Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 2002 (III)

U.D.M.R. a fost adusă la Putere de către odioasa Convenţie Democrată, iar C.D.R a fost adusă la Putere de către liderii P.D.S.R. Aceştia au fost sfătuiţi, în mod ocult, în Occident, să cedeze Puterea, pe de o parte, pentru a se mima democraţia demonstrată prin alternanţa la Putere, devenită, astfel, realitate prin cîştigarea alegerilor de către C.D.R., în noiembrie 2006; iar, pe de altă parte, pentru a se compromite Opoziţia prin accederea la Putere şi exercitarea acesteia în mod incompetent, ştiindu-se că C.D.R. nu dispune de specialişti – chiar dacă se lăudase cu „cei 15.000 de specialişti“ – care să conducă România altfel decît pe direcţia iniţiată de P.D.S.R., ex-F.D.S.N., ex-F.S.N.: adică la fel de fraudulos şi de slugarnic faţă de organismele internaţionale occidentale, ruinînd şi mai rapid economia României şi înfeudînd-o organizaţiilor financiare transnaţionale. De altfel, un diplomat al unei Mari Puteri (a se citi: Mari Putori) şi-a informat şefii, prin februarie 1997, cum că el are impresia că guvernanţii (adică liderii P.D.S.R.) au vrut să cedeze Puterea! În acest sens pledează inclusiv comportamentul de atunci al lui Teodor Meleşcanu. Într-adevăr, să ne amintim că, în vara lui 1996, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, venit dintr-o vizită oficială făcută în S.U.A., a declarat presei că „este nevoie de schimbare“. Prin aceasta, el recunoştea, implicit, că primise misiunea de la „Marele Licurici“ să pregătească psihologic opinia publică în vederea alternanţei la Putere şi, prin această pregătire, chiar să uşureze accederea Opoziţiei la conducerea României, pentru că îi încuraja pe alegătorii nedecişi să voteze „schimbarea“. Ca expresie a „schimbării“ avea să năpîrlească şi el şi să treacă din „barca“ P.D.S.R. la un partid pe care şi l-a confecţionat, repejor, singur, numit „Alianţa pentru România“ (ApR). Schimbarea a ce şi în ce? A echipei de la guvernare şi în mai bine? Da de unde! Avea să revină la conducerea ţării clicocraţia care sărăcise poporul în intervalul 1990-1996 şi care, ajungînd în minoritate după alegerile parlamentare din 1996, avea să se unească – în vederea guvernării – exact cu inamicul de pînă mai ieri, U.D.M.R.! Iar traseistul Teodor Meleşcanu, după ce partiduleţul său a sucombat, avea să migreze la P.N.L. – adică avea să facă slalom de la stînga la dreapta, ca dovadă că doctrinele partidelor sînt doar o faţadă demagogică şi că toate partidele ajunse la Putere nu formează decît cleptocraţia, care are o singură „doctrină“: jefuirea banului public!

Astfel, dacă pînă acum cîţiva ani, P.D.S.R., ex-F.S.N. – devenit, între timp, P.S.D. – deţinea recordul de longevitate la guvernare în aceste două decenii de tranziţie criminală, acest record  îl deţine acum U.D.M.R., care a fost mereu la guvernare, din 1997 pînă acum. Acest lucru a devenit posibil deoarece U.D.M.R., deşi nu este partid politic, este cîrja pe care s-a sprijinit orice partid care a acces la Putere şi care, neputînd să guverneze singur, a făcut alianţa „contra naturii“ cu U.D.M.R. Exemplul cel mai elocvent este chiar P.D.S.R., care, revenind la conducerea ţării după alegerile parlamentare din toamna anului 2000, a făcut alianţă cu U.D.M.R., „duşmanul de pînă ieri“ – cum remarcase, ironic, prin ianuarie 2001, un reporter de la B.B.C.

Toate partidele care au guvernat ţara sînt trădătoare şi jefuitoare, formînd cleptocraţia descrisă în articolul „!“. De aceea, trebuie pedepsite ca atare. De altfel, chiar cînd U.D.M.R. nu a fost la guvernare oficial (în intervalul 1990-1996), ea a a avut o mare influenţă inclusiv în acei ani. Ca să pară „europene“, partidele aflate la Putere au făcut concesii inadmisibile într-o ţară occidentală, ca Franţa, Germania, Anglia sau chiar Grecia.Trebuie să ne trezim şi să ne dumirim că, de 20 de ani, România a fost, practic, guvernată de U.D.M.R. şi, în esenţă, de Ungaria! Prin propaganda şi acţiunile sale, U.D.M.R. nu face decît să-şi îndeplinească, prin „politica paşilor mărunţi“, obiectivele hungariste stabilite după Trianon şi aplicate cu ajutorul Germaniei hitleriste şi al Italiei fasciste.

În fond, prin faptul că U.D.M.R. nu este partid politic, înscris în Registrul partidelor, prezenţa ei în Parlament şi în Guvern este ilegală şi, ca atare, toate legile votate de Parlament şi toate Ordonanţele şi Hotărîrile guvernamentale sînt ilegale şi, esenţial, antiromâneşti. Un exemplu peremptoriu de politică antiromânească îl constituie toate legile şi hotărîrile – legiferate în principal de C.D.R., dar şi de P.S.D. – de aplicare criminală a  politicii restitutio in integrum, prin care s-a reinstaurat horthysmul în Ardeal şi, în genere, a fost distrusă economia României. Un alt exemplu de lege antiromânească, antinaţională şi antistatală este recentul proiect propus de doi U.D.M.R.-rişti – şi susţinut, pe ultima sută de metri, de către Guvernul Boc V, doar pentru a nu cădea guvernul – privind desfiinţarea Arhivelor Centrale ale României.

Referitor la acest proiect, renumitul istoric Dinu C. Giurescu a declarat:„Eu cred că nu îşi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregătesc României. Dacă legea este adoptată şi de Camera Deputaţilor, înseamnă ştergerea memoriei, odată ce arhivele dispar din centru, din Arhivele Naţionale. (...) Dacă le-aş propune în S.U.A. să întoarcă arhivele de la Arhivele Naţionale Centrale din Washington D.C. la diferiţii emitenţi din Statele Unite, eu cred că ar spune că este un act de trădare naţională, de destrămare a unităţii ţării“. Dar renumitul istoric greşeşte cînd presupune că „nu îşi dau seama oamenii“ – adică parlamentarii şi guvernanţii – „de catastrofa pe care o pregătesc României“. Îşi dau seama, dar o fac deliberat, ca să facă noi concesii fasciştilor din U.D.M.R., ca să se menţină, toţi, la Putere.

De aceea, este necesară o revoluţie autentică, românească, în interesul românilor şi care să lichideze toată clasa politică parvenită, îmbogăţită prin jefuirea ţării, cu concursul xenocraţiei ce conduce România. (Sfîrşit)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2383 / 06.02.2012

Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 2002 (II)

Este suficient să citim declaraţiile unor membri de seamă ai UDMR, ca şi ale altora mai puţin importanţi, să parcurgem documentele publice, pe care le-au tipărit şi semnat în ţară sau străinătate, pentru a înţelege că UDMR este continuatoarea vechilor organizaţii şovine antiromâneşti, ca EMKE, în Secolul XIX, sau ca acelea de extremă dreaptă din Ungaria totalitară dintre cele două războaie mondiale, care a fost un factor destabilizator în Europa Centrală şi un duşman făţiş al Statului Român.

Discursul UDMR este tot cel vechi, revizionist şi agresiv, vizibil sau brutal antiromânesc, în ciuda unor formule de împrumut preluate din vocabularul noilor democraţii occidentale.

O realitate indiscutabilă este, însă, că UDMR a ştiut să lucreze cu personalităţi ş instanţe politice occidentale, obţinînd de la ele influenţarea politicii Statului Român, reuşind, printr-un joc politic dublu, de declaraţii democratice moderne, pe de o parte, şi de fapte din sfera extremismului, pe de alta, să cîştige teren pentru minoritatea maghiară şi dezideratele ei. E vorba de un lobby extern persistent şi tenace. Imaginea de export, pentru Europa, este cea democratică, cealaltă faţă, cea reală, pe care o văd românii în Harghita şi Covasna sau la tribuna Parlamentului, este dispreţuitoare faţă de normele europene şi primitivă.

Totodată, UDMR a reuşit să se impună, ca aliat, datorită ignoranţei culturale şi istorice a unor politicieni români, iar, din cauza duplicităţii şi trădării altora, să ajungă chiar la guvernarea României.

UDMR şi-a impus, treptat, sărbătoarea naţională, 15 martie 1848, autorităţilor româneşti, deşi revoluţia maghiară a pătruns mai tîrziu în Transilvania şi a fost duşmănoasă faţă de idealurile româneşti şi europene, ucigînd peste 40.000 de români. UDMR a reuşit, totodată, să scoată parţial de sub autoritatea Statului Român două judeţe, Harghita şi Covasna, prin presiuni politice, lobby extern, acte legislative capitularde şi ticăloase pe toate planurile. UDMR este, în 2002, un organism politic susţinut de Guvernul României, care urmează directivele Budapestei.

Politica UDMR în România este o politică prioritară pentru guvernul Ungariei, deoarece miza Transilvaniei a rămas pentru politicienii unguri mereu una simbolică, la fel de importantă precum Coroana Sfîntului Ştefan.

Partidul România Mare, preşedintele său, Corneliu Vadim Tudor, şi revista „România Mare” au monitorizat tot timpul acţiunile de destabilizare, ostile Statului Român, iniţiate de UDMR, considerînd că românii şi maghiarii pot duce o viaţă paşnică în Transilvania, fără instigările acestei Uniuni animate de idealul anacronic al „Ungariei Mari” şi al supremaţiei ungureşti.

Această Carte neagră a UDMR, perfectibilă, vrea să fie un avertisment pentru toţi românii, pentru elita politică şi culturală din România.

UDMR, ca partid politic neînregistrat, ca partid parlamentar, este o organizaţie ilegală, care supravieţuieşte prin ignoranţa şi complicitatea celor care trag foloase de pe urma ei. Aidoma tuturor organizaţiilor teroriste, UDMR trebuie să fie scoasă în afara legii, pînă nu va fi prea tîrziu şi pînă ce starea de spirit pe care a creat-o şi o întreţine nu va provoca un conflict major în zonă, conflict de care Europa civilizată n-are nevoie.

* * *

SĂ COMPLETĂM CARTEA NEAGRĂ A U.D.M.R.

Această monitorizare a acţiunilor antiromâneşti comise de U.D.M.R., din decembrie 1989 pînă în martie 2002, a fost postată şi menţinută pe Internet pînă prin 2003. Apoi, din motive necunoscute, nu a mai fost continuată. Analiza conţinutului textului şi unele declaraţii publicate în revistele Partidului România Mare ne determină să credem că această Carte neagră a U.D.M.R. a fost realizată şi publicată de către P.R.M. Între timp, cele mai multe previziuni enunţate în acel text s-au adeverit, iar alte nenumărate acţiuni periculoase pentru România au fost realizate cu deplină uşurinţă, fără să fie contracarate în nici un fel de către autorităţile îndrituite ale statului. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

 Ziarul TRICOLORUL, nr 2382 / 04.02.2012

Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 2002 (I)

2002

Ianuarie

Luna este dominată de probleme legate de eliberarea legitimaţiei de maghiar, de apropierea recensămîntului populaţiei şi de semnarea protocolului de susţinere, în  continuare, în Parlament dintre PSD şi UDMR.

