Astăzi, la orele 18,45, pe postul Kanal D

LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI

Astăzi, la orele 18,45, postul Kanal D va difuza un amplu interviu cu preşedintele PRM, realizat de Adriana Duţu.

Ziarul TRICOLORUL, nr 2440 / 12.04.2012

„SCHIMBAREA POLITICĂ, SOLICITATĂ DE PROTESTATARI, O POATE FACE ŞI PRM, PENTRU CĂ N-AM FOST NICIODATĂ LA GUVERNARE” - Interviu cu dl. Vasile Popa, preşedintele PRM Olt

- Dle preşedinte, mai sînt două luni, aproape, pînă va începe campania electorală pentru alegerile locale. În acest context, cum stă organizaţia dvs., cum întîmpinaţi bătălia politică din luna mai?

- Eu zic că sîntem pregătiţi, avem, deja, 77 de organizaţii, în tot atîtea localităţi, plus Municipiul Slatina. Ca număr de membri, sîntem undeva pe la 2.700, cifre reale, cu adeziuni cu tot. Avem în toate aceste localităţi liste complete cu candidaţii noştri la Primării şi Consiliile Locale. Şi n-am terminat, umblăm în fiecare zi, în teritoriu, pentru a înfiinţa noi organizaţii. Eu sper ca în cele două luni, pînă în luna mai, cînd începe campania, să avem organizaţii în toate localităţile judeţului, cu candidaţi pregătiţi.

- Dar dvs, ce intenţii aveţi, la ce candidaţi?

- La Consiliul Judeţean Olt, pentru funcţia de preşedinte, dar voi fi şi pe lista de consilieri judeţeni.

- În caz că nu veţi reuşi la CJ Olt şi dacă PRM va trece pragul electoral, vă gîndiţi să candidaţi şi pentru Parlamentul României?

- În funcţie de ce rezultate vom obţine la alegerile electorale, este posibil să candidez pentru Parlament. Deocamdată, este prematur să discut despre acest subiect. Toate la timpul lor.

- Oltul a avut, mereu, un bazin electoral favorabil PRM-ului, acest lucru avantajîndu-vă, uşurîndu-vă, cît de cît, munca. Totuşi, pe undeva, cîndva, ceva s-a rupt, n-a mai mers, ţinînd PRM sub capacitate, la nivel de avarie. Ce credeţi că s-a întîmplat?

- Într-adevăr, Oltul a avut şi are un bazin electoral fidel PRM-ului. În 2000, de exemplu, PRM a avut, la Olt, 28%, iar în 2004 - 23%. În 2008, însă, din cauza degringoladei din rîndul partidului, n-am mai reuşit să atingem performanţele din trecut. Eu de-abia acum am descoperit că, în 2008, PRM Olt a avut depuse liste cu candidaţi doar în 55 de localităţi, din motive care-mi scapă, pentru că alţii au condus organizaţia, atunci. Dar chiar şi în aceste condiţii, PRM Olt a reuşit să obţină mai mulţi consilieri locali în 30 de localităţi, ceea ce spune multe despre potenţialul organizaţiei, neexploatat la capacitatea reală.

- Ţinînd cont de acest lucru, cum vă evaluaţi şansele la alegerile din acest an, şi la cele locale, şi la cele parlamentare?

- Eu zic că vom obţine 10% la locale, aşa cum, de fapt, mi-am şi propus cînd am preluat conducerea PRM Olt. Despre alegerile parlamentare, repet, nu pot să fac nici un calcul, nici un pronostic, pînă nu vedem ce vom face la locale...

- Credeţi că PP-DD vă va „fura” din electorat? Şi PP-DD, ca şi PRM, activează cam pe aceeaşi zonă politică a oamenilor simpli, veşnic nemulţumiţi de autorităţi, dornici de „ răzbunare “ şi de sancţionare a politicienilor corupţi de banul public...

- În nici un caz acest partid nu se poate compara cu noi. PP-DD e doar un partid de televizor, fără nimic concret în teritoriu, decît pozele lui Dan Diaconescu. Sondajele astea sînt relative, vin pe fondul nemulţumirii generate de actuala guvernare. Am mai avut cîteva experimente politice de acest gen, de-a lungul timpului, care au dispărut aşa cum au apărut, dovedind că sînt, scuzaţi expresia, doar un „fîs.” Mă refer la PNG-ul lui Becali, care, la un moment dat, a avut 17%, nereuşind, însă, la urne, să treacă de pragul electoral... ApR-ul lui Meleşcanu, la fel, în sondaje a ieşit bine, dar la urne n-a mai ieşit nimic, netrecînd nici el pragul electoral.

- Dar pe ceilalţi adversari politici, din judeţ, cum îi vedeţi? Mă refer la USL şi PDL... USL va obţine între 40% şi 45%, iar PDL - 20%. Aceste procente sînt valabile şi la nivel naţional. Deci, practic, vedeţi USL la guvernare?

- Da, dar în funcţie de ce alianţe va face, Şi la nivel local, dar şi naţional.

- Dar PRM-ul cu cine va face alianţe?

