiei din 8 decembrie 2005, intitulată „Promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a activităţii fizice: o dimensiune europeană pentru prevenirea excesului de greutate, a obezităţii şi a bolilor cronice”, în care sînt abordaţi factorii subiacenţi care determină instalarea diabetului de tip 2 (COM (2005)0637);

– Concluziile Conferinţei Preşedinţiei austriece dedicate prevenirii diabetului de tip 2, desfăşurată la Viena, în perioada 15-16 februarie 2006;

–  Declaraţia sa din 27 aprilie 2006 referitoare la diabet;

– Concluziile Consiliului privind promovarea modurilor de viaţă sănătoase şi prevenirea diabetului de tip 2;

– Rezoluţia Comitetului regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 11 septembrie 2006, intitulată „Prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile în Regiunea europeană a OMS”;

– Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite 61/225 din 20 decembrie 2006 referitoare la „Ziua Mondială a Diabetului”;

– Decizia nr. 1350/2007/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007, de instituire a unui al doilea program de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii (2008-2013), şi Hotărîrea ulterioară a Comisiei, din 22 februarie 2011, privind adoptarea unei decizii financiare pentru 2011, în cadrul celui de-al doilea program de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii (2008-2013) şi privind criteriile de selecţie, de atribuire şi altele pentru contribuţiile financiare la acţiunile acestui program;

–  Cartea albă a Comisiei din 23 octombrie 2007, intitulată „Împreună pentru sănătate: o abordare strategică pentru UE 2008-2013” (COM(2007)0630);

– Cel de al VII-lea Program-cadru pentru cercetare (2007-2013) şi Programul-cadru pentru cercetare şi inovare (COM(2011)0808);

– Comunicarea Comisiei, din 20 octombrie 2009, intitulată „Solidaritate în domeniul sănătăţii: reducerea inegalităţilor în materie de sănătate în UE” (COM(2009)0567);

– Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite 64/265 referitoare la prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile;

– Principalele rezultate şi recomandările formulate în cadrul Proiectului PC7-SĂNĂTATE- 200701, instituit prin „DIAMAP – foaie de parcurs pentru cercetarea în domeniul diabetului în Europa”;

– Comunicarea din 6 octombrie 2010 a Comisiei, intitulată „Iniţiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 – O Uniune a inovării” (COM(2010)0546) şi parteneriatul-pilot privind îmbătrînirea activă şi în condiţii bune de sănătate;

– Concluziile din 7 decembrie 2010 ale Consiliului, document intitulat „Abordări inovatoare pentru bolile cronice în sistemele publice de sănătate şi asistenţă medicală”;

– Rezoluţia Adunării Generale a ONU 65/238 din 24 decembrie 2010 referitoare la domeniul, modalităţile, structura şi organizarea reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile;

– Declaraţia de la Moscova, adoptată în cursul primei Conferinţe ministeriale internaţionale privind modurile de viaţă sănătoase şi controlul bolilor netransmisibile, desfăşurată la Moscova, în perioada 28-29 aprilie 2011;

– Rezoluţia din 15 septembrie 2011, referitoare la poziţia şi angajamentul Uniunii Europene în perspectiva reuniunii ONU la nivel înalt privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile;

– Articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul propriu de procedură:

A) Întrucît diabetul este una dintre bolile netransmisibile cele mai răspîndite, estimîndu-se că afectează peste 32 de milioane de cetăţeni ai UE, care reprezintă aproape 10% din întreaga populaţie, precum şi alte 32 de milioane de cetăţeni cu toleranţă scăzută la glucoză şi cu o foarte mare probabilitate ca aceasta să evolueze către diabet clinic manifest;

B) Întrucît se aşteaptă ca numărul persoanelor cu diabet care trăiesc în Europa să crească cu 16,6% pînă în 2030, ca rezultat al epidemiei de obezitate, al îmbătrînirii populaţiei europene şi al altor factori care nu au fost încă identificaţi;

C) Întrucît diabetul de tip 2 reduce speranţa de viaţă cu 5-10 ani şi diabetul de tip 1 cu aproximativ 20 de ani şi, de asemenea, în UE, diabetul este responsabil pentru 352.000 de decese pe an, adică de decesul unui cetăţean european la fiecare 2 minute;

D) Întrucît reducerea factorilor de risc identificaţi, în special obiceiurile legate de modul de viaţă, este considerată, într-o măsură din ce în ce mai mare, drept o strategie de prevenire esenţială, care să reducă frecvenţa, extinderea şi complicaţiile diabetului de tip 1 şi de tip 2;