4 ianuarie – Etnicii maghiari se interesează de procedura legală pentru obţinerea legitimaţiei de maghiar. Bela Marko declară că, în acest scop, va funcţiona un comitet format din 27 de persoane, reprezentanţi ai UDMR, bisericilor şi ai societăţii civile, conform memorandumului de aplicare a legii semnat la sfîrşitul anului 2001 la Budapesta de premierii României şi Ungariei.

11 ianuarie – Premierul Adrian Năstase cere prefecţilor să nu permită înfiinţarea, în teritoriu, de birouri pentru eliberarea legitimaţiilor de maghiar.

La Budapesta, în Parlamentul ungar, au loc discuţii aprinse privitoare la aplicarea legii statutului.

24 ianuarie – Au loc tratative PSD-UDMR. Preşedintele UDMR, Bela Marko, declară că, la cele 21 de centre teritoriale deschise de UDMR pentru consiliere şi formularea cererilor în vederea obtineriilegitimatiilor de maghiar, se prezintă zilnic 1.000-1.500 de persoane.

29 ianuarie – Se semnează Protocolul de colaborare PSD-UDMR, prin care UDMR obţine tot ce a cerut: retrocedare de bunuri şi imobile, înfiinţarea unor facultăţi şi licee numai în limba maghiară, separarea etnică şcolilor, folosirea liberă a simbolurilor altor state, obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare de către poliţişti etc.

Februarie

Luna este dominată de acţiuni pentru pregătirea recensămîntului populaţiei, în care UDMR se implică în mod deosebit pentru a determina pe ceangăi să se declare maghiari, şi de comentarii, luări de cuvînt, conferinţe de presă pe tema protocolului de colaborare încheiat între PSD-UDMR.

1 februarie– Preşedintele UDMR Mureş, deputatul Attila Kelemen declară: „După zbateri de 11-12 ani, UDMR îşi va vedea prin protocolul cu PSD visele sale împlinite: Liceul Bolyai Farkas din Tg.Mureş va avea statut de unitate cu predare numai în limba maghiară.”

Secretarul de stat Paul Postelnicu acuză UDMR că trişează cu Legea statutului maghiarilor, deoarece birourile de consiliere îşi depăşesc atribuţiile.

 3 februarie – La şedinţa Consiliului Reprezentanţilor UDMR la Tîrgu Mureş, senatorul Verestoy Attila declară că el nu are nevoie de documente care să dovedească că este maghiar. Apare publicaţia lunară „Erdély Futár” – „Curierul ardelean” –, a Partidului Liber Democrat Maghiar, singura alternativă politică la UDMR.

6 februarie – Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti acceptă procesul introdus de PRM prin care se solicită desfiinţarea UDMR.

Grupul parlamentar al PRM din Camera Deputaţilor cere primului ministru să prezinte în Parlament o informare cu privire la protocolul încheiat cu UDMR, precum şi anexele  secrete ale acestuia.

9 februarie – Primarii din localităţile Sînmărtin şi Sîncrăieni, judeţul Harghita, sînt amendaţi cu 30 respectiv 25 milioane de lei de către Prefectura Harghita pentru că în birourile lor nu sînt expuse stema şi tricolorul României, ci harta Ungariei Mari, între graniţele căreia este inclusă şi Transilvania.

15 februarie – La Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş se declanşează o grevă ca urmare a trecerii instituţiei din subordinea Ministerului Culturii în cea a Consiliului Judeţean Mureşşi a neplăţii salariilor. Exasperat, liderul sindical, actorul Nicolae Cristache, declară: „…Poate guvernul maghiar ne va ajuta, preluîndu-ne într-o formă sau alta”.

20 februarie – Liga Transilvania-Banat, organizaţie care militează pentru federalizarea României, sub masca autonomiei locale, iese din anonimat şi începe organizarea unor conferinţe de presă.

21 februarie – Pentru a combate intenţiile de declarare cu ocazia recensămîntului  a ceangăilor drept maghiari, asociaţia romano-catolicilor „Dumitru Mărtinaş“ dă un comunicat prin care arată că ceangăii nu sînt altceva decît români de religie catolică.

Martie

Dat fiind frustrarea pe care o resimt românii ardeleni ca urmare a semnării protocolului de colaborare PSD-UDMR, Partidul România Mare introduce la Senat o moţiune simplă semnată de 36 senatori PRM intitulată „Abandonarea Transilvaniei”.  Moţiunea este discutată în data de 7 martie şi, bineînţeles, respinsă cu 47 voturi pentru şi 69 voturi contra. Au loc discuţii privind modificarea Constituţiei, acţiune pe care Partidul România Mare o respinge, dat fiind pericolul ca, sub presiunea UDMR-ului, să se modifice articolul (1) al acesteia, care prevede că România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

13 martie – Preşedintele Ion Iliescu îl graţiază pe unul dintre asasinii colonelului post-mortem Aurel Agache, ucis în centrul oraşului Tîrgu Secuiesc, în 22 decembrie 1989, după numai 253 de zile de privare de libertate.

15 martie –  La Cluj-Napoca, în paralel cu maghiarii care sărbătoreau cu steaguri rosu-alb-verde ziua naţională a Ungariei, primarul Gheorghe Funar, secretar general al Partidului România Mare, este sărbătorit, cu ocazia aniversării a 10 ani de cînd conduce capitala Transilvaniei, de către populaţia municipiului şi conducerea Partidului România Mare în frunte cu Corneliu Vadim Tudor.

25 martie – La Primăria din Tîrgu Mureş, se primesc telefoane de ameninţare cu bombe din partea unor etnici maghiari, motivate de neinscripţionarea bilingvă a numelui străzilor.

EPILOG

Faptele sînt întotdeauna grăitoare.

Schiţa cronologică a activitătii UDMR (1989-2002) evidenţiază, fără putinţă de tăgadă, că UDMR este o organizaţie cu faţadă democratică şi europeană, dar cu un cod dublu şi activităţi care-i contrazic declaraţiile, fiind, practic, o centrală care urmăreşte destabilizarea Statului Român, condiţia lui de stat naţionalşi, nu în ultimă instanţă, dezmembrarea lui. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2381 / 03.02.2012

Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 2001 (VI)

11 mai - Premierul Adrian Năstase declară că Legea Statutului maghiarilor va fi blocată în România atîta timp cît autorităţile de la Bucureşti nu vor fi consultate de către cele de la Budapesta.
14-15 mai - Sînt schimbate mesaje aprinse între Budapesta şi Bucureşti, pe aceeaşi temă.

Iunie

2 iunie - PDSR anunţă încheierea unui protocol cu Partidul Socialist Maghiar.
4 iunie - Guvernul ungar, condus de premierul Viktor Orban, amplasează în localitatea Zebeny, din apropierea graniţei de nord-vest a României, un clopot, numit „Clopotul reamintirii“, aşezat pe „Muntele Calvarului“, care bate zilnic la ora 16,30 (ora semnării Tratatului de la Trianon), pînă cînd consecinţele acestuia vor dispărea şi Transilvania va reveni la Ungaria.
19 iunie - Parlamentul Ungariei votează Legea Statutului, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2002. Adrian Năstase declară că Ungaria nu a ţinut cont de observaţiile Bucureştilor şi, în consecinţă, va bloca aplicarea ei în România.
20 iunie - UDMR îşi exprimă speranţa că legea se va aplica.
21 iunie - Guvernul e dispus să renunţe la cooperarea cu UDMR.
25 iunie - Consiliul Europei dezaprobă Legea Statutului. PRM cere în Camera Deputaţilor interzicerea aplicării acestei legi în România.
26 iunie - UDMR cere ca poliţiştii să fie obligaţi să cunoască limba maghiară în localităţile în care etnicii maghiari depăşesc 20% din populaţie.
29 iunie - Ministrul Administraţiei Publice Locale, Octav Cozmîncă, recunoaşte că în ţară se aplică inscripţionarea bilingvă a numelor localităţilor cu peste 20% populaţie maghiară, dar cere autorităţilor judeţene să nu se grăbească.

Iulie

Senatorul Karoly Szabo, vorbind în numele UDMR, afirmă că se impune modificarea Constituţiei.
5 iulie - Viktor Orban declară că a informat statele vecine Ungariei referitor la prevederile Legii Statutului maghiarilor din afara graniţelor.
17 iulie - Monumentul eroilor români din comuna Crăciuneşti, judeţul Mureş, cu o populaţie formată în majoritate de romi şi maghiari, a fost profanat.
28 iulie - La Tîrgu Mureş, premierii Viktor Orban şi Adrian Năstase se întîlnesc pentru a dezbate Legea Statutului maghiarilor; nu se ajunge la un acord, amînîndu-se rezolvarea pentru luna septembrie, printr-o comisie mixtă româno-ungară.
30 iulie - 4 august - Au loc lucrările Universităţii de Vară Balvanyos la Tuşnad, unde temele predilect discutate au fost autonomia teritorială şi culturală, problema învăţămîntului în limba maghiară, Legea Statutului şi modificarea textului din Constituţie  privitor la România - „Stat Naţional Unitar“.

August

10 august - Se lansează cartea „Naţionalistul“, a deputatului PRM Vlad Hogea.
12 august - La Reghin, în curtea Bisericii romano-catolice, a fost dezvelit bustul lui Albert Wass, criminal de război în al II-lea război mondial, condamnat la moarte în contumacie (lipsă) de către Tribunalul Popular de la Cluj, pentru uciderea, în localitatea Sucutard, a românilor şi evreilor, sentinţă confirmată de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război.
14 august - Pentru a contrabalansa acţiunile UDMR, la Izvorul Mureş are loc o Universitate de Vară. Organizaţiile româneşti din judeţele Harghita şi Covasna au decis, cu această ocazie, să se unească într-un for civic, „Forumul civic al românilor din secuime“. Ion Iliescu a refuzat invitaţia de a participa la lucrările Universităţii de Vară.

Septembrie

5 septembrie - La „Casa maghiară“ din Budapesta, sediul Uniunii Mondiale a Maghiarilor, are loc comemorarea festivă a lui Miklos Horthy, amiralul fără flotă, fost regent al Ungariei, de al cărui nume se leagă crimele şi persecuţiile împotriva românilor din timpul ocupaţiei maghiare a Nordului Ardealului, în timpul celui de-al II-lea război mondial.
28 septembrie - Delegaţiile maghiară şi română nu au ajuns la un acord privind aplicarea Legii Statutului maghiarilor din afara graniţelor, problema fiind pasată unui Comitet Special.
29 septembrie - Consiliul Reprezentanţilor UDMR la Tîrgu Mureş a discutat despre condamnaţii în cazul Agache. Bela Markó a trecut în revistă realizările şi nerealizările UDMR. Senatorul György Frunda a fost ales preşedinte al CRU, iar episcopul László Tökes, preşedintele de onoare al UDMR, a fost sancţionat cu mustrare scrisă.