- La alegerile locale vom merge singuri. Aşa avem şi sloganul electoral: „Singuri, împotriva tuturor!”. Ce va fi mai departe, în toamnă, încă nu ştiu, va fi o decizie pe care o va lua Centrul...

- Aţi reuşit să mai atrageţi, pe plan local, spre PRM, nume sonore din societatea olteană

- Avem asemenea nume, nu neapărat grele, dar cunoscute. Nu pot, însă, să le fac publice, pentru că m-au rugat să nu le comunic presei. Lucrînd în administraţia locală a actualei guvernări, le-aş crea probleme la locul de muncă şi nu vreau acest lucru. Dar va veni şi acel moment, curînd...

- Nu aveţi, aşa, o reţinere de a da ochii cu electoratul, după ce am văzut, cu toţii, la mitingurile de protest, din acest început de an, că oamenii s-au săturat de politicieni?

- Noi, cei de la PRM, n-am fost niciodată la guvernare, nu ne considerăm ca făcînd parte din clasa politică hulită de protestatari. De aceea, nu ne e teamă de a ne întîlni cu oamenii. Din contră, le susţinem nemulţumirile, au dreptate să fie supăraţi pe cei care au tot fost, prin rotaţie, la guvernare, 22 de ani. Schimbarea cerută de protestatari o putem face şi noi, cei din PRM, pentru că n-am făcut rău acestei ţări, din contră, îi vrem binele.

- Pe acest fundal al protestelor, al refuzului populaţiei de a mai crede în sloganurile politicienilor, care ţin doar pe durata campaniei electorale, dvs., PRM-iştii, cu ce mesaj veniţi spre alegători?

- Nu vom promite nimic din ce nu putem rezolva. Aceasta e „strategia” noastră: să nu mai promitem nimic... Dar, dacă vom ajunge la guvernare, vom face tot ce vom putea ca toţi cetăţenii acestei ţări să trăiască decent, să aibă ce pune pe masă în fiecare zi. Aceasta e singura „promisiune”, dacă-i pot spune aşa. Altceva, nimic, pentru că n-are rost să minţim oamenii. Ajunge cu minciunile! Acest popor a fost prea mult timp minţit.

„SANTINELA” (Slatina)

Ziarul TRICOLORUL, nr 2405 / 02.03.2012

PRM, peste tot

Singuri împotriva tuturor!

- D-le preşedinte, ce înseamnă în aceste vremuri Partidul România Mare?

Vasile Popa, preşedintele PRM Olt: România se află într-un moment greu, în care capitalismul sălbatic generează crize economice, şomaj, mizerie şi foame. În astfel de momente, Partidul România Mare este mai mult decît necesar, pentru a da românilor un semnal că speranţa nu moare niciodată. Formaţiune politică de extracţie creştin-democrată, dar cu aplicaţii social-democrate, PRM promovează atitudini democratice şi transparente, avînd ca fundament Doctrina Naţională, care presupune următoarele obiective fundamentale: stoparea prăbuşirii economice şi sociale a ţării şi diminuarea coeficientului de risc de ţară; asigurarea condiţiilor pentru o creştere economică reală si durabilă; stabilizarea si relansarea producţiei; eliminarea treptată a blocajului financiar; relansarea exportului; realizarea unei protecţii sociale reale. Doctrina Naţională presupune, de asemenea, studierea, cunoaşterea şi popularizarea marilor valori naţionale româneşti, a poziţiei Naţiunii Române în lume, identificarea relaţiilor şi interdependenţelor în care este implicată ţara noastră. Pe scurt, aşa pot eu defini PRM, partid condus, la centru, de un patriot adevărat, intelectual de mare calibru, europarlamentarul Vadim Tudor. 

- Aţi preluat relativ recent conducerea acestei formaţiuni la Olt, într-o stare nu tocmai fericită. Ce aţi făcut pentru redarea vigorii de altădată a acestei filiale a PRM Olt?

V.P.: Mai întîi, am redesenat vechile structuri politice ale partidului care, deşi existau în realitate, nu erau însufleţite şi puse la treabă. Am refăcut organizaţiile partidului în aproape toate localităţile judeţului. Împreună cu fostul senator Gheorghe Zlăvog, dar şi cu alţi membri de nădejde ai PRM Olt, am colindat judeţul în lung şi în lat, arătîndu-le oamenilor că PRM Olt există şi reprezintă o alternativă la actuala Putere nepatriotică. Sîntem o echipă puternică, ne ascultăm unii pe alţii, ne informăm unii pe alţii cu respect şi înţelegere reciprocă, cu obiectivitate şi principii adevărate, clare. Majoritatea membrilor PRM Olt cred sincer că Vadim Tudor este un reprezentant autentic al românilor adevăraţi. Şi mai cred că anul acesta va fi anul revelaţiei acestui partid, care provine din seva acestui pămînt şi a acestui neam neîngenunchiat. 

- Care este mesajul dvs. către simpatizanţii PRM?

V.P.: Un lucru trebuie să fie ştiut: PRM Olt va încurca rău socotelile, atît ale celor de la Putere, cît şi ale aşa-zisei Opoziţii din judeţ. Şi asta datorită faptului că este singura formaţiune interesată de soarta românilor. Deviza noastră, „Singuri împotriva tuturor!”, va fi una cîştigătoare, iar PRM va redeveni iar ceea ce a fost, şi mai mult decît atît.