E) Întrucît identificarea clară a factorilor de risc pentru diabetul de tip 1 necesită încă desfăşurarea unor activităţi de cercetare, concomitent cu cercetările privind predispoziţia genetică, în condiţiile în care diabetul de tip 1 este contractat la vîrste din ce în ce mai timpurii;

F) Întrucît diabetul de tip 2 este o boală care poate fi prevenită şi ai cărei factori de risc, cum ar fi un regim necorespunzător şi neechilibrat, obezitatea, lipsa activităţii fizice şi consumul de alcool, au fost identificaţi clar şi pot fi abordaţi prin strategii de prevenire eficace;

G) Întrucît, în prezent, diabetul nu poate fi vindecat;

H) Întrucît complicaţiile diabetului de tip 2 pot fi prevenite prin promovarea unui mod de viaţă sănătos şi printr-o diagnosticare timpurie; deoarece, însă, boala este adesea diagnosticată prea tîrziu, un procent de pînă la 50% dintre persoanele bolnave de diabet neştiind că suferă de această maladie;

I) Întrucît, după cum s-a constatat într-un studiu recent, un procent de pînă la 75% dintre persoanele bolnave de diabet nu-şi controlează în mod corespunzător starea de sănătate, ceea ce măreşte riscul de complicaţii, pierdere de productivitate şi costuri pentru societate;

J) Întrucît, în majoritatea statelor membre, diabetul este răspunzător pentru peste 10% din cheltuielile pentru îngrijirea sănătăţii, un procent care se ridică, uneori, la 18,5%, iar costurile generale de îngrijire a sănătăţii pentru un cetăţean UE suferind de diabet sînt, în medie, de 2.100 de euro pe an; în condiţiile în care aceste costuri urmează să crească, în mod inevitabil, dată fiind mărirea numărului de persoane cu diabet, îmbătrînirea populaţiei şi, în consecinţă, creşterea cazurilor de comorbidităţi multiple;

K) Întrucît, în cazul în care este tratat necorespunzător sau diagnosticat prea tîrziu, diabetul este una dintre principalele cauze ale atacurilor de cord, accidentelor cerebrale, orbirii, amputaţiilor şi insuficienţei renale;

L) Întrucît promovarea modurilor de viaţă sănătoase şi abordarea celor 4 factori determinanţi majori de sănătate – tutunul, regimul alimentar necorespunzător, lipsa activităţii fizice şi alcoolul – în contextul tuturor domeniilor politicii poate contribui, în mare măsură, la prevenirea diabetului, a complicaţiilor sale şi a costurilor economice şi sociale pe care le implică;

M) Întrucît persoanele care suferă de diabet trebuie să-şi asigure propria îngrijire în proporţie de 95%, iar povara impusă de boală asupra lor şi familiilor lor are efecte nu numai financiare, ci şi de natură psiho-socială şi legate de reducerea calităţii vieţii;

N) Întrucît numai 16 din cele 27 de state membre dispun de un cadru naţional sau de un program instituit în vederea soluţionării problemei diabetului şi nu există criterii clare pe baza cărora să se stabilească dacă un program este bun sau să se identifice care sînt ţările cu cele mai bune practici; deoarece, în UE, există diferenţe şi inegalităţi considerabile în ceea ce priveşte calitatea tratamentelor pentru diabet;

O) Întrucît, la nivelul UE, nu există un cadru juridic privind discriminarea împotriva persoanelor care suferă de diabet sau alte boli cronice, iar prejudecăţile cu care se confruntă cei afectaţi de această boală persistă încă într-o mare măsură în şcoli, în cadrul procesului de recrutare, la locul de muncă, în cazul poliţelor de asigurare şi la examinarea pentru obţinerea permisului de conducere în întreaga UE;

P) Întrucît coordonarea cercetărilor în domeniul diabetului în UE suferă de pe urma lipsei finanţării şi a infrastructurii, ceea ce afectează negativ competitivitatea cercetării în domeniu şi împiedică persoanele cu diabet să beneficieze pe deplin de cercetare în Europa;

Q) Întrucît, în prezent, nu există nici o strategie europeană de abordare a diabetului, în pofida Concluziilor Preşedinţiei austriece a Consiliului referitoare la promovarea modurilor de viaţă sănătoase şi la prevenirea diabetului de tip 2, a unei lungi liste de Rezoluţii ale ONU şi a Declaraţiei scrise a Parlamentului European privind diabetul:

