O dată cu venirea la Putere a lui Traian Băsescu în anul 2005, Bucureştii au devenit locul preferat de negociere al gherilelor columbiene FARC cu traficanţii de arme. Acoperiţi de către SRI, la ordinul lui Băsescu operaţiunea a fost coordonată de însuşi generalul Florian Coldea, teroriştii FARC au avut tupeul să vină în România chiar în preajma Summit-ului NATO de acum 2 ani, deşi locul era împînzit de Servicii Secrete din toată lumea.
După arestarea spectaculoasă a "Neguţătorului morţii", Viktor Bout, un apropiat, aşa cum vom vedea pe parcursul acestei anchete, al lui T.B. (Bout încă derulează afaceri ilegale prin diverse firme pe teritoriul României, iar avionul care aparţine teroristului şi cu care se face contrabandă la greu cu tehnică de luptă, este parcat chiar lîngă avionul prezidenţial, la ROMAVIA) şi numărul doi al reţelei de guerilă FARC a trecut prin ţara noastră. Numărul doi al Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia, Raul Reyes, ucis între timp de către armata columbiană într-un bombardament desfăşurat pe teritoriul ecuadorian, a fost în Bucureşti în urmă cu 2 ani, chiar în preajma Summit-ului NATO. El a negociat cumpărarea unei cantităţi de uraniu, direct cu Traian Băsescu, la care a ajuns prin interlopul ucrainean Semyon Yukovici Mogilevici, care făcea parte dintr-o grupare mafiotă rusă, pentru a construi o "bombă murdară" (Mogilevici este dat în urmărire generală în toată lumea de către FBI, FSB şi CIA, iar sursele noastre din SIE spun că acesta s-ar afla în România, într-un loc aparţinînd familiei prezidenţiale, în judeţul Constanţa - n. r.). În România trebuia să se discute detaliile tranzacţiei, livrarea urmînd să fie făcută în altă ţară. Reyes a venit în România sub un alt nume, cu un paşaport venezuelean fals. Surse din Serviciul de Informaţii britanic MI6 spun că "Reyes vroia să folosească uraniul vîndut de către preşedintele României pentru fabricarea unei bombe în vederea unui atentat împotriva preşedintelui columbian Alvaro Uribe, duşmanul de moarte al FARC şi cel mai fidel aliat al Statelor Unite în America de Sud. Teroristul Reyes, pe numele său real Luis Edgar Devia Silva, a negociat cu un membru de frunte al unei organizaţii mafiote conduse de Semyon Yukovici Mogilevici, iar acesta l-a introdus la Cotroceni". Potrivit FBI, Statele Unite şi mai multe ţări europene au emis mandate de arestare pe numele lui Mogilevici, printre ale cărui principale "afaceri" se numără prostituţia, traficul de droguri şi de persoane. De la dizolvarea Uniunii Sovietice, gruparea condusă de Mogilevici a stabilit ceea ce Raportul MI6 numea "o relaţie de lucru cu Al-Qaeda". "Se ştie că organizaţia condusă de Osama ben Laden este prezentă în Venezuela şi în alte ţări sud-americane guvernate de reprezentanţi ai stîngii populiste, care se opun Statelor Unite", se arată în Raportul MI6. Tocmai legăturile dintre Al-Qaeda şi gruparea lui Mogilevici au fost cele care au alertat oficiali ai MI6 aflaţi la Bucureşti asupra faptului că FARC a cumpărat "o cantitate considerabilă de uraniu pentru a fabrica o bombă murdară". Organizaţia rusă condusă de ucraineanul Mogilevici, descris de Serviciile Secrete britanice şi americane drept "unul dintre cei mai periculoşi criminali ai lumii", trafica uraniu îmbogăţit. Sursa: România. Locul: Roşia Montană!