 (Interviu apărut în ziarul „Linia Întîi“, nr. din 5 februarie)

Ziarul TRICOLORUL, nr 2388 / 11.02.2012

Astăzi, 24 ianuarie, sărbătorim Unirea Principatelor - Interviu cu acad. Ştefan Pascu, realizat la Blaj, în ianuarie 1982

- Stimate domnule profesor, ne-am dat întîlnire peste munţi, aici la Blaj, dvs. venind de la Cluj-Napoca, iar eu de la Bucureşti, pentru a celebra şi aici, cum se cuvine, în Transilvania, Unirea Principatelor de la 1859. Care credeţi, după părerea dvs. că sînt meritele Blajului în edificarea micii Uniri de la 1859 şi mai apoi a celei mari, de la 1918? - Pentru a înţelege o asemenea faptă şi o asemenea înfăptuire, într-adevăr istorică, este de absolută necesitate să pătrundem sensul evenimentelor, şi nu numai evenimentele ca atare.

Pătrunzîndu-le, ne dăm seama de starea de spirit a oamenilor, de gîndirea lor, de dorinţele lor, de aspiraţiile, de idealurile lor. Reuşind să pătrundem în mentalitatea oamenilor şi în starea lor de spirit, ne vom da cu uşurinţă seama că înfăptuirea Unirii a străbătut de-a lungul vremii mai multe faze, mai multe etape, mai multe trepte. Mai întîi a fost ideea, ideea de unitate spirituală, de unitate economică, de unitate politică a Ţărilor Româneşti. Ideea s-a transformat apoi în dorinţă, care a pătruns în conştiinţa oamenilor de jos, a mulţimilor. Şi este un lucru ştiut, adeverit de Istorie, anume cînd o idee mare pătrunde în conştiinţa mulţimilor nu există forţă care s-o smulgă, s-o dezrădăcineze. Ideea şi, mai ales, conştiinţa de unitate s-au transformat apoi în tendinţe. Şi, în sfîrşit, treapta superioară a fost lupta pentru realizarea ei, concretizarea, materializarea acţiunilor şi sincronizarea lor pe întreg teritoriul locuit de Poporul Român. Şi apoi, la nevoie, chiar înfruntarea cu forţă armată. A fost ultima etapă care s-a săvîrşit treptat, cu multe sacrificii. Ideea unirii a cuprins, cum spuneam, întregul Popor Român, fie că locuia în Transilvania, fie că locuia în Moldova, fie că locuia în Ţara Românească, în sens larg, deci întreg spaţiul etnic al Poporului Român. Aici, la Blaj, mai ales după 1754, cînd s-au înfiinţat primele şcoli, ideea a prins contururi şi în mintea învăţaţilor, în mintea profesorilor şi, de asemenea, în mintea tineretului, a studenţilor, cum se numeau elevii mai mărişori în vremea aceea. Este cazul să subliniem un fapt: şcolile din Blaj nu erau şcoli pur confesionale, cum s-a spus şi se mai spune; depăşeau cadrul confesional. Au fost şcoli spre care au alergat nu numai copiii greco-catolicilor, ci şi cei ai ortodocşilor; şi nu numai din Transilvania, ci şi din celelalte teritorii locuite de Poporul Român, respectiv din Ţara Românească, din Moldova şi apoi din România. Astfel încît şcolile din Blaj au fost şcoli naţionale şi au educat în acest spirit copiii şi tinerii. Ideea a prins contururi mai ales atunci cînd pe Cîmpia de la Blaj, la 3-15 mai din 1848, cei peste 40.000 de ţărani, conduşi de tribunii lor tineri, căliţi în focul revoluţiei încă din primăvara anului 1848, ţăranii, mulţimile adunate au exclamat: "Vrem să ne unim cu ţara!", aşa cum ne-a transmis marele revoluţionar şi patriot Nicolae Bălcescu. Şi ideea nu s-a mărginit numai la adunarea de la Blaj. Dimpotrivă, ea s-a răspîndit peste tot. Astăzi există tot mai numeroase mărturii care adeveresc că s-au desfăşurat acţiuni în această direcţie în satele de pe văile rîurilor transilvane şi din munţi. Oamenii simpli, preoţii, învăţătorii de sat o doreau, o urmăreau şi acţionau spre înfăptuirea ei, astfel încît, atunci cînd ea s-a realizat în 1859, terenul era pregătit, din punct de vedere spiritual şi chiar şi material. Pe bună dreptate, spunea Alexandru Papiu Ilarian (unul dintre cei mai de seamă tribuni de la 1848, devenit mai tîrziu sfetnic al lui Cuza) că, atunci cînd s-a ales Cuza domn, emoţiile, mişcările şi simţirea au fost poate mai mari în Transilvania, zicea el, decît în Moldova şi Ţara Românească. Poate că nu au fost mai mari, dar a fost în egală măsură simţirea apărută la unison cu simţirea românilor din Ţara Românească şi Moldova.
- Ce a însemnat Unirea de la 1859 pentru ardeleni?