1) Salută Concluziile Consiliului din 7 decembrie 2010, privind unele „Abordări inovatoare pentru bolile cronice în sistemele de sănătate publică şi de îngrijire medicală” şi Apelul adresat de Parlament statelor membre şi Comisiei de a „iniţia un proces de reflecţie urmărind optimizarea răspunsului la provocările bolilor cronice”;

2) Ia act de Rezoluţia Parlamentului European referitoare la poziţia şi angajamentul Uniunii Europene în perspectiva reuniunii ONU la nivel înalt privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile, care se concentrează asupra diabetului ca una dintre cele 4 boli netransmisibile majore;

3) Solicită Comisiei să dezvolte şi să pună în practică o strategie UE în domeniul diabetului cu obiective clare, sub forma unei recomandări a Consiliului UE privind prevenirea, diagnosticarea, managementul, educaţia şi cercetarea în domeniul diabetului;

4) Solicită Comisiei să elaboreze criterii şi metode comune, standardizate, de colectare a datelor privind diabetul şi să coordoneze, să culeagă, să înregistreze, să monitorizeze şi să gestioneze, în colaborare cu statele membre, date epidemiologice detaliate referitoare la această boală, precum şi date economice privind costurile directe şi indirecte pe care le generează prevenirea şi gestionarea diabetului;

5) Solicită statelor membre să dezvolte, să implementeze şi să monitorizeze programe naţionale privind diabetul, destinate să promoveze sănătatea, reducerea factorilor de risc, predicţia, prevenirea, diagnosticarea timpurie şi tratarea diabetului, vizînd atît populaţia în ansamblul ei, cît şi, în special, grupurile cu risc ridicat, precum şi să reducă inegalităţile şi să optimizeze resursele afectate îngrijirii sănătăţii;

6) Solicită statelor membre să promoveze prevenirea diabetului de tip 2 şi a obezităţii (recomandînd implementarea unor strategii în stadii timpurii, prin educaţie în şcoli, cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase şi la activitatea fizică) şi strategii legate de un mod de viaţă sănătos, inclusiv abordări care să vizeze regimul alimentar şi exerciţiul fizic; subliniază, în acest sens, necesitatea de a armoniza politicile în domeniul alimentar cu obiectivul de a promova un regim alimentar sănătos şi de a le permite consumatorilor să ia decizii în cunoştinţă de cauză şi de a alege produse sănătoase, precum şi diagnosticarea în stadiu timpuriu, ca principale domenii de acţiune în cadrul programelor lor naţionale privind diabetul;

7) Solicită Comisiei să sprijine statele membre, promovînd schimburile de cele mai bune practici în legătură cu programele naţionale privind diabetul care s-au dovedit eficiente; Comisia va trebui să monitorizeze neîncetat progresele înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte implementarea programelor naţionale privind diabetul, prezentînd rezultatele în mod regulat, sub forma unui raport al său;

8) Solicită statelor membre să dezvolte programe de gestionare a diabetului bazate pe cele mai bune practici şi pe protocoale de tratament fondate pe dovezi;

9) Solicită statelor membre să asigure accesul permanent al pacienţilor în cadrul asistenţei medicale primare şi secundare la echipe interdisciplinare de înaltă calitate, la tratamentele şi tehnologiile asociate diabetului, inclusiv la tehnologiile în materie de e-sănătate şi să sprijine pacienţii în ceea ce priveşte dobîndirea şi menţinerea priceperii şi a înţelegerii necesare în vederea autogestionării competente pe toată durata vieţii;

10) Solicită Comisiei şi statelor membre să amelioreze coordonarea cercetărilor europene asupra diabetului, promovînd colaborarea dintre cei angajaţi în cadrul disciplinelor de cercetare şi în crearea unor infrastructuri generale comune, pentru a facilita eforturile europene de cercetare în domeniul diabetului, inclusiv în ceea ce priveşte identificarea factorilor de risc şi prevenirea;

11) Solicită Comisiei şi statelor membre să asigure sprijinul permanent pentru finanţarea în domeniul diabetului în contextul programelor-cadru actuale şi viitoare ale UE pentru cercetare, considerînd diabetul de tip 1 şi diabetul de tip 2 ca boli distincte;

12) Solicită Comisiei Europene şi statelor membre să ia măsuri pentru transpunerea corespunzătoare în practică a rezultatelor Summit-ului ONU din septembrie 2011, privind bolile netransmisibile;

13) Reaminteşte că, pentru atingerea obiectivelor legate de bolile netransmisibile şi pentru depăşirea provocărilor sociale, economice şi a celor legate de sănătatea publică, este important ca UE şi statele sale membre să integreze într-o mai mare măsură prevenirea şi reducerea factorilor de risc în toate domeniile legislative şi de politică relevante, în special în politicile lor în materie de mediu, alimentaţie şi de protecţie a consumatorilor;

14) Încredinţează preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei şi parlamentelor statelor membre.