Pe de altă parte, CIA a stabilit că între Mogilevici, Reyes şi Viktor Bout există o punte de legătură în România. Aşa s-a ajuns la Traian Băsescu. Iată faptele: ofiţeri FBI şi CIA, specializaţi în lupta antiteroristă, au constatat că "Victor Bout, fost ofiţer rus, anchetat pentru trafic de armament în favoarea reţelelor teroriste din Orientul Mijlociu şi Africa, îşi procura arme şi muniţie din ţările fostului bloc sovietic, cu precădere România. Reţeaua lui Bout este unică atît din cauza abilităţii sale de a livra arme sofisticate oriunde în lume, cît şi prin faptul că traficul a luat amploare cu aportul lui Traian Băsescu, în cele 5 mandate de ministru al Transporturilor, şi a culminat cu cîştigarea, în 2005, a alegerilor prezidenţiale" (Raport al FBI întocmit la data de 23 ianuarie 2010). Raportul menţionează că fostul pilot sovietic a făcut nenumărate tranzacţii cu talibanii şi organizaţia teroristă Al-Qaeda. Sanjivan Ruprah, un veros afacerist kenyan şi "mîna dreaptă" a traficantului de armament Victor Bout, a fost arestat în Belgia, în februarie 2002. Potrivit anchetatorilor, Ruprah a oferit informaţii deosebit de valoroase, din interiorul cartelului mafiot, precum şi despre modul de operare al ramificaţiilor reţelei şi, mai ales, despre implicarea actualului şef de Stat Român, la vremea aceea posesor al mandatelor de ministru al Transporturilor. Deşi îi promiseseră imunitate în schimbul informaţiilor despre Bout şi Băsescu, autorităţile americane l-au reţinut pe Sanjivan Ruprah. Pe parcursul anchetei, referindu-se la România, el a declarat: "Aceasta a fost, alături de Bulgaria, una dintre ţările care îl alimentau pe Bout". Kenyanul a dezvăluit că, după ce primea armamentul solicitat, Bout îl livra, în special, talibanilor şi teroriştilor din Al-Qaeda. Vorbind de încărcarea armelor pe Aeroportul Otopeni, el îl menţionează pe "ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, şi faptul că Bout a cumpărat de la acesta un mare număr de avioane la preţul unui jeep.
* Il-18 YR-IME TAROM, seria 18300 6205, vîndut cu 131.000 de dolari. Acum, Iliuşin-ul are înregistrarea EL-AHO a Companiei Air Cess, din Emirate. Air Cess este una dintre companiile de bază ale lui Bout.
* Il-18 YR-IMD TAROM, seria 18200 4804, vîndut cu 127.000 de dolari. După vînzare, avionul a avut înregistrările ER-ICM, EX-7504, EL-ADY, 3D-ALQ şi a ajuns la Santa Cruz Imperial, altă companie a traficantului rus.
* Il-18 YR-IMG TAROM, seria 18400 7301, vîndut cu 157.000 de dolari. Aeronava aparţine, acum, Companiei Renan Air, firma parteneră a "comerciantului morţii" din Republica Moldova, care a făcut trafic cu arme în Africa. Înregistrarea i-a fost schimbată ca ER-ICG.
* Il-18 YR-IMJ TAROM, seria 18600 9102, vîndut lui Viktor Bout. Aeronava a fost implicată în traficul de arme în Africa. Inspectorii ONU au descris, cu lux de amănunte, implicarea fostului avion românesc în "comerţul morţii". Avionul aparţine tot Companiei Renan Air, dar are înmatricularea ER-ICJ. Surprinzător, el a dezvăluit că la conducerea organizaţiei lui Bout apar - în afara lui Traian Băsescu - şi alte numeroase nume româneşti. Ele sînt ale unor piloţi, navigatori, mecanici, dar şi ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii, care, cu timpul, au fost promovaţi în înalte poziţii. Ruprah a oferit, aşadar, informaţii deosebit de valoroase din interiorul cartelului mafiot român condus de Băsescu. De asemenea, tot Ruprah a dezvăluit FBI filiera reală a lui Băsescu - Bout din România: Michael Susak-prietenul lui Băsescu, Stamen Stancev (KGB cf. SRI sau MI6), Vadim Benyatov (posibil CIA), Vitaly Usturoi, Victor Plahotniuk - acţionar la Petrom Moldova, Loratel Cipru, Victoria Bank, Victoria Invest, Oleg Voronin Josanu Anatolie - fost KGB, Ion (Ivan) Busuioc (GRU), toate acestea şi toţi aceştia avînd conexiuni în Cehia, Scoţia, Delaware şi Republica Moldova.