- Fireşte, semnificaţiile ei au fost multe şi de o valoare excepţională. În vremea lui Cuza, se ştie bine, s-au realizat paşi însemnaţi spre omogenizarea societăţii, spre fundamentarea, cimentarea şi consolidarea Unirii. Între sfetnicii lui au fost şi ardeleni. În vremea lui Cuza au luat naştere instituţii de cultură şi instituţii de ştiinţă, care promovau aceeaşi idee fundamentală a Unirii. E destul să ne amintim de cele două mari societăţi culturale, care erau şi politice în acelaşi timp, "Astra", înfiinţată la 1861, care îşi avea sediul la Sibiu, şi "Societatea academică" de la 1867, viitoarea Academie Română (fundamentată tot de Cuza); în ambele se întruneau învăţaţi de pe tot cuprinsul pămîntului românesc. Alături de cei din România erau şi ardeleni, bucovineni, şi macedoneni. "Astra", ca şi "Societatea academică" au fost şcoli nu numai de unitate culturală, dar şi de unitate politică. Şi atunci, şi mai tîrziu, şi totdeauna, cultura nu poate fi desprinsă de aspectele politice. Ea serveşte programul politic, după cum programul politic serveşte cultura, mai ales în cazul unei idei măreţe. Treptat, treptat, urcînd pe cărările Istoriei, pas cu pas, întîlnim alte evenimente dominate de ideea de unitate. De pildă, la 1877. Se ştie bine că în Transilvania s-au organizat colecte în peste 350 de localităţi. Ca şi în Bucovina, de altfel. Şi, de asemenea, se ştie bine că la Războiul de Independenţă au participat, alături de eroii din România, şi eroi din Transilvania, din Banat, din Bucovina. Ei s-au înfrăţit în luptă, s-au înfrăţit în gîndire, s-au înfrăţit în ideal, în aspiraţii şi în înfăptuiri.
- Se poate spune că Unirea de la 1859 a pregătit Independenţa de la 1877?
- Fără Unirea din 1859 nu era de înţeles, şi nici nu se putea, de altfel, realiza Independenţa de la 1877. Este un adevăr axiomatic. Iar Independenţa de la 1877 a constituit piedestalul Unirii celei Mari din 1918. În intervalul de la 1877 la 1918, România n-a stat pasivă. Ideea de unitate n-a pălit nici o clipă, n-a scăzut în intensitate şi n-a lipsit din preocupările oamenilor. Şi nu numai în momente festive, cînd se aniversau evenimente sau personalităţi, ci zi de zi, ceas de ceas, ea era prezentă în conştiinţa oamenilor. Să ne amintim, de pildă, de acel plan temerar al lui Axente Sever, unul din participanţii de la 1848, unul din cei mai înaintaţi în gîndire şi acţiune, unul din cei mai revoluţionari, cu alte cuvinte, care făurea un plan cu ocazia activităţilor prilejuite de aniversarea răscoalei din 1784. Era un plan temerar, care preconiza pătrunderea armatelor române în Transilvania. Planul n-a fost înfăptuit, ideea însă, ca şi semnificaţia ei au rămas. Încă nu bătuse ceasul. A urmat anul 1894, cel al memorandiştilor, ca răspuns la opresiunea crescîndă declanşată de guvernarea potentaţilor, a nemeşilor maghiari. Unitatea de gîndire, de simţire, de acţiune între românii din Transilvania şi cei din România a fost atunci perfectă. Iar opinia publică europeană a fost atît de atentă la ce se întîmpla în Transilvania şi în România, în general, a fost atît de sensibilă şi de receptivă la ideea de unitate a Poporului Român, încît se spunea, pe bună dreptate, că problema românească a intrat pe porţile deschise ale Europei. Asta mai cu seamă cu ocazia procesului de la 7 mai 1894, de la Cluj, cînd memorandiştii au fost duşi în faţa unui juriu, care dinainte formulase judecata, şi au fost condamnaţi. Atunci reacţiile şi ecoul au fost extrem de puternice în toate zonele locuite de români.
- Îmi amintesc că citisem undeva despre o scenă petrecută între tribunul Ion Raţiu şi Delavrancea. Este adevărată, întru totul?
- Este cît se poate de adevărată şi impresionantă. Mai mulţi ardeleni trecuseră atunci în România pentru a scăpa de prigoană. Doctorul Ion Raţiu, care era preşedintele Partidului Naţional Român, era îndemnat şi el să urmeze exemplul altora. În acest scop, pentru a-1 convinge, Dimitrie Sturdza, care era preşedintele Consiliului de Miniştri, 1-a trimis pe Delavrancea. Întîlnirea dintre acesta şi fruntaşul ardelean s-a petrecut în Dumbrava Sibiului. Scriitorul i-a propus lui Raţiu să treacă în România, pentru a nu mai face anii de temniţă care îl aşteptau. Ion Raţiu a meditat îndelung şi a dat un răspuns de o frumuseţe etică şi de o emoţionantă ţinută politică: "Spune dumneata: ce s-ar întîmpla dacă eu te-aş urma şi în încercarea noastră de trecere aş fi împuşcat în spate? Numai laşii sînt împuşcaţi în spate. Ce ar zice ţărănimea şi mulţimile din Transilvania, cînd ar auzi că preşedintele partidului, Ion Raţiu, a fost împuşcat în spate ca un fugar, ca un laş? Eu rămîn aici, că aici mi-e locul, alături de aceşti oameni pe care i-am îndemnat şi care s-au solidarizat cu noi, şi sînt obligat să-i îndrum şi pe mai departe, eu şi alţii, ca şi mine".
