Preşedintele PRM a rostit un nou şi răsunător discurs în Parlamentul European Regimul Băsescu pune la cale o crimă împotriva Europei!

Doamnelor şi domnilor,

În ziua de 6 mai 2010, în sediul său de la Bruxelles, Parlamentul European a votat, cu o majoritate zdrobitoare, împotriva folosirii cianurii în minerit.  Cu părere de rău, vă anunţ că regimul politic  de la Bucureşti ignoră, cu cinism, Rezoluţia votată de aproape 500 de membri ai Parlamentului European. Am aflat recent ceea ce nu ştiam anul trecut: în Transilvania va fi amenajat un lac de acumulare a deşeurilor toxice, cu o suprafaţă de 800 de hectare, iar beneficiarul firmei Gold Corporation, care încearcă să jefuiască 300 de tone de uraniu, 800 de tone de aur şi 2.000 de tone de argint şi să comită nişte veritabile barbarii, e rechinul american George Sörös. Aud că preşedintele Comisiei pentru Mediu a Parlamentului European, colegul Jo Leinen, va vizita  România în luna noiembrie, pentru a analiza această situaţie incalificabilă. Eu o invit şi pe doamna Doris Pack, preşedinta Comisiei de Cultură, să vină în România şi să constate sacrilegiile care se pun la cale împotriva unui inestimabil Patrimoniu UNESCO - în mod concret, distrugerea a 8 biserici, a 9 cimitire şi a 1.700 km de galerii romane. Opriţi Cernobîlul de la Roşia Montană!

CORNELIU VADIM TUDOR 

(Discursul a fost rostit în plenul Parlamentului European, Strasbourg, luni, 24 octombrie 2011, fiind transmis în direct, pe Internet, în toată lumea).

Ziarul TRICOLORUL, nr 2302 / 26.10.2011

Preşedintele PRM i-a explicat preşedintelui Parlamentului European jaful incalificabil pe care Traian Băsescu şi George Sörös vor să-l facă la Roşia Montană

În cursul şedinţei de ieri a Parlamentului European, ecologistul Daniel Cohn-Bendit a profitat de omagierea memoriei victimelor din Norvegia (iulie 2011) pentru a-l ataca, din senin, pe venerabilul Jean-Marie Le Pen. În mod concret, europarlamentarul franco-germano-evreu i-a adus acuzaţii grave lui Le Pen (vice-decan de vîrstă al înaltului forum legislativ) pe motiv că oameni ca el au dus la un asemenea masacru (?!). În mod firesc, Le Pen a solicitat un Drept la Replică. După foarte multe insistenţe, i s-a acordat un minut. Era prea tîrziu, pentru că răul fusese comis. Simţind, el, că nu s-a procedat corect faţă de bătrînul om politic, care, totuşi, este un erou al Franţei, pierzîndu-şi un ochi în războiul din Coreea, din anii ’50, preşedintele Parlamentului European l-a invitat în biroul său din spatele prezidiului. Atunci, preşedintele PRM s-a simţit dator să-l încurajeze şi să-l însoţească pe Jean-Marie Le Pen, care, să nu uităm, i-a fost oaspete la Bucureşti, la Congresul II al partidului, desfăşurat în noiembrie 1997. Discuţia dintre Le Pen şi Buzek a fost foarte aprinsă, cu argumente dure şi de o parte, şi de alta. La un moment dat, polonezul i-a reproşat francezului că, într-o şedinţă anterioară, l-ar fi făcut pedofil pe Daniel Cohn-Bendit. Oricum, n-avea legătură una cu alta. În final, cei doi oameni politici s-au împăcat şi şi-au strîns mîinile – evident, ne referim la fostul prim-ministru al Poloniei, Jerzy Buzek, şi la fostul finalist al alegerilor prezidenţiale din Franţa anului 2002. După plecarea lui Jean-Marie Le Pen, a fost rîndul liderului PRM să aibă o întrevedere cu Jerzy Buzek, căruia i-a explicat că, în ciuda rezoluţiei votate la 6 mai 2011, de către Parlamentul European, împotriva utilizării cianurilor în exploatările miniere, regimul politic de la Bucureşti ignoră toate avertismentele şi interdicţiile şi vrea să demareze criminalul proiect de la Roşia Montană. Au fost abordate mai multe subiecte, asupra cărora preşedintele PRM se va referi, pe larg, la întoarcerea sa în ţară.