Într-un interviu 30 de minute, din închisoarea din Thailanda, Viktor Bout a declarat: "Între 2001 şi 2004, echipaje româneşti, cu OK-ul lui Traian Băsescu, cu care declar că sînt prieten şi am avut şi am raporturi de afaceri, au zburat în Africa pentru una dintre companiile mele, Jetline. Jetline şi echipajele româneşti au transportat arme în zone de conflict ale Africii" (informaţiile sînt confirmate, sub protecţia anonimatului, de un avertizor din SPP, care a participat la aceste acţiuni în Africa). Bout a mai declarat că "zeci de români, personal navigant şi tehnic al companiei militare româneşti ROMAVIA au deservit avioanele mele: BAC 1-11 (cu indicativele P4-JLB, P4-CBH, VP-BBA şi 3C-QRF) şi un Boeing 727, cu înregistrarea P4-JLI". De asemenea, Bout a mai afirmat că "banii îi viram personal lui Traian Băsescu, în conturi pe numele său, la Victoriabank". (Victor Bout este acţionar, prin firmele Aerocom şi Renan, la Victoriabank, cele două firme fiind acuzate, în rapoartele ONU, de vînzări ilegale de armament în Balcani şi în Africa. Alături de generalul Bout, mai deţin acţiuni la Victoriabank: Alpha Bank din Bucureşti, România-12%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) 15% şi o structură financiară creată de BERD, numită Danube Fund-23%, acţiuni vîndute următoarelor firme: Atrium Ltd. cu sediul în Belize, firma off-shore Financial Investments Corporation cu sediul în Scoţia, firma Victoria Invest, care împarte acelaşi sediu cu Petrom Moldova, firma Repcor Com cu sediul la Chişinău şi firma Program Invest - deţine 5,76 din acţiuni la Victoriabank, dar are drept acţionar majoritar firma Afes-M, care la rîndul său are acţionari mai multe firme, printre care două sînt trecute pe lista neagră în rapoartele ONU, şi anume Renan şi Aerocom. La Aerocom acţionar este directorul de la firma Afes-M, ambele avînd aceaşi adresă. Un alt acţionar de la Aerocom este Brumă Vladimir, care este şi administrator al firmei Verelcom. O altă componentă a Verelcom este Eristal Prim, care e tot acţionară la Afes M. Firma Verelcom îşi are sediul pe Str. Tricolorului nr.42, din Chişinău, avînd acelaşi sediu cu firma-mamă Program-Invest. Viktor Bout i-a dezvăluit corespondentului nostru Roberth Horvath întreaga poveste a contrabandei cu arme şi implicarea actualului preşedinte al României: "În 1995, am înfiinţat Trans Aviation Network Group, o ramificaţie a companiei «Air Service Charter» cu sediul în Belgia, şi cu baza la Sharjah, în Emiratele Arabe. Am achiziţionat un avion Boeing 707, înmatriculat în Liberia, cu care am început să transport armament din România. Pe Traian Băsescu l-am cunoscut în anul 1985, în cadrul unei alte operaţiuni, dar atunci colaboram cu regimul comunist de la Bucureşti, iar Băsescu era unul dintre şefii operaţiunii «Stele», investit de Ceauşescu. În 1996, prin «Sky Air» (o altă derivată din firma-mamă «Air Service Charter») am transportat, cu un Boeing 707 înmatriculat cu indicativul EL-JNS, pistoale mitralieră AK-47 din Bulgaria, către Kigali, Rwanda. Avionul companiei mele «Sky Air» a fost «garat», din ordinul lui Traian Băsescu, pe platforma militară a Aeroportului Otopeni, la Baza Militară UM 19062 - Baza Sud. Toate zborurile se făceau cu OK-ul dat de ROMARM, ROMTEHNICA, SRI şi SIE". Teroristul mai spune că: "Un director al ROMTEHNICA s-a opus, dar a fost eliminat. Personal, nu am avut implicare în asasinarea lui, s-a ocupat de asta partea română, a fost asasinat împreună cu soţia sa în apartamentul în care locuiau".