- O scenă, într-adevăr, istorică. Au urmat apoi anii întîiului război mondial, la sfîrşitul căruia s-a întîmplat minunea întregirii Patriei. Cum apreciaţi dv, ca istoric, eflorescenţa ideii de unitate în acea epocă ?
- Procesul istoric şi-a urmat cursul firesc, în condiţii de data aceasta cruciale. Lupta deschisă era atît de răspîndită, era atît de adînc înrădăcinată în conştiinţa oamenilor, încît nu-i abătea nici o ameninţare, nici o primejdie, nici măcar primejdia cea mai mare - pierderea vieţii. Vă amintiţi foarte bine de romanul lui Liviu Rebreanu, "Pădurea spînzuraţilor". Este un roman izvorît dintr-o realitate istorică: dezertarea românilor din armatele austro-ungare şi trecerea în România pentru a se înscrie voluntari. Şi atunci cînd corpul de voluntari români, constituit din prizonierii de război aflaţi în Rusia, s-a întrunit la Darniţa, lîngă Kiev, şi a formulat programul lor de viitor, s-a mai pus o piatră la temeliile Unirii. Cea dintîi şi cea mai importantă problemă era aceea a căilor care să grăbească realizarea unirii. Pentru că în unire e puterea. De aceea, adunarea de la Darniţa este caracterizată de unii participanţi a fi fost chiar o primă Alba-Iulia. Fireşte, ea nu poate fi asemănată nici ca importanţă, nici ca anvergură, nici ca amploare, nici ca semnificaţie cu cea de la Alba-Iulia. Totuşi, importanţa ei a fost mare, pentru că era întîia dată cînd o mare mulţime de soldaţi din Transilvania şi din Bucovina s-a organizat şi a făurit planuri de viitor privind acest uriaş ideal străvechi, care era nu numai al lor, ci al întregului Popor Român. Tot astfel ca şi Unirea din 1859, şi Unirea cea mare din 1918 întregul Popor Român a făcut-o. În tot acest timp, omogenitatea noastră socială a fost perfectă, fiindcă şi muncitorii, şi intelectualii erau în prima şi a doua generaţie ieşiţi din sînul ţărănimii. Prin urmare, erau legaţi de această ţărănime, care forma marea majoritate a populaţiei, iar ţărănimea, după cum se ştie şi după cum se spune şi în Programul partidului, a jucat un rol deosebit de important în Istoria Poporului Român.
- Vorbind de 1859 din punct de vedere al Blajului, am vrea să vă întrebăm care credeţi că este semnificaţia prezenţei lui Alexandru Ioan Cuza la istorica Adunare de pe Cîmpia Libertăţii?
- Alături de tribunii revoluţiei ardelene din 1848, la Blaj au participat mai mulţi revoluţionari moldoveni şi munteni. Printre ei a fost Alexandru Ioan Cuza, unul dintre cei mai prestigioşi, încă de atunci, conducători politici ai Moldovei. Au fost de faţă, de asemenea, Vasile Alecsandri, Vasile Jianu, Zaharia Moldovan, Alecu Russo şi alţii. Acesta din urmă a lăsat şi nişte impresii scrise despre adunarea de la Blaj, care sînt de toată frumuseţea, în privinţa lui Cuza. El a fost nu numai la Blaj, dar şi după aceea, la Braşov, cînd sub influenţa programului de la Blaj revoluţionarii moldoveni au redactat "prinţipiile noastre pentru reformarea patriei". Acestea cuprindeau, printre altele, Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti.
- Aşadar, 1848, 1859, 1877 şi 1918 - patru cifre simbol, patru momente care configurează împreună Arcul de triumf al Unităţii, Independenţei şi Suveranităţii naţionale. Care sînt, din punctul dvs. de vedere, ca reprezentant al celei dintîi cărţi a unei Naţiuni, al Istoriei, prin urmare, roadele prezente şi viitoare ale Unităţii naţionale şi ale Independenţei de stat?
- În istoria popoarelor sînt multe idei cardinale. Între ele, fără îndoială, luminoase, semnificative, sînt acelea de Unitate, de Independenţă şi de Suveranitate. Ideea de unitate înseamnă adunarea sub aceeaşi cupolă a tuturor fiilor de aceeaşi origine, de aceeaşi limbă, cu aceleaşi idealuri, cu aceleaşi aspiraţii. Această idee de unitate nu aparţine numai unui moment, sau unei generaţii. Ea este o permanenţă, una dintre marile permanenţe, care nu-şi sfîrşeşte viaţa o dată cu împlinirea, ci îşi continuă valenţele şi după aceea, multă vreme, totdeauna, aş putea spune. Ea se perpetuează şi astăzi, în vremea noastră, vreme care nu este altceva decît un nou urcuş, pe o treaptă superioară, al evenimentelor de care vorbeam, în această vreme se poate spune că, mai mult ca oricînd, se respectă tradiţia, se respectă trecutul de luptă.