http://www.ziarultricolorul.ro/ultima-ora/ultima-or-preedintele-prm-i-a-explicat-preedintelui-parlamentului-european-jaful-incalificabil-pe-care-traian-bsescu-i-george-srs-vor-s-l-fac-la-roia-montan.html

RENEGOCIEREA, SAU REZILIEREA CONTRACTULUI PENTRU ROŞIA MONTANĂ?

În lunile iulie, august şi septembrie 2011, printr-o campanie de presă extrem de agresivă a celor de la Roşia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) şi apoi prin intervenţiile publice ale preşedintelui României, Traian Băsescu, primului-ministru, Emil Boc, ministrului Culturii, Kelemen Hunor, ministrului Mediului, Laszlo Borbely, şi preşedintelui Academiei Române, academicianul Ionel Haiduc, prin dezbaterile organizate la posturile publice şi private de televiziune şi radio a fost şi este mediatizată Roşia Montană. În această frumoasă comună din Munţii Apuseni şi, de fapt, în tot „patrulaterul de aur” Roşia Montană, Bucium, Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes, a venit, în anii 1995-1997, şi îşi continuă acţiunile împotriva Poporului Român şi a României un grup de asasini economici şi politici străini.
Aceştia au găsit sprijin şi susţinere la Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu pentru a jefui uriaşele zăcăminte de aur, argint şi metale rare, pentru a dinamita vestigiile arheologice unice în lume şi pentru a produce cel mai mare dezastru ecologic din Europa, prin folosirea cianurii.
Pînă în anul 1995, participarea Statului Român, prin Minvest Deva, la exploatarea zăcămintelor din Munţii Apuseni era de 100%. Apoi, fără ştiinţa şi aprobarea Poporului Român şi ale Parlamentului, în mare taină, prin Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), Guvernele Ciorbea, Radu Vasile, Isărescu, Năstase, Tăriceanu şi Boc au permis să fie negociate, încheiate şi derulate contracte de concesionare şi acte adiţionale secrete cu firma Gabriel Resources (care deţine peste 95% din afacere) din Marea Britanie şi actualele firme străine Roşia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) şi Deva Gold. Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, precum şi Guvernele pe care le-au format şi dirijat, au ascuns Poporului Român, proprietarul bogăţiilor naturale, clauzele contractelor de concesionare şi ale actelor adiţionale pentru cele mai mari şi mai bogate zăcăminte din lume de aur, argint şi metale rare, cele din Munţii Apuseni. Despre aceste contracte de concesionare au datoria şi pot să informeze Poporul Român şi Parlamentul României cîţiva dintre cei care au negociat şi au semnat aceste contracte şi acte adiţionale, între care se numără alogenii Radu Berceanu, Radu Vasile, Decebal Traian Remeş, precum şi foştii directori de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Regia Autonomă a Cuprului Deva (dl. Nicolae Stanca), Compania Naţională a Cuprului, Aurului, şi Fierului, Minvest S.A. Deva (d-nii Septimiu Cîmpeanu, Daniel Andronache, Ladislau Farcas, actualul director, de profesie notar, membru al P.D.L.).
Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, avertizează popoarele lumii că urmează o nouă criză internaţională, mult mai gravă decît cea declanşată în vara anului 2007, dar cu consecinţe imprevizibile. Între timp, preţul aurului continuă să crească pe plan mondial, iar marile puteri sînt preocupate să achiziţioneze cantităţi uriaşe de aur. În România, preţul aurului se apropie de 200 lei/gram şi va continua să crească. Eternul guvernator alogen al Băncii Naţionale a României, Mugurel Constantin Isărescu, a făcut apel la o comisie de specialişti, care să analizeze la cîte sute de tone de aur ar trebui să crească rezervele ţării noastre şi din ce surse. Aflat în vizită la Roşia Montană, preşedintele Băsescu a declarat ca s-au vîndut aproape 200 tone de aur, în ultimii 10 ani, pentru a se putea plăti pensii şi salarii. Ulterior, conducerea B.N.R. şi Administraţia Prezidenţială au declarat că informaţiile şi cele spuse de preşedintele Băsescu pe această temă sînt departe de realitate.