Despre conexiunea morţii Bout-Băsescu, Valentin Vasilescu, fostul comandant al Aeroportului Militar Otopeni, fost deputat de Bucureşti, a făcut declaraţii, recent, într-o baza aeriană secretă a SUA, în faţa unor ofiţeri de rang înalt ai FBI, împreună cu declaraţia pe care CIA i-a luat-o, în arest, asociatului lui Semyon Mogilevici (cel cu ajutorul căruia Traian Băsescu a trimis în Columbia, către gruparea teroristă FARC, atît rachete sol-aer IGLA-S24, fabricate în România, cît şi o cantitate impresionantă de "bombă murdară", cum este numit pe piaţa neagră uraniul). Acesta a fost adevăratul motiv al vizitei-fulger, la Cotroceni, al şefului CIA, L. Panetta. Informaţia a fost confirmată din trei surse: 1) de la generalul US Army, Michael Hayden; 2) de la Brian Lutz, ataşat al U.S. Secret Service (Ambasada Statelor Unite la Bucureşti); 3) de către însuşi Panetta lui Colin Brayton, jurnalist la "The Morning News", SUA. Pe de altă parte, şi arestarea recentă a generalului israelian de origine română, Shimon Nahor (un alt important pion al lui Băsescu în traficul cu armament către terorişti), care a dat declaraţii complete referitoare la implicarea preşedintelui României în "reţeaua morţii" a lui Bout, a aprins spiritele la Washington DC, şeful CIA spunîndu-i, la întîlnirea de ieri de la Cotroceni, lui Traian Băsescu (sursa: un oficial SIE prezent la întîlnire): "SUA nu admite un al doilea Ceauşescu în România!". El a lăsat să se înţeleagă că Băsescu face obiectul unor ample investigaţii în Statele Unite, dar şi în Rusia, şi că pentru infracţiunile de sprijinire a grupărilor teroriste ale lumii, prin furnizarea de armament, pedeapsa este scaunul electric.