Octombrie

3 octombrie - La Tîrgu Mureş s-a inaugurat prima universitate particulară maghiară din România, „Sapientia“, cu sediul central la Cluj-Napoca. Ministrul Învăţămîntului din Ungaria, Jozsef Pálinkás, prezent la inaugurare, a asigurat de tot sprijinul Ungariei, guvernul ungar alocînd în acest sens 3 x 2 miliarde de forinţi, adică aproximativ 700 miliarde de lei.
În declaraţiile făcute cu acest prilej s-a afirmat că anul 2001 este anul comunităţii maghiare din Transilvania şi întreg Bazinul Carpatic.
Invitată să participe la o manifestaţie organizată pe teritoriul României de către Ungaria, ministrul Învăţămîntului din România, d-na Ecaterina Andronescu a declinat invitaţia.
12 octombrie - Liga Transilvania-Banat, înfiinţată de Sabin Gherman (cel care „s-a săturat de România“), şi-a prezentat programul în cadrul unei Conferinţe de Presă la Tîrgu Mureş.
19 octombrie - Comisia Europeană pentru Democraţie şi Drept a Consiliului Europei a admis că România are dreptate în argumentele prezentate referitor la Legea Statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei.
25 octombrie - Adrian Năstase propune ca legitimaţia de ungur să fie echivalentă cu calitatea de membru al UDMR. Kiss Kalman, preşedintele Partidului Liber Democrat Maghiar protestează, afirmînd că, dintr-o uniune fără cotizanţi (UDMR), se va ajunge ca în contul lui Bela Markó să cotizeze atît maghiarii, cît şi românii.
30 octombrie - În Harghita şi Covasna se folosesc manuale şcolare tipărite în Ungaria. Comisia Ministerului Educaţiei şi Culturii a descoperit 90.000 de astfel de manuale folosite în Covasna. Pál Lászlofi, preşedintele Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România, cu sediul la Miercurea Ciuc, declară că „nu vor renunţa la manualele tipărite în Ungaria!“.

Noiembrie

Se editează la Budapesta, de către Asociaţia Tinerilor Ungari, cu finanţare din partea Parlamentului şi Guvernului Ungariei, un CD intitulat „Cîntece revizioniste actualizate“.
1 noiembrie - Guvernul Orban decide să nu se modifice Legea Statutului.
3-4 noiembrie - La Sfîntu Gheorghe, sub conducerea lui Adam Katona, are loc un „Forum civic“ despre dubla cetăţenie, „afacerea“ Agache, modificarea Constituţiei şi scăderea nivelului economic şi social al Ţinutului Secuiesc.
16 noiembrie - La şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), Radu Timofte, directorul SRI, susţine afirmaţia ministrului de Interne Ioan Rus referitoare la faptul că în judeţele Harghita şi Covasna Statul Român şi-a pierdut autoritatea.
21 noiembrie - La Odorheiul Secuiesc, Asociaţia civică „Pro Odorhei“, condusă de Adam Katona, a organizat un miting „anti-UDMR“, la care au participat Laszlo Tökes, Tibor Toro şi Sabin Gherman; au urmat de discuţii pe baza Statutului, la care lui Sabin Gherman nu i s-a permis să participe.
28 noiembrie - Postul de Televiziune din Budapesta, Duna TV, prezintă emisiunea „Expansiunea Bisericii Ortodoxe Române pe pămîntul secuiesc“, în care se deplîng „nedreptăţile Trianonului, se contestă formarea şi continuitatea Poporului Român pe aceste meleaguri“.

Decembrie

1 Decembrie - La Miercurea Ciuc, senatorul Csaba Sogor, primarul Csaba Csedo şi conducerea UDMR Harghita cer localnicilor să boicoteze Ziua Naţională a României şi să poarte banderole negre pe braţ, în semn de doliu, afirmînd că „ceea ce pentru un popor este sărbătoare, pentru altul poate fi uneori prilej de doliu“.
La Tîrgu Mureş, coroana de flori depusă de senatorul György Frunda şi deputatul Laszló Borbely din partea UDMR avea o panglică albă şi scrisă cu negru, în semn de doliu.
La Sfîntu Gheorghe, atît oficialităţile de etnie maghiară, primarul Albert Almos, preşedintele Consiliului Judeţean, Janos Demeter, cît şi parlamentarii maghiari au refuzat să participe la sărbătorirea Zilei Naţionale a României.
15 decembrie - Cu ocazia unei întruniri a Consiliului Reprezentanţilor UDMR de la Tîrgu Mureş, se intonează imnul de stat al Ungariei. Parchetul de pe lîngă Curtea Superioară de Justiţie se autosesizează în acest caz.
16 decembrie - UDMR a refuzat să semneze la Cluj-Napoca „Declaraţia minorităţilor naţionale de susţinere a aderării României la Uniunea Europeană“. Reprezentantul UDMR, Gyula Szek, a spus că România nu poate fi un model, pentru că se întîrzie restituirea imobilelor bisericeşti şi înfiinţarea unei universităţi de stat doar în limba maghiară.
28 decembrie - Premierii Adrian Năstase şi Viktor Orban semnează la Budapesta memorandumul de înţelegere privind aplicarea Legii Statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, din care spicuim cîteva prevederi: documentul administrativ care se va elibera se va numi certificat unguresc; organizaţiile reprezentative ale maghiarilor de pe teritoriul României pot furniza informaţii în absenţa unor documente doveditoare cu caracter oficial, dar nu vor emite nici un fel de recomandări privind originea etnică sau alte criterii; procedura de acordare a certificatelor de maghiar va avea loc cu precădere pe teritoriul Republicii Ungare. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2380 / 02.02.2012

Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 2001 (V)

2001

Ianuarie

UDMR l-a ales ca avocat al ucigaşilor maghiari din decembrie 1989, în Harghita şi Covasna, pe senatorul UDMR György Frunda, care s-a prezentat la proces însoţit permanent de echipe ale televiziunii budapestane, Duna TV, sfidînd judecătorii şi publicul. La aflarea verdictului Curţii Supreme de Justiţie, senatorul-avocat al UDMR, György Frunda, a plecat spumegînd de furie şi strigînd că această condamnare înseamnă condamnarea minorităţii maghiare din România. UDMR este chemată la guvernare de către un PDSR aflat în căutarea unei imagini „europene“. Pactul de guvernare este ţinut secret, dar, din „realizările“ celor două partide aflate în cîrdăşie, se pot deduce concesiile făcute hibridului politico-civico-hungarist:
1) Universitate maghiară de stat;
2) Ridicarea limbii maghiare la rangul de limbă oficială în administraţia publică locală;
3) Împroprietăriri din avuţia natională pentru etnicii maghiari şi organizaţiile ungureşti.
PDSR promovează Legea administraţiei publice locale prin care, în contradicţie cu interesele naţionale ale României, limba maghiară este ridicată la rangul de limbă oficială în administraţia publică locală din teritoriile locuite de maghiari şi secui.
Curtea Constituţională, obedientă Puterii, respinge sesizarea de neconstituţionalitate a Legii administraţiei publice locale formulată de către PRM.
PDSR promovează Legea restituirii imobilelor naţionalizate, prin care face cadou populaţiei ungureşti din Ardeal un număr imens de imobile trecute în patrimoniul Statului Român pe căi legale.
Această lege creează pericolul ca toate centrele oraşelor transilvănene să fie trecute în proprietatea unor organizaţii sau cetăţeni de origine maghiară.
Sesizarea de neconstituţionalitate a legii, formulată de către PRM, a fost respinsă de aceeaşi Curte Constituţională aservită Puterii.
Guvernul de la Bucureşti recompensează UDMR, pentru participarea la guvernare, cu importante proprietăţi scoase din avuţia naţională.
Astfel, Staţiunea Sovata (4 hoteluri, 105 vile, 2 lacuri, baza de tratament, numeroase depozite, 200 ha de pămînt) este făcută cadou Serviciilor Secrete ungureşti, fiind vîndută la un preţ ridicol de mic (1,5 milioane dolari) şi, printr-o procedură ilegală, prejudicind Statul Român cu circa 233 milioane dolari.
Seria actelor antinaţionale comise de către PSD în beneficiul concubinei politice UDMR continuă.
Parlamentul de la Budapesta adoptă Legea Statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, îndreptată împotriva Slovaciei şi României.
Legea este criticată de toate forurile europene, însăşi Comisia Consiliului Europei de la Veneţia o consideră contrară spiritului şi practicii europene.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei aprobă o Rezoluţie iniţiată de senatorul Corneliu Vadim Tudor, prin care se respinge Legea Statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, ca fiind o lege neeuropeană.
Adrian Năstase, preşedintele PDSR, năpîrlit în PSD, manifestă o atitudine ambiguă. Liderul PSD utilizează 3 tipuri de discursuri, în funcţie de auditor: un discurs naţionalist pentru România, unul pro-maghiar în relaţia cu UDMR şi Ungaria şi unul european pe la curţile Europei sau în bucătăria Casei Albe.
Pentru a le face pe plac ungurilor, Adrian Năstase şochează opinia publică românească, dar şi pe liderii moderaţi ai PSD, cu declaraţia de susţinere a Legii legitimaţiei de maghiar, dacă aceasta va fi aplicată pe teritoriul României de către UDMR.

Februarie

16 februarie - UDMR solicită deschiderea de consulate maghiare la Miercurea Ciuc şi Constanţa şi anunţă vizita lui Zsolt Nemeth, subsecretar de Stat ungar.
20 februarie - UDMR promovează un proiect de lege privind înfiinţarea unei universităţi pur maghiare la Cluj-Napoca, fără linie de studiu în limba română.
22 februarie - Partidul România Mare transmite un comunicat prin care acuză tandemul PDSR-UDMR de oficializarea limbii maghiare ca a doua limbă în stat, în urma introducerii ei în administraţia publică locală.
26 februarie - UDMR ameninţă cu retragerea susţinerii acordate partidului de guvernămînt, în cazul în care nu vor primi pădurile cerute pînă în luna iunie 2001.
28 februarie - Într-un interviu dat ziarului „Magyar Hirlap”, Ion Iliescu recunoaşte că UDMR este la guvernare. Marko Bela, în schimb, se declară în continuare în Opoziţie, argumentînd că nu au miniştri sau secretari de Stat.

Martie

2 martie - Aflaţi în vizită privată în judeţele Alba, Arad, Harghita şi Covasna, doi demnitari unguri, ministrul Justiţiei, Ibolya David, şi secretarul de Stat al MAE ungar, Zsolt Nemeth, au avut întîlniri oficiale cu autorităţile locale, fără înştiinţarea Bucureştilor.
3 martie - Senatorul Peter Kovacs-Eckstein cere, în cadrul unei Conferinţe de Presă, retrocedarea imediată a imobilelor aparţinînd bisericilor reformate.
5 martie - UDMR Sfîntu Gheorghe solicită demiterea prefectului judeţului Covasna, Horia Grama, motivînd că acesta dispune numiri în funcţii de conducere fără acordul prealabil al parlamentarilor UDMR. Aceeaşi situaţie se întîlneşte în judeţul Harghita, în cazul prefectului Mircea Duşa.
6 martie - Marko Bela, Adrian Năstase şi Ion Iliescu cad de acord în privinţa vizitei demnitarilor maghiari fără anunţarea oficialităţilor române de la Bucureşti, afirmînd că discuţiile purtate de aceştia cu autorităţile locale „nu ţin de marea politică“.
26 martie - Curtea Supremă de Justiţie condamnă 5 dintre asasinii maiorului Aurel Agache, în decembrie 1989, la Tîrgu Secuiesc, pentru lovituri cauzatoare de moarte. Dintre aceştia, 3 inculpaţi deja părăsiseră legal România, întrucît instanţa de judecată nu luase măsuri de interdicţie.
28 martie - Marko Bela se plînge la Budapesta că relaţiile cu PDSR nu sînt cele aşteptate.
30 martie - UDMR Cluj avertizează PDSR cu rezilierea protocolului dintre aceştia.