La sfîrşitul Secolului al XIX-lea, Banca Naţională a României avea rezerve de aur de 15 tone. După ce a fost predat Rusiei tezaurul României, în rezerva B.N.R. au mai rămas 2 tone de aur în anul 1920. Apoi, prin achiziţiile făcute în anii următori, s-a ajuns la un maximum istoric de 140 tone de aur în anul 1940, cînd ţiţeiul românesc a fost vîndut Germaniei pe lingouri de aur. În anul 1985, rezerva de aur a României era de 119 tone, iar la sfîrşitul anului 1989 a scăzut la 68 tone, după ce s-a vîndut aur pentru a se plăti datoria externă. În perioada 1990-1999, rezerva de aur a crescut an de an, ajungînd la 105 tone. Din anul 2000, B.N.R. nu a mai cumpărat aur, după ce s-a pus T.V.A. pe tranzacţiile de acest tip. În vara acestui an, preşedintele Băsescu a anunţat o opţiune strategică, respectiv ca „rezerva de aur a B.N.R. să ajungă la 200 tone, ca urmare a începerii exploatării de la Roşia Montană”. Preşedintele României declară că are datoria ,,să-şi pună ţara în siguranţă”. Din nou, preşedintele Băsescu ori nu cunoaşte, ori se face că nu ştie clauzele contractului de concesionare a zăcămîntului de la Roşia Montană şi actele adiţionale, care nu permit ca din cele 800-4.000 tone de aur existente să intre nici măcar un gram de aur în rezerva Băncii Naţionale a României. Conform acestui contract secret de concesionare a celui mai mare zăcămînt din lume de metale foarte preţioase, participaţia Statului Român a fost stabilită, arbitrar şi nu se ştie de cine, la numai 19,3% şi apoi a scăzut, ca urmare a majorărilor de capital impuse de R.M.G.C., la numai 0,02%-0,6%. Incredibil, dar adevărat! Pentru o participare a Statului Român de numai cel mult 0,6% din profitul R.M.G.C., preşedintele Băsescu solicită să înceapă cît mai rapid jefuirea zăcămîntului de la Roşia Montană, cu o valoare mult peste 100 miliarde euro, care ar fi, chipurile, benefică pentru Bugetul de Stat şi ar asigura 217 locuri de muncă, în locul celor 2.000 locuri de muncă desfinţate prin închiderea minei de la Roşia Montană, în anul 2006, la cererea R.M.G.C., pentru prima dată în ultimii 10.000 de ani. Redevenţa în lei sau în dolari, nu în aur şi argint, pentru R.M.G.C. este de numai 4%, fiind cea mai mică din lume. Ca urmare, contractul de concesionare a zăcămîntului de la Roşia Montană şi proiectul R.M.G.C. nu permit ca, după începerea exploatării, să intre aur românesc în rezerva B.N.R., decît prin cumpărare la preţul pieţei mondiale, plus T.V.A. de 24%. Aceasta fiind realitatea, ştiută şi de preşedintele Băsescu, apar cîteva întrebări fireşti: de ce susţine proiectul R.M.G.C. şi a devenit avocatul R.M.G.C.?; de ce a declarat că ,,exploatarea trebuie să înceapă”?; de ce a cerut renegocierea contractului de concesionare, pe ici pe colo, dar nu în punctele esenţiale şi nu a cerut rezilierea contractului extrem de păgubos pentru Statul Român? Preşedintele României nu a făcut public contractul de concesionare, fiind probabil îngrozit de prevederile sale, dar nici nu a impus Guvernului Boc să fie desecretizat şi să fie asigurată transparenţa lui. De asemenea, preşedintele