CORNELIU VADIM TUDOR
(Interviu realizat pentru TVR, în ianuarie 1982)

http://www.ziarultricolorul.ro/?cmd=displaystory&story_id=11097&format=html 

"Traian Băsescu controlează Justiţia prin slugile lui, Kövesi, Predoiu şi Morar!"

Preşedintele Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, a acordat, în exclusivitate pentru lumeajustitiei.ro - http://luju.ro/ , un interviu despre cum vede domnia-sa, ca europarlamentar şi şef de partid, situaţia actuală a Justiţiei române. Ineditul dialog cu politicianul Corneliu Vadim Tudor l-am purtat în biroul său de la sediul PRM din Str. Emile Zola nr. 2, unde acesta ne-a primit în "ţinuta de lucru". Tineţi-vă bine!



* Domnule europarlamentar, cum se vede Justiţia română de la Bruxelles? Este ea pe mîini bune?

* În general, eu cred că şi acum străinătatea lucrează cu imagini false despre România. Bănuiesc că mare parte a opiniei publice internaţionale crede şi acum că omul linşat la 20 martie 1990, la Tîrgu Mureş, era un maghiar bătut de români (n.n. - este vorba de Mihăilă Cofariu). Cînd, de fapt, era invers.

Vreau să vă spun că şi la Bruxelles se fură ca la balamuc. Şi vă relatez modul în care au vrut să-l impună pe Laszlo Tökes vicepreşedinte al Parlamentului European. Preşedintele Parlamentului, polonezul Jerzy Buszek, ne-a propus să-l votăm prin aclamaţii. Ori instituţia aclamaţiilor nu există, există votul. Pentru, contra sau abţinere. Am protestat. Mi-au dat cuvîntul, nu am mai vorbit în română, ci direct în engleză. Am spus că mi-e ruşine pentru prima oară că sînt membru în Parlamentul European. Pentru că acest Tökes neagă tratatele de pace de după primul şi al II-lea război mondial. Atunci, mai mulţi oameni din sală au propus să se voteze electronic. Vă spun ceva ce nu credeam că se poate întîmpla în Parlamentul European. S-a supus la vot. Noi cu totul sîntem 736 de europarlamentari. După jumătate de oră de blocare a aparatelor electronice de vot, inexplicabil, am reuşit să votăm - şi reieşea că eram în sala 791 de parlamentari. Cu plus, cu minus, cu abţineri. Cu 100 mai mulţi decît erau în mod real în sală şi cu aproape 60 mai mulţi decît eram în totalitate. Au sărit nişte parlamentari din Austria, Bulgaria, Franţa şi au cerut reluarea votului pentru a doua zi, acuzînd frauda. Au trecut 3 luni şi nu s-a mai reluat votul. Deci, mă întrebaţi cum se vede Justiţia din România de la Bruxelles? Eu simt că puţin îi interesează pe ei ce se întîmplă în România. Tare mi-e teamă, dragă Adina şi Răzvan, că încă e în vigoare un aforism al lui Wenzel von Metternich, fostul ministru de Extrene al Austriei şi adversar al lui Napoleon, care zicea: "Europa se sfîrşeşte la Viena - şi de la Viena încolo începe Asia". România e ţara în care ce s-a furat, rămîne bun furat!

* De ce credeţi că DNA a fost întotdeauna singura instituţie lăudată în Rapoartele de ţară? Este mîna cuiva? Se fac jocuri înainte de realizarea acestor rapoarte? Cu ce este Daniel Morar mai presus de Procurorul General al României?

* Procurorul General al României nu există! Este o marionetă! Eu am şi poreclit-o "Godzila - servila". Se vede că a fost baschetbalistă. Tot ce nu-i convine lui Chioru' aruncă la coş. S-ar fi putut să fie două motive care s-o propulseze pentru o funcţie pentru care nu avea nici o calitate. Daniel Morar nu există nici ăla, e un figurant. Băsescu a paralizat centrii nervoşi ai acestei ţări. Şi-a înfeudat Serviciile Secrete şi Justiţia. Ministrul Predoiu, mutulică ăsta, a fost primul amant al Elenei Udrea, ei se trag din Buzău - Pleşcoi. Acolo s-a împrietenit cu ea. Cînd a devenit mai sveltă, pe la 15-16 ani, a băgat-o în lumea ceaiurilor. Se pare că a fost primul ei amant şi apoi a dat-o pe mîna unui proxenet... ea a fost curvă cu condicuţă! O să vă dau textele cu viaţa ei, pe ore am publicat-o. Ea se ducea pe Strada Ştefan Furtună la nr. 9, unde era dispeceratul unei reţele de prostituţie, acolo se ducea să-şi primească banii şi i se dădeau comenzi. Şi ea se visează şefa Statului Român (?!). DNA iese bine la raport pentru că e mîna Monicăi Macovei, asta e femeia-komisar, o beţivă. La o emisiune de Televiziune, un om în vîrstă, care a spus că a lucrat la Gara Basarab, a relatat cum a venit acolo "un control, Miliţie, Procuratură şi ne-a arestat pe toţi, ne-a închis. Noaptea a venit procuroarea Monica Macovei şi ne-a luat la bătaie cu mîna ei, pînă ne-a dat sîngele". Asta e femeia, d-aia se îmbracă ca un judokan. Macovei trage sforile cu Frattini. Are nişte senzori pe care apasă.