Aprilie

11 aprilie - Condiţionat de sprijinul acordat pentru votarea Legii Bugetului, UDMR şi PDSR încep negocieri în vederea modificării Legii 1/2000 privind restituirea terenurilor agricole şi forestiere.
26 aprilie - Episcopul reformat Laszlo Tökes, preşedintele de onoare al UDMR, aflat în vizită în SUA, afirmă că maghiarimea este în continuare asuprită în România. El este susţinut de episcopul catolic Joszef Templi, care efectua un turneu în SUA şi Canada, însoţind ansamblul coral al Universitătii Creştine Maghiare Partium, în scopul obţinerii de sprijin material, moral şi politic pentru universităţile maghiare din Transilvania.

Mai

1 mai - Ion Iliescu declară că aşteaptă clarificări din partea Ungariei privind proiectul legislativ asupra Statutului maghiarilor din afara graniţelor statului ungar.
2 mai - Ministrul de Externe Mircea Geoană anunţă începerea consultărilor cu omologul ungar. Tibor Toro şi Atila Verestoy dau asigurări că protocolul nu este în pericol şi că nu există probleme majore.
3 mai - UDMR şi-a impus, la Camera Deputaţilor, amendamentele la Legea Regimului Silvic.
8 mai - Senatorul Gheorghi Prisăcaru, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, ia atitudine în problema Legii Statutului maghiarilor din afara graniţelor. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU


Ziarul TRICOLORUL, nr 2377 / 30.01.2012

Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 1999 - 2000 (IV)

29 iulie – Premierul maghiar Viktor Orban, prezent şi el la Universitatea de Vară Balvanyos, a anunţat la Tuşnad că extinderea NATO nu se mai află pe agenda Alianţei. La încheierea lucrărilor universităţii au participat şi Adrian Severin – care a pledat pentru o Europă regionalizată a Statelor Unite – şi Nicolae Manolescu.

August

2 august – Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a cerut Dosarul de Securitate al lui Laszló Tökes în procesul intentat de episcop corespondentei Associoted Press, Alison Mutler.
10 august – Episcopul reformat Laszló Tökes recunoaşte că a scris un angajament de informator al Securităţii, dar nu l-a semnat. Totodată, a recunoscut că a primit, în aprilie 1989, suma de 20.000 lei din partea Serviciilor Secrete ungare, neştiind, însă, de la cine (?!).
25 august – La manifestaţia „Festival în graniţa 2000“, din localitatea ungară Koszeg, episcopul Laszló Tökes a declarat că „maghiarii din Transilvania se vor transforma într-un popor servil“.
27 august – Conform unui proiect elaborat de Uniunea Mondială a Maghiarilor, maghiarii de peste hotare vor deveni „cetăţeni externi“ ai Ungariei. Legea cetăţeniei va fi o completare la Legea Statutului.
28 august – Ministrul Minorităţilor, Peter Kovacs-Eckstein, a declarat că UDMR primeşte nenumărate semnale din partea unor cancelarii europene, conform cărora ar trebui să participe la un Guvern care include UDMR, condus de Ion Iliescu, pentru a rămîne mai departe la guvernare. Un sondaj efectuat în lunile mai-iunie arăta că 95% dintre maghiarii din România doreau acest lucru.
30 august – Preşedintele de onoare al UDMR, episcopul Laszló Tökes, confirmă cele relatate de Peter Kovacs-Eckstein.
31 august – Pentru a nu da impresia că PDSR are nevoie de sprijin pentru viitoarea guvernare, Adrian Năstase a asociat UDMR cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei şi a criticat dur politica ei. În acest fel, el căuta să atragă electoratul lui Funar la Iliescu.

Septembrie

2 septembrie – Adrian Năstase declară într-o Conferinţă de Presă că turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura între Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor.
7 septembrie – UDMR este singura care a semnat Protocolul de neagresiune propus de PNL partenerilor de coaliţie.
8 septembrie – UDMR Cluj îl propune de Laszló Tökes pentru a candida la Preşedinţia României.
10 septembrie – UDMR definitivează soluţia şi decide ca György Frunda să candideze pentru Preşedinţia României. Laszló Tökes l-a atenţionat pe Frunda să nu spună ce ar dori să audă românii, ci ceea ce i-ar mobiliza pe maghiari.
15 septembrie – UDMR a declanşat campania de strîngere a celor 300.000 de semnături pentru susţinerea lui György Frunda la Preşedinţie.
26 septembrie – Theodor Stolojan, candidatul PNL la preşedinţia României, în cadrul turneului electoral efectuat în Transilvania, a declarat că nu are nici o obiecţie pentru înfiinţarea universităţii maghiare.
26 septembrie – Consiliul operativ al UDMR a decis să sprijine acţiunea de înfiinţare a instituţiei cetăţeniei ungare cu rezidenţă externă.

Octombrie

6 octombrie – Gheorghe Funar, primarul Municipiului Cluj-Napoca şi secretar general al PRM, îl anunţă în scris pe primarul general al Budapestei, Gabor Demszky, că în data de 21 octombrie va fi acolo, însoţit de cei 31 de consilieri locali, arheologi şi ziarişti, pentru a se împărtăşi din experienţa ungurilor în materie de conservare a vestigiilor romane descoperite în Budapesta.
9 octombrie – Poliţia din Cluj-Napoca l-a reţinut pe Joszef Vincze, care, înarmat cu un pistol, intenţiona să îl asasineze pe Gh. Funar. Totodată, Gh. Funar a dat publicităţii o scrisoare de ameninţare cu moartea, primită de la un cetăţean maghiar din Budapesta.
11 octombrie – PDSR şi UDMR fac declaraţii vagi privind o viitoare alianţă la o guvernare post-electorală.
15 octombrie – Candidatul UDMR la Preşedinţia României, György Frunda, s-a lansat în cursa electorală la Satu Mare. Cu un program bazat pe dezvoltare regională, el a promis adoptarea unui statut cultural al minorităţilor.
23 octombrie – UDMR, prin candidatul său la Preşedinţia României, György Frunda, declară că nu exclude o colaborare cu PDSR la o viitoare guvernare.
24 octombrie – Într-o Conferintă de Presă, preşedintele PNL, Valeriu Stoica, o întoarce, declarînd că înfiinţarea universitătii maghiare nu reprezintă o prioritate pentru PNL.
30 octombrie – Secretarul general al PRM, Gh. Funar, i-a adresat o scrisoare presedintelui PDSR, Ion Iliescu, cerîndu-i să declare „public şi fără echivoc“ dacă, în cazul că va fi ales „pentru al treilea mandat“ preşedinte al României, va menţine sau nu UDMR la guvernare şi ce pozitie va lua faţă de acţiunile antiromâneşti ale uniunii.

Noiembrie

3 noiembrie – La Cluj-Napoca, György Frunda a declarat că UDMR încă nu a negociat cu PDSR, dar nici cu alte partide.
10 noiembrie – Marko Bela, preşedintele UDMR, declară că organizaţia nu este mulţumită de oferta PDSR. Uniunea cere angajamente ferme pentru universitatea maghiară şi retrocedarea imobilelor bisericeşti.
21 noiembrie – Marko Bela, preşedintele UDMR, declară că UDMR se pregăteşte pentru Opoziţie, întrucît nu se întrevede o posibilitate de intrare în viitorul guvern.
22 noiembrie – György Frunda lansează un apel către „toţi cetăţenii democraţi“ să conlucreze pentru izolarea preşedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi a extremismului în România.

Decembrie

21 decembrie – PDSR promite marea cu sarea maghiarilor din România, numai pentru a obţine sprijin parlamentar. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2376 / 28.01.2012

Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 1999 - 2000 (III)

12 mai – Comentatorii politicii budapestani apreciază că revenirea lui Iliescu la Putere ar tensiona relaţiile dintre România şi Ungaria, fapt care ar putea afecta prestigiul Ungariei în faţa Europei Occidentale şi a SUA. Totodată, premierul Orban a prevăzut în programul Ministerului Afacerilor Externe, ca dată a deschiderii consulatelor la Miercurea Ciuc şi Constanţa, 20 august, precum şi sumele necesare.
15 mai – Episcopii maghiari condiţionează semnarea documentului care prezintă strategia de integrare în Uniunea Europeană de introducerea angajamentului guvernului de restituire a proprietătilor bisericeşti şi învăţămîntului confesional. Situaţia e dificilă, fiindcă majoritatea imobilelor adăpostesc în prezent şcoli, spitale sau sînt sedii ale autorităţilor locale.
16 mai – La Palatul Snagov, reprezentanţii bisericilor maghiare obţin ceea ce au cerut şi, în consecintă, semnează Declaraţia de susţinere a Românei pentru integrarea în UE.
17 mai – Redactorul-şef al Departamentului emisiunilor în limba maghiară al TVR, Zoltan Boros, adresează o Scrisoare Deschisă preşedintelui UDMR, Bela Marko, prin care îi cere să aibă grijă să nu se destrame unitatea Uniunii şi să respecte întru totul democraţia internă.
19 mai – Coaliţia nu găseşte o cale de comunicare, lucru exemplificat de PD, care exclude asumarea răspunderii guvernamentale pe legile propuse de PNŢCD, PNL şi UDMR, deoarece acestea sînt prea importante.
24 mai – Sigură de victoria în alegerile din 2002, Opoziţia ungară condiţionează sprijinirea integrării României în UE de rezultatul alegerilor. Preşedintele Comisiei de Politică externă a Parlamentului ungar, Istvan Szent-Ivanyi, a precizat că, dacă viitorul Guvern al României se va constitui din „forţe extremiste sau fost comuniste, integrarea României va fi periclitată“.

Iunie

Groful Albert Wass, cunoscut criminal de război, condamnat la moarte în 1946 de Tribunalul din Cluj, are parte de o placă comemorativă, pe zidul şcolii din Mugeni (Harghita), pusă de UDMR. Cererea Ministerului Educatiei Naţionale de a se anula ceremonia n-a fost respectată nici de directoarea şcolii, Ema Laszló, nici de inspectorul şcolar al judeţului Harghita, Ferenc Astalosz. Acţiunea a fost iniţiată de UDMR, contestîndu-se, astfel, autoritatea Statului Român.
19 iunie – Valuri în UDMR. Senatorul UDMR Attila Verestoy dă un comunicat în numele Organizaţiei Teritoriale Odorheiul Secuiesc, în care declară că Jeno Szasz – primarul ales al Odorheiului, vicepreşedinte al Blocului Reformist din UDMR – a manipulat populaţia, implicînd sprijinul guvernului ungar, folosind prezenţa unor înalţi demnitari ai acestuia. Preşedintele Blocului Reformat al UDMR, Tibor T. Toro, respinge afirmaţiile lui Verestoy.
22 iunie – Cu sprijinul celor 5 consilieri judeţeni PDSR, cei 17 consilieri judeţeni UDMR din Consiliul Judeţean Mureş aleg ca preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş un membru al UDMR, György Virag. Menţionăm că cei 17 consilieri UDMR şi-au cîştigat postul într-un Consiliu Judeţean compus din 41 de persoane. Elöd Kincses, fostul preşedinte al Organizaţiei UDMR Mureş, fugit la Budapesta pentru implicarea sa în evenimentele din martie 1990 de la Tg. Mureş şi de curînd repatriat, a anunţat în şedinţele Consiliului Reprezentanţilor Uniunii (CRU) de la Tg. Mureş că îl acţionează în instanţă pe deputatul Attila Kelemen, pentru nereguli în organizarea campaniei electorale. Ar fi fost pentru prima dată cînd UDMR s-ar confrunta într-un proces public cu un membru al organizaţiei. De fapt, întreaga şedinţă a fost foarte furtunoasă, Bela Marko fiind acuzat de dictatură.