Ziarul TRICOLORUL, nr 2416 / 15.03.2012

ANUNŢ IMPORTANT

              Din cauza condiţiilor meteorologice extreme de dificile, reuniunea Comitetului Director al PRM – preconizată să se desfăşoare la Bucureşti, în ziua de vineri, 27 ianuarie a.c. – se amînă pentru o dată care va fi comunicată ulterior.

Ziarul TRICOLORUL, nr 2374 / 26.01.2012

Declaraţia dată de liderul PRM la Antena 3 - „NUTRESC SPERANŢA CĂ ROMÂNII ÎŞI VOR APĂRA CĂŢELUŞII ŞI ÎI VOR CIOMĂGI PE SLUGOII HINGHERULUI-ŞEF, BĂSESCU!”

Este o mare ruşine ceea ce au făcut Băsescu şi echipa lui de hingheri! Aceşti oameni fără Dumnezeu nu ştiu altceva decît să taie, să suprime, să ucidă. Şi să mintă - fiindcă cele 200.000 de semnături adunate în Capitală sînt false, întrucît cetăţenii au fost dezinformaţi. Toate ţările civilizate din Europa au adoptat soluţia sterilizării – numai în România se aplică, pentru a doua oară, un program bestial, de măcelărire a acestor îngeri neprihăniţi. Dar, ce să ne mai mirăm: un regim terorist, care omoară oameni, omoară şi cîini, altceva nu ştie să facă. Nutresc speranţa că românii îşi vor apăra căţeluşii şi îi vor ciomăgi pe slugoii hingherului-şef, Băsescu, însetat de sînge. Mă mir cum îl mai rabdă Dumnezeu pe acest asasin!

CORNELIU VADIM TUDOR,

Membru al Parlamentului European,

Preşedintele Partidului România Mare

22 nov. 2011

Ziarul TRICOLORUL, nr 2326 / 23.11.2011

Declaraţii semnate de liderul PRM la Parlamentul European – Strasbourg

* Îmbunătăţirea securităţii nucleare în Uniunea Europeană şi în ţările învecinate.

* Necesitatea unui Serviciu de Urgenţă 112 accesibil.

* Reevaluarea aşa-ziselor substanţe euforizante legale, care pot reprezenta o ameninţare considerabilă pentru sănătate.

* Lupta împotriva proliferării algelor, care pun în pericol turismul şi ecosistemul.

Ziarul TRICOLORUL, nr 2304 / 28.10.2011

Liderul P.R.M. a semnat importante Declaraţii ale Parlamentului European

* Îmbunătăţirea drumurilor şi a circulaţiei din apropierea şcolilor, pentru prevenirea accidentelor.
* Pentru o Europă curată şi eliminarea deşeurilor.
* Instituirea unei Zile Europene de acţiune împotriva hărţuirii la locul de muncă - 17 iulie, în fiecare an.
* Respectarea drepturilor fundamentale ale deţinuţilor din Uniunea Europeană.
* Combaterea corupţiei din sportul european.
* Libera circulaţie (fără vize) în SUA şi Canada, conform principiului reciprocităţii, pentru cetăţenii României, Bulgariei, Ciprului, Cehiei şi Poloniei.
* Aflarea adevărului despre cele cca. 2.000 de persoane dispărute în Cipru, în perioadele 1963-1964, 1974 şi după aceea.
* Garantarea unor despăgubiri corespunzătoare pentru persoanele afectate de sîngele contaminat.
* Elaborarea unei „Carte a drepturilor copiilor născuţi prematur“.
*Ajutorarea persoanelor cu handicap vizual (orbii) prin tipărirea unor etichete în Alfabetul Braille pentru diferite produse.


http://www.ziarultricolorul.ro/ultima-ora/liderul-prm-a-semnat-importante-declaraii-ale-parlamentului-european.html