FMI este artizanul revoluţiilor din Lumea Arabă
Este evident pentru toată lumea că revoluţiile din lumea arabă se derulează pe fondul austerităţii impuse de regimurile dictatoriale. Analiştii remarcă însă amestecul FMI în această ecuaţie din Lumea Arabă. Dacă în Tunisia funcţiona deja programul de austeritate al Fondului, în Egipt FMI abia se pregătea de implementarea unui program de împrumut
Se mai remarcă aici că şi în zona europeană acelaşi FMI face legea, în Grecia, de pildă, unde măsurile de austeritate impuse au degenerat în revolte, nu atît de sîngeroase, dar notabile. La fel ca şi în Spania. FMI acţionează cu precauţie în România, dar pare să fi pierdut controlul în Ungaria, unde este posibilă o altă revoltă populară, patronată de partidele extremiste. Polonia, însă, nu a dorit să intre în scenariul FMI şi iată că este singura ţară europeană din fostul bloc comunist - bloc în care au avut loc revolte sîngeroase împotriva dictatorilor - care acum şi-a dublat creşterea economică. Planul mastermind-ilor planetari pare însă, evident, acela ca economiile să se structureze după un program impus de FMI, în "O circumstanţă mai puţin menţionată de observatorii internaţionali ai revoluţiei din Tunisia, prezenţa Fondului Monetar Internaţional timp de peste două decenii în ţara iasomiei, ar fi putut juca un rol pivotant în recentele incidente sîngeroase", comentează Michel Chossudovsky, profesor emerit de economie la Universitatea din Ottawa şi director al Centrului pentru Cercetarea Globalizării (CRG), contributor la Encyclopedia Britannica. El dezvoltă, pentru Global Research, ipoteza potrivit căreia "reţeta de austeritate" aplicată fără discriminare de FMI în toate ţările care i-au cerut ajutorul, ar fi putut sta şi la baza revoluţiei din Tunisia, după ce a mai remarcat că la fel s-a întîmplat şi în America Latină. Revolte populare violente au fost înregistrate în Argentina, dar şi în alte state din America de Sud. La fel şi în Grecia, cu ceva timp în urmă. La rînd a apărut Egiptul, care era în planul de acaparare al FMI, după ce a fost trasat planul pentru Afganistan şi Irak, urmînd un stand-by pentru Iran. Întreaga zonă musulmană este pe harta FMI pentru "implementare". Generalul Zine el Abidine Ben Ali, preşedintele Tunisiei pînă la revoluţia de săptămîna trecută, a fost considerat, de către comentatori, drept un dictator, al cărui regim nedemocratic şi autoritar ar fi dus la mişcarea de protest care l-a înlăturat din fruntea statului după 23 de ani. Se pierde însă din vedere, spune Michel Chossudovsky, că Ben Ali nu era un dictator, ci o marionetă politică a Vestului, care avea grijă să fie implementate măsurile impuse de Wall Street şi FMI. De altfel, argumentează autorul articolului, rolul guvernului lui Ben Ali era tocmai acela de a se asigura că este aplicată "doctoria economică mortală" a FMI, care în două decenii a destabilizat economia naţională şi a sărăcit populaţia tunisiană. Ben Ali a stat la cîrma ţării atîta timp tocmai pentru că s-a conformat şi a impus diktatele FMI, servind atît interesele SUA, cît şi ale Uniunii Europene, un model urmat de mai multe ţări, nu doar de Tunisia. "Realităţile economice şi sociale dure care caracterizează intervenţia FMI sînt creşterea preţului alimentelor, foamete la nivel local, concedieri masive în rîndul angajaţilor urbani şi al funcţionarilor publici, distrugerea programelor sociale. Puterea internă de cumpărare s-a prăbuşit, clinicile şi şcolile s-au închis, iar sute de milioane de copii au rămas fără dreptul la educaţie primară", scrie Michel Chossudovsky în lucrarea sa "Global Famine" (Foametea globală, n.r.), subliniind impactul reformelor impuse de FMI în ţările care îi solicită ajutorul. În plus, se remarcă situaţia din Egipt, unde preşedintele Mubarak nu dorea să implementeze un acord de împrumut cu FMI, cu toate că Fondul îl curta de mult. Egiptul are o economie falimentară din motive de dictatură şi de proastă gestionare a resurselor, în special a uriaşelor venituri ce provin din turism şi care nu se reflectă în nivelul de trai al populaţiei, banii fiind coordonaţi de o nomenclatura locală. FMI dorea să intervină şi să acorde împrumuturi pe termen scurt, care să fie rambursate din turism. În acest fel, Egiptul şi-ar fi pierdut turismul, care ar fi intrat în proprietatea Fondului. Deoarece acest fapt nu s-a realizat, a fost indusă o revoltă populară amplă, iar FMI va reveni ulterior, după răsturnarea lui Mubarak, cu un aşa-zis plan de reconstrucţie al ţării.
http://www.ziarultricolorul.ro/?cmd=displaystory&story_id=11299&format=html
Postări