Iulie

12 iulie – Într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, preşedintele UDMR, Bela Marko, a anunţat că la 22 iulie vor hotărî dacă UDMR va avea un candidat la Preşedinţie, dar este posibilă şi o colaborare cu PDSR, dacă acesta îşi va revizui programul în ceea ce priveşte problemele naţionale.
15 iulie – Deputatul Atilla Kelemen a fost ales preşedinte al UDMR Mureş, în locul lui Elöd Kincse, care s-a retras din cursă.
21 iulie – Conform unui sondaj realizat în Ungaria şi comandat de Guvernul Orban, se arată că 50% dintre maghiari vor drepturi speciale pentru conaţionalii lor din afara graniţelor, ceea ce justifică viitoarea Lege a Statutului maghiarilor din afara graniţelor, pe care guvernul Ungariei doreşte să o promoveze.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, Gabor Kolumbán, s-a retras temporar din UDMR, nemulţumit de „practicile nedemocratice“ ale conducerii.
22 iulie – Consiliul Reprezentanţilor Uniunii (CRU) a hotărît ca UDMR să aibă un candidat la Preşedinţie. Numele său va fi anunţat la începutul lunii septembrie.
24 iulie – La lucrările inaugurale ale celei de-a XI-a Universităţi de Vară de la Balvanyos a participat Laszló Köver, preşedintele partidului de guvernămînt din Ungaria, FIDESZ, care a cerut ca UDMR să fie unită.
28 iulie – Ministrul de Externe ungar, Janos Martonyi, prezent la Universitatea de Vară Balvanyos, a declarat că Tratatul de pace româno-ungar este incomplet, lipsind problema învăţămîntului superior în limba maghiară şi retrocedarea bunurilor comunitare. Totodată, Martonyi a afirmat că investitorii nu vin în Transilvania deoarece nu există o infrastructură şi a pledat pentru îmbunătăţirea legăturii dintre secuime şi Ungaria. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2373 / 25.01.2012

Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 1999 - 2000 (III)

21 februarie – Preşedintele Emil Constantinescu a promulgat Legea Referendumului, care permite ungurilor din secuime să-şi hotărască singuri soarta.

Martie

3 martie – Preşedintele UDMR, Marko Bela, a anunţat că este nemulţumit de rezultatele vizitei înaltului comisar OSCE pentru minorităţi naţionale, Max Von Der Stoel, pentru că nu a făcut nimic în România privind transformarea Universitătii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca în universitate multiculturală.
5 martie – Senatorul UDMR György Frunda, candidatul UDMR la Preşedinţia României în 1996, într-un amplu interviu acordat postului de radio Kossuth din Budapesta, a afirmat că UDMR îl va susţine pe Emil Constantinescu pentru intrarea în turul II al alegerilor prezidenţiale.
11 martie – Preşedintele Societătii Transilvane a Ungarilor de Pretutindeni (STUP), Miklos Patrubanyi, a declarat că la Congresul Mondial al Maghiarilor, din luna mai, de la Budapesta, va cere acordarea cetăţeniei ungare pentru maghiarii din Ardeal, chiar dacă aceştia trăiesc pe teritoriul unui alt stat (România).
14 martie – Secretarul de Stat în Ministerul Lucrărilor Publice şi Administraţiei Teritoriale (MLPAT), Laszlo Borbely, a avizat favorabil solicitarea Primăriei Cluj-Napoca de a ridica o statuie lui Samu Fenyes, autorul lucrării „Ungaria revizionistă”.
25 martie – Preşedintele UDMR, Bela Marko, a declarat la Cluj că UDMR se simte un partid de rangul doi, deoarece se simte „respinsă dur“ de Regimul Constantinescu.

Aprilie

1 aprilie – La Tg. Mureş, cu ocazia şedintei CRU, preşedintele UDMR, Bela Marko, a afirmat că este mulţumit de bilanţul celor 4 ani de guvernare şi că nu vede o guvernare alături de PDSR, avînd în vedere retorica, programul şi atitudinea acestuia faţă de Uniune.
4 aprilie – Într-un interviu acordat postului de radio Kossuth din Budapesta, preşedintele UDMR, Bela Marko, declară că PDSR încearcă să coopereze cu UDMR.
13 aprilie – Un sondaj realizat la solicitarea UDMR de către Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice legitimează strategia conducerii UDMR: 82,6% dintre maghiari cred că UDMR ar trebui să intre la guvernare şi după anul 2000.
Adrian Năstase a dat o declaraţie în care îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de constrîngerile şi îngrădirea drepturilor fireşti ale populaţiei româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, în ceea ce priveşte identitatea culturală şi spirituală. El apelează la toate forţele politice româneşti să elaboreze un sistem legislativ care să sancţioneze acţiunile autonomist-separatiste. Cere UDMR-ului să-şi definească poziţia faţă de astfel de acţiuni.
14 aprilie – Venit pentru o zi la Bucureşti, premierul ungar, Viktor Orban, a declarat că va face totul ca Ungaria să-şi recupereze pagubele produse de poluarea Tisei şi că va susţine toate dezideratele maghiarimii, aflate în portofoliul UDMR.
15 aprilie – Presa maghiară apreciază că vizita lui Viktor Orban la Bucureşti a fost un insucces.
21 aprilie – În vizita sa la Tg. Mureş, preşedintele Emil Constantinescu i-a făcut o vizită, acasă, lui György Frunda.
26 aprilie – Fundaţia Curatoriului Sapientia a hotărît ca sediul administrativ să fie la Cluj, iar 2-3 facultăţi se vor înfiinţa în secuime şi la Tg. Mureş. Amintim că Parlamentul Ungar a alocat deja 2 miliarde de forinţi (150 miliarde lei), pentru o primă susţinere financiară a universităţii.

Mai

5 mai – După ce a ars şi distrus steagul Tricolor românesc, un tînăr maghiar, Attila Andras Jakab, muncitor la „Carbid fox” din Municipiul Tîrnăveni, judeţul Mureş, s-a sinucis din cauza mustrărilor de conştiinţă. În scrisoarea lăsată, acesta motivează gestul cum că a fost inoculat cu ură şi îi este ruşine de consătenii lui români din satul Deaj, comuna Mica, judeţul Mureş. Iată unde duce politica UDMR şi a bisericilor maghiare!
8 mai – Consiliul Operativ al UDMR anunţă, printr-un comunicat remis presei, suspendarea din funcţie a preşedintelui Organizaţiei Mureş, Elöd Kincses, pentru încălcarea cu regularitate a deciziilor Consiliului Reprezentanţilor Uniunii (CRU) şi ale Consiliului Reprezentanţilor Teritoriali (CRT). În locul lui a fost numit interimar deputatul Attila Kelemen. Elöd Kincses a fost contracandidatul lui Bela Marko la preşedinţia Uniunii. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU


Ziarul TRICOLORUL, nr 2372 / 24.01.2012

Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 1999 - 2000 (II)

Septembrie

8 septembrie – UDMR ameninţă Coaliţia cu ieşirea de la guvernare, dacă nu se va înfiinţa universitatea maghiară.
11 septembrie – UDMR reuşeşte să-l determine pe comisarul european Max Van der Stoel să declare, la Viena, că o universitate multiculturală nu ajunge în România, singura soluţie fiind doar una pur maghiară.
12 septembrie – La iniţiativa episcopului Laszlo Tökes, ultraradicalii din UDMR s-au întîlnit în localitatea Cernatul de Jos, judeţul Covasna, la manifestarea „Forumul Secuiesc pentru reînnoirea UDMR”. S-a propus adoptarea documentului „Charta autodeterminării”, în perspectiva autonomiei pe criterii etnice.
16 septembrie – Presa română abordează pe larg subiectul întîlnirii de la Cernatul de Jos şi al documentului adoptat, considerînd aceasta ca o încercare făţişă de federalizare şi enclavizare a României.
19 septembrie – La Miercurea Nirajului, judeţul Mureş, în aplauzele frenetice ale unei săli arhipline, Eva Maria Barki, campioană a iredentismului maghiar, ţine un discurs fulminant despre necesitatea federalizării României şi autonomiei Ardealului.

Octombrie

3 octombrie – Cabinetul Radu Vasile aprobă înfiinţarea Universităţii maghiaro-germane „Petöfi-Schiller”, stîrnind puternice proteste în presa românească, în special în Ardeal.
6 octombrie – UDMR scoate Coaliţia din starea de şoc. Eva Maria Barki, avocată austriacă de origine ungară, a fost declarată persoană indezirabilă pe teritoriul României timp de 3 ani. La 6 octombrie 1994, aceleiaşi persoane îi fusese interzisă intrarea în România printr-un ordin al Guvernului Văcăroiu.
27 octombrie – Preşedintele de onoare al UDMR, Laszlo Tökes, organizează un forum cetăţenesc la Valea lui Mihai, judeţul Bihor, al doilea după cel de la Cernat; de data aceasta, participarea din partea maghiarilor fiind mult mai slabă.
29 octombrie – Sabin Gherman, personaj cunoscut pentru expresia „M-am săturat de România”, militant pentru federalizarea României, este repudiat şi dezaprobat de către consătenii săi din comuna Zăul de Cîmpie, judeţul Mureş.

Noiembrie

Preşedintele UDMR cere Guvernului ca secretarul de Stat din Ministerul Educatiei Naţionale, Mihai Korca, potrivnic Ordonanţei 37/1997, să fie demis, sau să demisioneze întreg Guvernul, şantajîndu-l cu ieşirea de la guvernare. Mihai Korca va demisiona prin constrîngere.
11 noiembrie – Cererea de asigurare de învăţămînt pe criterii etnice a fost respinsă de rectorii universităţilor din România.

Decembrie

UDMR obţine de la Guvernul Radu Vasile înfiinţarea unei Comisii pentru Universitatea maghiară.
1 Decembrie – Ca în fiecare an, UDMR nu depune de Ziua Naţională a României o jerbă sau coroană cu panglică tricoloră.