* Aţi făcut, de-a lungul timpului, nenumărate dezvăluiri despre hoţia clasei politice din România, dar nimeni nu s-a sesizat, cum de altfel se întîmplă cu majoritatea anchetelor jurnalistice. Este sistemul judiciar aservit unor interese mai presus decît cel naţional?

* Unele anchete şi dezvăluiri ale mele au avut efect. De pildă, pe Niculae Spiroiu pot să spun că eu l-am dat afară. Era prin 1993 - 1994, am primit de la un consilier al lui Ion Iliescu un document semnat de generalul Vasile Ionel şi acolo se cerea o anchetă pentru nişte fraude făcute la MApN, printre care şi achiziţionarea din Israel a unui aparat de aer condiţionat de 2,5 milioane dolari. Şi militarul român a răcîit rugina şi a văzut că scria 1943. Deci, aia s-a cumpărat de către Niculae Spiroiu. Eu am primit documentul, l-am publicat, l-au dat afară pe amărîtul de consilier, dar după cîteva luni l-au dat jos şi pe Spiroiu. Pe atunci nu îndrăzneau să te mintă în faţă. Acum te mint în faţă, vezi filmul, vezi documentul, nu e adevărat ce spuneţi voi, e ce spunem noi. Înţeleg că mă tîlhăreşti, dar mă faci prost? Îmi insulţi inteligenţa? Fraţii ăştia Băsescu, una două pleznesc oamenii, i-a să nu mai pleznească ei oamenii! Marţi a venit la mine un predicator din Arizona, Elisei Rusu, e român, plecat de 20 de ani şi m-a rugat să-l ajut să-i prezint şi pe alţii, să-i dea şi ei nişte răspunsuri la chestionarul lui. Prima întrebare era ce părere aveţi despre regimul politic actual. I-am zis, frate, pînă acum România a cunoscut două dictaturi, fascistă şi comunistă, acum e a treia - dictatura neamului prost. Acum Poliţia e atacată de interlopi cu pîrghii politice în PDL şi capul bandei este Băsescu. E un regim anarhic. Dictatura fascistă şi comunistă a avut şi personalităţi de valoare. Dar în dictatura neamului prost ce valori există? Heinrich Mann vorbea despre "spuma murdară a Revoluţiei"... ies gunoaiele ca după o ploaie, dar se duc la canal. La noi, de 20 de ani durează. Uite, la noi, semnul degradării, uite-l pe piticul ăsta handicapat, care chiar a căzut în cap... Odraslele foştilor torţionari ajung să demaşte comunismul, regimul care le-a făcut lor o copilărie fericită. Nu-mi plac lichelele. "Boala de care suferă Ţara Românească e lipsa de caractere" - spunea Nicolae Iorga. Mie mi-e milă de judecătorii simpli care-şi fac datoria şi care sînt plătiţi mizerabil. În Roma Antică magistraţii erau plătiţi foarte bine ca să nu fie tentaţi să fie corupţi. Pe cînd în România magistraţii sînt umiliţi, primesc o leafă de mizerie. În curînd, în România nu se va mai respectă nici legea gravitaţiei.

* Din ce motiv Parchetul General nu se autosesizează cînd este vorba de încălcări ale legii din partea autorităţilor maghiare din teritoriu, dar, în schimb, sînt chemaţi acum poliştii să dea cu subsemnatul pentru că, într-un moment al furiei împotriva orînduirii, au dat cu caschetele de pămînt?

* Poliţiştii nu trebuiau să arunce cu caschetele peste gard la Cotroceni, ci cu grenadele! Capii Justiţiei sînt nişte marionete jalnice în mîna lui Băsescu. Amintiţi-vă cum făcea el poteca la DNA, dar şi la alte instanţe, şi la CNSAS! El are stilul agresiv de a se duce peste oameni şi a-i teroriza. Ungurii nu sînt luaţi pentru că sînt în Guvern, au nevoie de voturile lor în Parlament, ca să nu-l suspende. Pentru că, în mod normal, nişte provocatori ca Tökes şi Marko Bella trebuiau expulzaţi. Eu îi expulzam imediat. Ungurii ard Constituţia României, în piaţa publică, zi de zi. Şi nu se mai sesizează nimeni. Pericolul cel mare care paşte societatea românească e că am început să ne obişnuim cu neobişnuitul. Ar trebui aplicată legea, care nu se respectă aproape în nici un domeniu. D-aia nu am fost eu lăsat să ajung la Putere. Eu arestam cîteva căpetenii. Situaţia actuală aproape că scapă de sub control, vor intra peste noi în casă. Acum cîteva zile, ţigănuşii au tăiat firele de curent din Cotroceni, eu de patru zile nu am curent, fax, telefon şi l-am sunat pe chestorul Petru Tobă şi i-am spus ia mai şi bagă-i la puşcărie! E o anarhie cum n-a existat niciodată...