2000

Ianuarie

1 ianuarie – Cu ocazia transferării Sfintei Coroane ungare şi a simbolurilor încoronării de la Muzeul Naţional la Parlament, premierul Viktor Orban s-a exprimat: „Sfînta Coroană întruchipează unitatea naţiunii”.
4 ianuarie – Sabin Gherman, controversatul lider al organizaţiei Pro Transilvania, autorul dubiosului apel „M-am săturat de România“, a primit o ofertă de a preda o materie intitulată „Relaţiile româno-maghiare“, la Universitatea particulară „Karoly Gaspar“ din Budapesta. Sabin Gherman nu exclude posibilitatea ca în viitor Transilvania să devină un stat independent.
7 ianuarie – Preşedintele UDMR, Bela Marko, consideră că partidul aflat la guvernare în Ungaria îi favorizează pe adversarii săi din blocul radical.
La Conferinţa de Presă de început de an, ministrul de Externe al Ungariei, Janos Martonyi, a declarat că, în acest an, în relaţiile cu România, se vor axa pe deschiderea unui consulat la Miercurea Ciuc, modernizarea unor puncte de trecere a frontierei, restituirea imobilelor bisericilor maghiare şi înfiinţarea Universităţii „Petöfi-Schiller”.
Gh. Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca şi secretar general al PRM, i-a solicitat în scris premierului Mugur Isărescu să depună o Plîngere Penală la Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Gabor Kolumban, pentru atentat împotriva ţării, a ordinii de stat, a liniştii şi siguranţei cetăţenilor (acesta declarase că în Ţinutul Secuiesc se pot stabili români doar dacă ştiu limba maghiară).
8 ianuarie – Cu ocazia aniversării unui deceniu de activitate, deputatul UDMR de Cluj, Jeno Matis, s-a plîns de neînfiinţarea universităţii de stat cu predare în limba maghiară la Cluj-Napoca, de neadoptarea unei legi a minorităţilor naţionale şi a comunitătilor autonome, a drepturilor individuale, colective şi cele privind teritoriile autonome. Ca urmare, politica UDMR în acest an va trebui îndreptată în această direcţie.
10 ianuarie – Ca urmare a intenţiei primarului Clujului de a ridica o statuie „dictatorului fascist” Ion Antonescu, în cotidianul maghiar „Nepszava”, ziarista Maria Gal apreciază că: „Fascismul îmbrăcat în straie religioase a renăscut şi cucereşte teritorii tot mai întinse în România”.
15 ianuarie – UDMR a sărbătorit la Tg. Mureş 10 ani de existenţă, la aniversarea jubiliară participînd şi Ibolya David – ministrul de Justiţie al Ungariei, Ferenc Szöcs – ambasadorul Ungariei la Bucureşti şi consulul general al Ungariei la Cluj-Napoca, Lászlö Alföldi. Cu această ocazie, s-a citi mesajul de felicitare al preşedintelui Emil Constantinescu, care s-a referit la contribuţia UDMR la democratizarea României.
17 ianuarie – Într-o Conferinţă de Presă a PNŢCD, Andrei Marga, ministrul Educaţiei Naţionale, a declarat că nu are în vedere înfiinţarea unei universităti maghiare, ci „consolidarea Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj“ pe sistemul multiculturalităţii.
27 ianuarie – La Budapesta s-a deschis un birou de informaţii al UDMR, unde cei interesaţi pot primi amănunte cu privire la Legea funciară din România, care a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2000.
27 ianuarie – UDMR publică o broşură cu „indicaţii practice” şi „metode” pentru îndrumarea ungurilor care doresc să revendice terenuri în baza Legii 1/2000, aşa-zisa Lege „Lupu”.

Februarie

12 februarie – Uniunea Mondială a Maghiarilor (UMM) a lansat un apel către maghiarii de pretutindeni să comemoreze, la 20 iunie, 80 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, mărşăluind pe străzile oraşului în care locuiesc cu cîte o lumînare aprinsă în mînă la orele 16,30 (ora semnării Tratatului). Aşa după cum se stie, UMM ţinteşte reunificarea naţiunii maghiare.
16 februarie – Avînd în frunte pe preotul reformat Bela Szatmari, sătenii de etnie maghiară i-au alungat pe medicii şi asistentele medicale de etnie română din comuna clujeană Luna de Sus, aceştia fiind înlocuiţi cu un medic şi o asistentă maghiari, aduşi din judeţul Harghita.
Odată cu începerea negocierilor de aderare a României la UE, Ungaria face mare tărăboi pe tema dezastrului ecologic de la Baia Mare, provocat de poluarea cu cianură a rîurilor Someş şi Tisa de către SC „Aurul” SA Baia Mare.
Delegaţia ungară, condusă de secretarul de Stat al Ministerului de Externe, Zsolt Nemeth, a aflat că ceangăii nu înţeleg nici un cuvînt în limba maghiară.
Persoane necunoscute au spart peste noapte geamurile, cu borcane, Ambasadei Române din Budapesta. (Va urma)

 Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2371 / 23.01.2012

Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 1998-1999 (I)

1998

Ianuarie

7 ianuarie – Preşedintele UDMR, Bela Marko, se arată nemulţumit de bilanţul primului an de guvernare: „În comparaţie cu speranţele noastre de acum un an, trebuie să spun că am realizat mult mai puţin decît am planificat”, evident în ceea ce priveşte minoritatea maghiară.
12 ianuarie – Agenţia de Presă France Press difuzează o ştire cu titlul „Maghiarii din Transilvania, în război deschis cu miliardarii roşii români”, ultimii fiind românii care au deschis afaceri în Transilvania şi îi concurează pe unguri.

Februarie

4 februarie – UDMR propune separarea pe criterii etnice în asistenţa medicală primară, îndemnînd persoanele de naţionalitate maghiară să se înscrie la medici de familie maghiari, în acest sens desfăşurînd o amplă campanie propagandistică în întreaga Transilvanie, îndeosebi în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.
10 februarie – Deputatul Sandor Tamaş, din Tg. Secuiesc, l-a înjurat pe deputatul român care informase Parlamentul României de manifestările extremiste ale UDMR, acuzîndu-l de „şovinism”, de „xenofobie” şi de „extremism”. Este o mostră de „discurs” UDMR-ist, caracterizat prin răstălmăcirea adevărului.
27 februarie – UDMR a schimbat, în oraşul Sf. Gheorghe, numele Străzii 1 Decembrie 1918, dată care marchează despărţirea Transilvaniei de Austro-Ungaria, în Petöfi Sandor, ceea ce indică, dincolo de excesivul naţionalism, şi o tendinţă de restaurare a „Ungariei Mari“. Senatorul UDMR Peter Kovacs-Eckstein a fost desemnat de UDMR ca avocat în procesul contra măicuţelor greco-catolice de la Orfelinatul românesc „Inimi neprihănite” din Odorhei.

Martie

3 martie – Autori necunoscuţi au furat firma Consulatului General al României de la Szeged, acest act reprezentînd o provocare antiromânească.
11 martie – Filiala Mureş a Uniunii Ziariştilor Profesionişti protestează prin boicot împotriva încercării reprezentantilor Puterii de etnie maghiară de a folosi limba maghiară în dialogul cu ziariştii români, pretinzînd acestora să înveţe limba maghiară. Protestul şi boicotarea Conferinţelor de Presă au avut succes, renunţîndu-se la această pretenţie absurdă.
12 martie – La Tîrgu Mureş, primarul UDMR Imre Fodor a introdus inscripţionarea bilingvă a ecusoanelor funcţionarilor Primăriei, provocînd un val de proteste vehemente.
13 martie – Judecătoarea Erszebet Adorjan, de la Judecătoria Tîrgu Mureş, a audiat inculpaţii şi o parte a martorilor din cîteva procese în limba maghiară, punînd procurorul în penibila situaţie de a solicita un interpret.
15 martie – Guvernul României, conform înţelegerii cu UDMR, alocă sume considerabile pentru ziua revoluţiei ungare de la 1848, uitînd, însă, de sărbătorirea revoluţiei române, care împlinea şi ea 150 de ani în 1998 şi avusese idealuri contrare celei ungureşti, care vroia cu orice preţ Transilvania.
Cu ocazia sărbătoririi zilei naţionale a Ungariei, în România, Santha Pal Vilmos declara: „Nu mai suportăm militari străini, funcţionari străini, preoţi străini şi călugăriţe străine pe pămîntul nostru strămoşesc.”
22 martie – PNŢCD îl exclude din partid pe senatorul George Pruteanu, preşedintele Comisiei pentru Minorităţi din Senat, ca urmare a opoziţiei sale la Ordonanţa de Urgenţă 36/1997, care viza drepturi suplimentare pentru învăţămîntul minoritar.
30 martie – Primul-ministru Victor Ciorbea şi-a dat demisia atît din funcţia de premier, cît şi din cea de primar general al Capitalei.

Aprilie

Udemeristul Francisc Barany este numit, în Guvernul Radu Vasile, ministru al Sănătăţii, dar, fiind dezvăluit (prin căpitanul SRI Constantin Alexa) ca agent al Securităţii şi al unor interese străine României, e obligat să-şi dea demisia. Francisc Barany ilustrează elocvent calitatea politică a membrilor UDMR şi scopurile organizaţiei .
Iulie

8 iulie – UDMR se opune construirii unei biserici ortodoxe la Vlăhiţa, într-o zonă în care nu există un locaş de cult ortodox.
14 iulie – Un poliţist român a fost bătut de un cunoscut infractor ungur, timp în care deputatul Robert Raduly, aflat de faţă, îi incita pe maghiarii prezenţi împotriva poliţistului.
24 iulie – Societatea pentru cultură maghiară din Transilvania, împreună cu UDMR fac presiuni pentru amplasarea unei plăci comemorative pe casa în care a trăit scriitorul horthyst Lorand Daday, alias Csaba Dücso, autorul cărţii „Nincs kegyelem” („Fără milă”), o carte abominabilă prin conţinutul ei, în care cheamă la exterminarea tuturor românilor din Transilvania. El este unul dintre autorii morali ai genocidului din Ardealul de Nord, dintre anii 1940-1944. După război, s-a convertit fulgerător de la fascism la comunism, ajungînd primar al Dejului, apoi membru al Uniunii Scriitorilor din România.
28 iulie – Premierul ungar Viktor Orban nu vrea să mai audă de multiculturalitate şi îşi afirmă dorinţa de a se reînfiinţa Universitatea Bolyai la Cluj-Napoca.
29 iulie – Presa ungară vorbeşte de un ambiţios proiect de înfiinţare la Tîrgu Mureş, pe un teren de 20 ha, a unei facultăţi de medicină şi a unui colegiu universitar în limba maghiară.

August

20 august – Viktor Orban, premier al Ungariei, a organizat o întîlnire cu liderii politici ai minorităţii maghiare de dincolo de graniţe, declarînd, cu această ocazie, că se consideră primul-ministru al tuturor maghiarilor şi că va sprijini în cel mai înalt grad aspiraţiile ungurilor din afara graniţelor.
28 august – Laszlo Tökes, preşedintele de onoare al UDMR, convoacă la Cernat, jud. Covasna, pentru 12 septembrie 1998, „Forumul secuiesc”, în vederea reînnoirii UDMR; el intră, astfel, într-un aparent conflict cu Bela Marko. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2369 / 20.01.2012

Cartea Neagră a UDMR - Acţiunile antiromâneşti, 1997 (I)

1997

UDMR, ajunsă la guvernare alături de CDR, îl determină pe Victor Ciorbea, primul-ministru al României, să dea Ordonanţa 36/1997, prin care profesorii români din judeţele Harghita şi Covasna aveau datoria să predea în limba maghiară.
Ordonanţa satisfăcea o mai veche revendicare a UDMR, prin care cerea nu „însuşirea”, ci „obligativitatea studierii limbii maghiare”, text introdus în Ordonanţă de Ministrul Învăţămîntului, Virgil Petrescu (PNŢCD).

Ianuarie

Consiliul Local al oraşului Sfîntu Gheorghe, dominat de UDMR, împiedică amplasarea unei troiţe comemorative a eroilor români în centrul oraşului.
15 ianuarie – Conducerea primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în frunte cu primarul Gheorghe Funar, dau publicităţii o declaraţie în care protestează împotriva deschiderii Consulatului maghiar la Cluj-Napoca. În declaraţie se arată că acest consulat a funcţionat în Cluj, între anii 1980-1988, fiind desfiinţat de Guvernul României întrucît lucrătorii lui desfăşurau activităţi de spionaj şi propagandă antiromânească.
22 ianuarie – Datorită epurării etnice, în Odorheiu Secuiesc au rămas doar 2% români. La Liceul Marin Preda din localitate, doar 12 cadre didactice sînt de naţionalitate română, faţă de peste 100 cîte erau înainte de 1989.

Februarie

11 februarie – La Cluj-Napoca se strîng semnături, la iniţiativa primarului Gheorghe Funar, pentru interzicerea deschiderii Consulatului ungar.
12 februarie – Aflat la guvernare, UDMR face presiuni în vederea urgentării rezolvării problemelor de autonomie etnică în România.
21 februarie – Deputatul Mădălin Voicu, de la Partida Romilor, îl acuză pe Gyorgy Tokay, ministrul Minorităţilor, că duce o politică de maghiarizare în ministerul său, unde se vorbeşte aproape numai ungureşte.

Martie

15 martie – La Odorheiu Secuiesc a avut loc o adevărată demonstraţie de forţă cu prilejul sărbătoririi zilei naţionale a Ungariei. Participanţii au fost îmbrăcaţi în costume de epocă: uniforme militare, săbii, bonete, pentru evocarea mai fidelă a momentului de la 1848.
16 martie – În timp ce ţara este în mizerie, primul-ministru Victor Ciorbea se preocupă de aplicarea programului UDMR de permeabilizare (destrămare) a societăţii româneşti.
25 martie – Presa mureşeană semnalează continuarea maghiarizării numelor prin facturile de plată ale energiei electrice; exemple: Alexandru Cociş devine Kocsis Sandor, Ioan Socaciu devine Szakacs Janos etc. UDMR dă publicităţii o listă de 1.600 de localităţi din Ardeal în care cere introducerea inscripţionărilor bilingve.

Aprilie

4 aprilie – Sînt prezentate în presă noi acţiuni de maghiarizare a numelor româneşti, mai ales acolo unde funcţionarii stării civile sînt maghiari.
5 aprilie – Controversele privind divizarea Universităţii Babeş-Bolyai agită spiritele la Cluj-Napoca.
14 aprilie - Primarul UDMR, Jenö Szasz, organizează manifestaţii maghiare împotriva călugăriţelor greco-catolice de la Orfelinatul din Odorhei.

Mai

2 mai – Ministrul pentru Minorităţi, Gyorgy Tokay, într-o încercare de a controla autorităţile statului, anunţă înfiinţarea la Cluj-Napoca a unui Birou teritorial menit de a culege date şi informaţii din teritoriu în privinţa modului în care autorităţile asigură protecţia minorităţilor.
6 mai – Reacţii dure ale UDMR la Raportul SRI, prezentat de la tribuna Parlamentului României.
20 mai – La Cernat, în judeţul Covasna, a fost elaborată de către fostul demnitar comunist Karoly Kiraly „Cartea autodeterminării Transilvaniei” şi este „denunţată” Poliţia română, calificată drept „xenofobă, antiminoritară şi agresivă”.
În oraşul Covasna, consilierii UDMR au propus schimbarea a 35 de nume româneşti de străzi, folosind Legea 100/1990, care, însă, se referea doar la numele unor străzi de origini şi de aspect comunist. Străzi cu numele Luceafărul, Trandafirul, Unirii, Prietenia, Ştefan cel Mare, Podul, Brazilor au fost schimbate cu nume maghiare ca: Jókai Mor, Rakoczi Ferenc, Ady Endre, Huniady Janos, Miklos Kelemen, Bethlen Gabor, Tamasi Aron etc. Este evidentă forţarea Legii 100/1990 şi procesul de maghiarizare prezidat de UDMR. În plus, Aron Tamasi este unul din scriitorii cu manifestări extremiste antiromâneşti, în anul 1940, în Nordul Transilvaniei ocupate de armata ungară.
21 mai – UDMR, reprezentată de către deputatul Istvan Antal la tribuna Camerei Deputaţilor, dezinformează opinia publică în legătură cu abuzurile UDMR în Odorhei.
27 mai - Gabor Kolumban, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, membru UDMR, ameninţă călugăriţele greco-catolice de la Orfelinatul românesc din Odorhei că vor avea de-a face cu furia mulţimii. Preşedintele Ungariei, Arpad Goncz, şi preşedintele României, Emil Constantinescu, s-au întîlnit la Tîrgu Mureş. Vizita s-a desfăşurat fără incidente şi a reprezentat o încercare de reconciliere istorică.

Iunie

Primarul Sandor Farkas, dintr-o comună din secuime, a refuzat, printr-o adresă oficială, ridicarea unei cruci comemorative pe locul unei biserici distruse de unguri în anul 1940.
11 iunie – Ministrul Culturii şi Învăţămîntului din Ungaria a făcut o vizită la Tg. Mureş, ocazie cu care s-au abordat probleme legate de reînfiinţarea Facultăţii de medicină-farmacie în limba maghiară în acest municipiu.
18 iunie  - Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat că are un contract cu UDMR, şi nu cu România şi, în consecinţă, el apără interesele UDMR-ului, şi nu pe cele ale României.
 20 iunie – Consilierul judeţean UDMR, Csaba Bardoczy, incită pe postul local de Radio locuitorii oraşului Odorheiu Secuiesc şi 3.000 de maghiari iau cu asalt clădirea orfelinatului, sparg uşa, agresează şi aruncă-n stradă pe cele 4 călugăriţe greco-catolice ale Congregaţiei „Inimi neprihănite” şi pe Cyrill Burgel, preşedintele Asociaţiei umanitare Basel Hilft, cetăţean elveţian.
Presa maghiară a prezentat cu mîndrie, în fotografii, asaltul udemerist împotriva celor 4 călugăriţe greco-catolice.
30 iunie - Soseşte la Tg. Mureş ambasadorul Ungariei, Ferenc Szöcs, pentru a aduce mulţumiri Executivului mureşean pentru modul în care a fost pregătită şi s-a desfăşurat vizita preşedintelui Arpad Göncz. Prefectul Dorin Florea şi primarul Imre Fodor nu au participat, ei fiind chemaţi la Bucureşti de către premierul Victor Ciorbea în problema plăcuţelor bilingve.

Iulie

18 iulie – Noul Executiv, în frunte cu Victor Ciorbea, dă o Ordonanţă de Guvern pentru modificarea Legii Învăţămîntului, în vederea eliminării unor „grave erori de conţinut, sesizate mai ales la capitolul învăţămînt minoritar“. Aceasta în urma presiunilor UDMR, aflată în coaliţia de guvernare.
21 iulie – La Tg. Mureş se naşte o puternică opoziţie românească împotriva inscripţionării bilingve a tăbliţelor de intrare în municipiu.
23 iulie – În ciuda opoziţiei primarului Gheorghe Funar, la Cluj-Napoca are loc deschiderea oficială a Consulatului general al Ungariei.
26 iulie – La Odorheiu Secuiesc s-a organizat un miting al UDMR, în vederea alungării din localitate a Congregaţiei greco-catolice „Inimi neprihănite”, ale cărei călugăriţe au fost maltratate la îndemnul consilierului local Csaba Bardoczy.

Septembrie

UDMR îl şantajează pe preşedintele Emil Constantinescu (CDR) cu ieşirea de la guvernare, întîrziind dezbaterea Ordonanţei 37/1997 în Senat. UDMR se aliază în Senat cu ApR, care îi susţine toate cererile. În acest timp, Ordonanţa 37/1997 se aplică, iar UDMR cîştigă timp.
4 septembrie – Într-o declaraţie făcută la Consulatul ungar de la Cluj-Napoca, şeful diplomaţiei ungare a afirmat că Ungaria va intra în Uniunea Europeană, dar nu şi România.
5 septembrie - Consiliul Reprezentanţilor UDMR, întrunit la Cluj-Napoca, hotărăşte ieşirea de la guvernare, dacă pînă la 30 septembrie nu se adoptă în Senat Ordonanţa 37/1997 fără modificări. UDMR cere capul lui George Pruteanu, senatorul care s-a opus privilegiilor maghiare în învăţămînt şi în viaţa socială.
12 septembrie - La Cernatul de Jos, jud. Covasna, „radicalii“ UDMR (Laszlo Tökes, Imre Borbely şi alţii) ţin sub presiune Guvernul României, cerînd „autonomie pentru secui”, „dublă cetăţenie” etc. Preşedintele de onoare al UDMR, László Tökes, cere ca Transilvania să fie o unitate teritorială independentă în cadrul Statului Român.
17 septembrie -În Piaţa Avram Iancu, din Cluj-Napoca, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, ţine un discurs împotriva „Statutului de autonomie al Ţinutului Secuilor“, elaborat de Jozsef Csapó, senator UDMR, prin care judeţele Harghita şi Covasna şi o parte din judeţul Mureş se prevede că vor deveni o regiune autonomă maghiară.

Octombrie

1 octombrie – Se profilează un puci la Congresul al V-lea al UDMR, reluîndu-se o veche dispută între aripa „moderaţilor“şi a hiperextremistului Ádám Katona, şeful „Iniţiativei Maghiare“ din Ardeal.
7 octombrie – La Congresul UDMR, cele două aripi, a „moderaţilor“ în frunte cu Belá Marko şi a „radicalilor“ în frunte cu László Tökes, îşi manifestă o singură voinţă în ceea ce priveşte obiectivele fundamentale ale UDMR.
23 octombrie – Premierul ungar Gyula Horn, aflat în vizită în România, obţine de la Victor Ciorbea promisiunea de a se înfiinţa o universitate maghiară în România, în alt oraş decît Clujul. UDMR şi consilierii săi din Odorhei pun la punct, cu prilejul vizitei premierului Gyula Horn în România, un plan privind ocuparea Orfelinatului românesc şi a schimbării destinaţiei clădirii, conform intereselor maghiare, cu concursul Budapestei.
28 octombrie – O delegaţie parlamentară PDSR-PUNR-PRM, condusă de vicepreşedintele Camerei Deputatilor, Adrian Năstase, a efectuat o vizită în judeţele Harghita şi Covasna. Cu acest prilej, episcopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan declara: „Dacă nu vom fi susţinuţi, teritoriul se pustieşte. Avem de-a face cu o Insulă a Şerpilor nu în Marea Neagră, ci în inima României. O vom pierde oare şi pe aceasta?“.

Noiembrie

19 noiembrie – Încep în Senat dezbaterile pe marginea Legii Învăţămîntului.