* În repetate rînduri, aţi susţinut public că şeful Statului este foarte bolnav. Cu toate acestea, instituţia prezidenţială a negat. Aveţi cumva informaţii privitoare la sosirea, miercuri, în România a unui doctor de la Anvers, pe nume Picard, care ar fi cazat acum lîngă Vila Lac 2? Ştiţi ceva?

* Am publicat în ziarul meu "Tricolorul" de joi. A venit Christian Picard, e cazat acolo. Să dea Ministerul Sănătăţii Comunicat Medical, nu Turcan. Medicul vrea să-i facă iar un set de analize, la Spitalul SRI de la Baloteşti. Băsescu are cancer sută la sută, dar cu aşa bombardament de medicamente, terapii, vitamine, la el evoluează mai greu, nu dintr-o dată.

* Ce părere aveţi despre ultima găselniţă a unor PDL-işti, gen Sever Voinescu sau Elena Udrea, care au lansat scenariul conform căruia politicienii ar fi făcut alianţă cu mogulii pentru a-l suspenda pe Traian Băsescu din funcţia de preşedinte?

* E pierdere de timp să-i răspund lui Cotoi ăsta, că numai aşa îi cheamă pe ăştia de lîngă Băsescu: Cotoi, Cocoş - unde au găsit ei menajeria asta!? Ştiţi cînd o să-i cred eu pe ăştia? Cînd madam Plăcintă se va mărita cu Brînză. Nu s-a aliat nimeni cu nici un mogul!

* Controlează Traian Băsescu Justiţia? Cum? Prin cine?

* Da, o controlează. Prin slugile lui, Codruţa Kövesi, pe care a ameninţat-o că o dă afară dacă nu găseşte o posibilitate să-l rearesteze pe Vântu. Şi aia vrea să-l aducă pe Nicolae Popa în ţară, să redeschidă FNI şi să-i facă dosarul. Dar, de ce nu răspunde Băsescu la acuzaţia mea? El a luat 2,8 miliarde lei vechi de la FNI, în 1999. El era ministru atunci şi prieten bun cu Vântu. Şi o mai controlează şi prin Predoiu, care este omul Elenei Udrea şi prima lui dragoste. Îmi şi închipui amorul cocoşat dintre cei doi. Şi prin alcoolicul ăla de Daniel Morar, care stă cu fundul lui osos pe 2000 de dosare de mare corupţie, care însumează PIB-ul României pe vreo 2 ani. De ce nu dă drumul la dosarele acelea? Pentru a menaja clientela politică şi a şantaja!

* Aveţi în vedere o poziţie în Parlamentul European vizavi de politica Guvernului de la Bucureşti, care priveşte ciopîrţirea dreptului cîştigat la pensie?

* Am vorbit pînă acum, dar m-am înscris şi pentru un discurs impotriva CNA, în care voi cere desfiinţarea acestei instituţii staliniste. În Europa nu există o asemenea instituţie. Sînt şi alte posibilităţi pentru a-i ajuta pe cei ieşiţi la pensie, pentru că sînt mai multe Proiecte de Rezoluţie privind legislaţia europeană în materie, pe care le voi semna. Dar n-apucă ei să ia pensiile bătrînilor!

* În opinia dumneavoastră, respectă legile româneşti haina militară? Nu subminează Executivul autoritatea Statului în condiţiile în care legile speciale sînt călcate în picioare, iar salarizarea militarilor este ridicolă faţă de cea din alte ţări ale UE?

* Se dă cu fumigene ca de obicei. Ăsta-i stilul lui Băsescu! Au extras cîteva salarii pe care le numesc ei nesimţite şi au generalizat. În rest, militarii au salarii şi pensii de mizerie, chiar umilitoare. Principiul e foarte clar, nimeni nu are voie să diminueze cuantumul pensiilor pentru că ele sînt un bun cîştigat, nu un favor al Statului. Ce face Băsescu acum e una din cele mai grave fărădelegi din Istoria României.

* În final, cum catalogati iniţiativa senatorului Ghise numită "Legea jurnalistului", prin care toţi ziariştii să fie testaţi psihologic o dată pe an şi să activeze prin intermediul unor cabinete care să deţină arhiva şi să fie coordonate de un Ombus-man?

* Parcă era mai simpatic cînd făcea Note la Securitate! Eu nu ştiu ce profesie are Ghise ăsta. Cel mai rău e că şi-a lăsat nevasta cu cununie, asta nu se face, e o ruşine! Eu cred că sînt chiar ziarist. Am creat nişte publicaţii - şi uite că ele rezistă. O asemenea lege este aberantă. O lege a presei cum au şi alte ţări europene, trebuie să apere raporturile presei cu societatea, să apere presa. Nu sînt, sub nici o formă, de acord cu restricţionarea presei...

ADINA ANGHELESCU şi RĂZVAN SAVALIUC


http://www.ziarultricolorul.ro/?cmd=displaystory&story_id=8958&format=html