Decembrie

Inspectoratul şcolar din jud. Covasna a comandat în Ungaria o hartă a României cu denumirile ungureşti şi a distribuit-o, apoi, tuturor şcolilor din judeţ, cheltuind 639 milioane lei din Bugetul Statului Român pe un material didactic revizionist .
4 decembrie – „Initiaţiva maghiară din Ardeal“ se pronunţă pentru un sistem de învăţămînt independent în limba maghiară, arătînd că Guvernul Ciorbea nu prevede nimic „pe termen lung“ în acest sens.
8 decembrie - Autorităţile locale din Odorhei, alcătuite din udemerişti, îl lasă, efectiv, în stradă pe secretarul general al Guvernului României, Remus Opriş, deplasat la faţa locului în mod oficial. UDMR a voit să arate că Guvernul României nu are nici o autoritate în Covasna şi a demonstrat-o.
11 decembrie - La Tg. Secuiesc, membrii UDMR din Consiliul Local au adoptat trei Hotărîri – 94, 95, 96 – prin care se schimbau 25 de nume româneşti de străzi, se impunea limba maghiară ca limbă unică pentru funcţionarii Primăriei, iar documentele Primăriei să fie scrise în limba maghiară. Numele româneşti de străzi, ca Independenţa şi 1 Decembrie 1918, au fost înlocuite cu nume istorice exclusiv ungureşti. Tendinţa separatistă este evidentă. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2361 / 11.01.2012

Cartea Neagră a UDMR - Acţiunile antiromâneşti, 1996 (III)

16 septembrie - Se semnează Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria. În timp ce, la Timişoara, Ion Iliescu semnează Tratatul cu Ungaria, la Cluj-Napoca 4 gropari, purtînd măştile lui Ion Iliescu, Gyula Horn, Nicolae Văcăroiu şi Teodor Meleşcanu, purtau un sicriu în care se găsea o inimă de pluş străpunsă de un cuţit. Iniţiatorul parăzii mortuare: primarul Gheorghe Funar. Explicaţia: Tratatul cu Ungaria a fost receptat ca o cedare în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi UDMR.

24 septembrie - În şedinţa de validare a consilierilor membri ai Consiliului Local Miercurea Ciuc a fost invalidat de către UDMR consilierul PUNR Ioan Mastan, pe motiv că a fost colonel în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Harghita.

26 septembrie - Senatul României aprobă, cu o grabă suspectă, Tratatul cu Ungaria. Sub presiunea UDMR, dar şi a forţelor politice externe care o susţineau, Guvernul României încalcă procedurile parlamentare, Regulamentul Senatului, introducînd în procedură de urgenţă dezbaterea Tratatului cu Ungaria. Încercarea unor parlamentari de a introduce o doză de raţiune în chestiunea votării unui Tratat cu Ungaria, atît de concesiv faţă de Ungaria şi minoritatea maghiară din România, a rămas fără rezultat, deoarece maşina oarbă de vot a PDSR a funcţionat. România a semnat o pagină de capitulare a propriei diplomaţii, iar UDMR a obţinut o mare satisfacţie. În presă apar articole tot mai numeroase privind situaţia dramatică a românilor minoritari din judeţele Harghita şi Covasna.

Octombrie

3 octombrie - Camera Deputaţilor aprobă şi ea Tratatul cu Ungaria, pecetluind această pagină ruşinoasă a diplomaţiei româneşti.

4 octombrie - Geza Szöcs, economist, dizident UDMR, afirmă că în fruntea organizaţiei mureşene a UDMR se află doar oameni extremişti, intoleranţi şi antidemocraţi.

Noiembrie

4 noiembrie - La emisiunea în limba maghiară a TVR, Marko Bela declara: „Vom merge cu aceia care ne vor asigura independenţa individuală şi colectivă şi ne vor garanta dreptul de a decide în toate problemele ce privesc comunitatea maghiară din România”. Iată, deci, oferta de colaborare din partea UDMR.

Decembrie 

6 decembrie - Politicienii Opoziţiei din Ungaria critică faptul că în Tratat nu se specifică modificarea paşnică a frontierelor.

10 decembrie - Parlamentul Ungariei ratifică Tratatul cu România.

12 decembrie - Guvernul coaliţiei de dreapta, centrată pe PNŢCD, urmînd linia lui Corneliu Coposu, a introdus în Guvern doi miniştri unguri: Birtalan Ákos la Turism şi György Tokay pentru Minorităţi. UDMR, organizaţie ostilă Statului Român şi Constituţiei României, a fost acceptată la guvernare.

18 decembrie - Karoly Király, fostul dizident comunist şi activist de frunte al UDMR, aflat în retragere, le spune noilor aleşi ai minorităţii maghiare că „la adăpostul legilor din România se poate acţiona în voie”!

19 decembrie - Eva Maria Bárki, militantă pentru federalizarea României, atrage atenţia noului preşedinte al României, Emil Constantinescu, să nu uite că alegerea sa se datorează şi votului minorităţii maghiare. Sfîrşitul anului 1996 aduce la cunoştinţa opiniei publice declaraţiile unor membri cunoscuţi ai UDMR, precum Ádam Katona, care cer modificarea articolului 1 din Constituţia României, cerînd ca România să fie declarată stat multinaţional şi, deci, divizibil. Ajunsă la guvernare, UDMR relansează ofensiva pentru ocuparea orfelinatului din Odorheiu Secuiesc, oprită de intervenţia Ministerului de Externe al Franţei, prin primarul ortaşului, Jenö Szasz. (Sfîrşit)

 Colonel (r.) Vasile I. ZĂRNESCU

 Ziarul TRICOLORUL, nr 2357 / 06.01.2012

Cartea Neagră a UDMR - Acţiunile antiromâneşti, 1996 (II)

15 aprilie - La Tîrgu Mureş ia fiinţă postul local de Televiziune cu text bilingv.

Mai

Guvernul României a finalizat un acord de comerţ liber cu Ungaria, vizînd desfiinţarea taxelor vamale între România şi Ungaria din data de 1 ianuarie 1997.

20 mai - La cel de-al 41-lea Congres al Uniunii Federaliste a Minorităţilor Naţionale Europene, care a avut loc la Timişoara, László Tökes declară că „autonomia etnică este unica soluţie”.

22 mai - Conducerea UDMR-ului a adoptat Hotărîrea 108 privind „Proiectul de statut pentru autonomia socială şi culturală a maghiarilor”.

Iunie

UDMR se face vinovat de blocarea construirii unui edificiu pentru copiii orfani la Odorhei, de către fundaţia elveţiană Basel Hilft, care a donat clădirea unor călugăriţe greco-catolice. Consiliul local Odorhei, compus din membri UDMR, transmite constructorului orfelinatului cererea ca noua clădire să fie dată în proprietatea şi administrarea Asociaţiei de binefacere Caritas din Odorhei, aflată sub egidă udemeristă .

6 iunie - Au loc alegeri locale. La Tîrgu Mureş, cîştigă postul de primar Imre Fodor, un exponent de bază al UDMR, cu 52,4%.

8 iunie - Miting în Piaţa Eroilor din Budapesta împotriva Tratatului de la Trianon şi în favoarea revizuirii graniţei cu România.

14 iunie - Elöd Kincses, fruntaş UDMR implicat în evenimentele din martie 1990, se întoarce legal de la Budapesta la Tîrgu Mureş, după 6 ani.

22 iunie - La sesiunea Consiliului Reprezentanţilor UDMR, desfăşurată la Sfîntu Gheorghe, problematica autonomiei trece pe un plan secund.

23 iunie - La Oradea este dezvelită statuia principesei Lorántffy, pe locul statuii lui Mihai Eminescu, distrusă şi aruncată în Rîul Criş de către horthyşti în timpul ocupaţiei ungare (1940-1944) .

28 iunie - Agenţia lituaniană de presă ELTA anunţă că raportorul pentru Consiliul Europei, György Frunda, a fost declarat persona non grata în Lituania, datorită marilor inexactităţi ale raportului de ţară pe care l-a întocmit, autorul fiind catalogat „subiectiv, părtinitor şi incompetent”.

Iulie

4 iulie - Se organizează la Budapesta o conferinţă cu tema „Ungaria şi minorităţile maghiare din străinătate”, cu participarea Guvernului maghiar. Participanţii au adoptat o Declaraţie în 11 puncte, prin care Guvernul Ungariei se angajează să sprijine tendinţele de separatism şi segregaţie ale minoritarilor unguri de oriunde, prin promovarea conceptului antidemocratic de autonomie pe baze etnice ale ungurilor din afara Ungariei. Evident, primul vizat este Statul Român. Guvernul României protestează energic împotriva declaraţiei, printr-o scrisoare diplomatică.

5 iulie - Declaraţia de la Budapesta este semnată de ministrul de Externe al Ungariei, László Kovács, de reprezentanţi ai partidelor parlamentare din Ungaria şi ai organizaţiilor reprezentative ale maghiarilor de peste hotare. Din România au fost prezenţi preşedintele UDMR, Marko Bela, preşedintele de onoare al UDMR, Laszlo Tökes, Csaba Takacs, Zoltan Dezsi şi alţii.

13 iulie - UDMR, prin Consiliul Reprezentanţilor săi, a decis în unanimitate să-şi asume acest document revizionist şi antiromânesc. Tot acum se stabileşte candidatul UDMR la Preşedinţia României, în persoana senatorului György Frunda, în al cărui program UDMR decide să includă tezele Declaraţiei de la Budapesta. Corneliu Vadim Tudor declara: Declaraţia de la Budapesta este „o declaraţie de război împotriva României”.

16 iulie - La dezbaterile de la Sfîntu Gheorghe privind desemnarea candidatului UDMR la Preşedinţia României, György Frunda a afirmat că, în eventualitatea cîştigării alegerilor, UDMR va desemna ca prim-ministru pe Smaranda Enache, preşedinta Ligii Pro-Europa, cunoscută pentru atitudinea ei antiromânească.

18 iulie - Este dată publicităţii „Declaraţia de la Budapesta”, document prin care statul ungar susţine politica autonomistă a minorităţii maghiare din afara graniţelor Ungariei, deci şi din România.

August

7 august - Presa semnalează un complot politic între PDSR şi UDMR la Tîrgu Mureş, care urmează să se susţină reciproc la alegerile din cadrul Consiliului Local, excluzînd celelalte partide.

16 august - Gheorghe Funar, preşedintele PUNR, propune ca proiectul de Tratat româno-ungar să fie supus Referendumului.

14 august - Consiliul Local Odorhei sigilează şi încuie cu lacăte, prin abuz, clădirea Orfelinatului românesc, confiscînd o proprietate particulară.

24 august - În presă apar articole în care se ia atitudine împotriva introducerii Recomandării 1201 în Tratatul româno-ungar.

28 august - UDMR face presiuni asupra guvernului ungar pentru punerea unui accent mai mare în Tratatul româno-ungar pe autonomia etnică.

Septembrie

UDMR agită spiritele din Odorhei, sindicatele din acest oraş anunţînd că vor demola Orfelinatul românesc, pentru a nu permite „colonizarea călugăriţelor românce”. Acestea erau doar 4 la număr.

3 septembrie - Presa românească, în special cea din Ardeal, consideră Tratatul româno-ungar ca fiind un tratat pentru neliniştea Transilvaniei. Cu ocazia discutării Tratatului bilateral cu România, politicienii din parlamentul ungar au făcut următoarele declaraţii: Viktor Orban (FIDESZ) - „Un tratat care nu rezolvă situaţia celor 2 milioane de unguri pe care două diktate i-au aservit României, nu poate ameliora relaţiile dintre cele două ţări. Oricum, pentru orice tratat bilateral, condiţia este autonomia secuilor”; Mihaly Kapronczy (MDF) - „Unul din principalele defecte ale tratatului este că nu prevede posibilitatea modificării paşnice a graniţelor”.

4 septembrie - PUNR este exclus din coaliţia guvernamentală. PRM consideră Tratatul româno-ungar ca un pact pentru dezmembrarea României.

11 septembrie - Într-un comunicat oficial, Partidul Liber Democrat Maghiar din România se declară pentru o reconciliere istorică deplină între Ungaria şi România. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2355 / 04.01.2012