Băsescu nu a precizat care dintre clauzele contractului cu R.M.G.C. trebuie renegociată şi de ce se impune modificarea acestora. Între timp, cîţiva dintre conducătorii de la Ministerul Economiei şi de la A.N.R.M. au început, din nou în secret, renegocierea contractului cu R.M.G.C. Conform scenariului de păcălire a Poporului Român, peste cîteva saptămîni se va anunţa, probabil de către preşedintele-avocat Băsescu, că a fost renegociat contractul şi se poate forţa începerea exploatării de la Roşia Montană. La presiunea opiniei publice, la insistenţele P.R.M. şi U.S.L. (P.S.D., P.N.L., P.C.), a Societăţii Alburnus Maior şi a zecilor de O.N.G.-uri care se pronunţă împotriva proiectului R.M.G.C., în ziua de 6 septembrie 2011, după 16 ani, a fost desecretizată parţial afacerea R.M.G.C. Deocamdată, a fost publicat pe site-ul Ministerului Economiei, parţial, contractul de concesionare pentru zăcămîntul de la Roşia Montană, cîteva acte adiţionale şi acte constitutive, dar rămîn strict secrete Licenţa de exploatare nr. 47/1999 transferată de la Minvest Deva la R.M.G.C., precum şi rezultatele referitoare la conţinutul real de aur, argint şi metale rare de la Roşia Montană, obţinute în Australia, pe baza celor 1.200 de foraje executate pînă acum de R.M.G.C., dar fără participarea Statului Român. Conform contactului de concesionare încheiat de Guvernul României cu R.M.G.C. pentru zăcămîntul de la Roşia Montană, Statul şi Poporul Român au numai de pierdut, respectiv :
1) Cel mai mare zăcămînt din lume de aur, argint şi metale rare aflat la Roşia Montană revine în întregime firmei private străine R.M.G.C. şi va fi scos din România, sub formă de concentrat minier. Regimurile preşedinţilor alogeni Iliescu, Constantinescu şi Băsescu au sprijinit şi au acţionat pentru ca bogăţia uriaşă de la Roşia Montană să fie dată gratuit la asasinii economici străini, iar în Munţii Apuseni să fie pregătit cel mai mare dezastru ecologic din Europa, pentru care Poporul Român va avea de plătit, în următorii 200 de ani, despăgubiri de zeci de miliarde de euro sau dolari.
2) Cele mai vechi şi mai lungi galerii din lume pentru extragerea aurului şi argintului, încă din perioada dacică şi romană, vor fi pulverizate prin dinamitare. Reprezentanţii R.M.G.C. se încăpăţînează să susţină că la Roşia Montană nu există galerii din perioada dacilor, a Poporului Primordial care a dat Europei cea mai veche şi avansată civilizaţie, cu 10.000-12.000 î. Chr. Adevărul istoric îi contrazice. Împăratul Traian, în anul 106 d. Chr., a dus ca pradă de război din Dacia cantităţi uriaşe de bogăţii, respectiv 1.640.000 kg aur şi 3.310.000 kg argint, care au fost extrase cu mii de ani înainte din galeriile dacilor de la Roşia Montană. 
3) ,,Distrugerea parţială sau totală a Roşiei Montane ar însemna cea mai gravă  amputare a mediului istoric românesc, distrugerea unui peisaj cultural unic, cu valoare mondială.” Această precizare este înscrisă în Raportul Comisiei prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale, dar preşedintele Băsescu nu a reţinut-o.
4) Prin folosirea a 150 milioane kg de dinamită, va fi pulverizat centrul comunei Roşia Montană, inclusiv cele 9 biserici, cimitirele şi monumentele istorice, vor dispărea 4 munţi şi numeroase vestigii istorice unice în lume, care ar trebui înscrise rapid în Patrimoniul U.N.E.S.C.O. Pare cel puţin ciudat faptul că preşedintele Băsescu nu s-a făcut avocatul Poporului Român şi al Guvernului României, pentru ca Roşia Montană să fie înscrisă în Patrimoniul U.N.E.S.C.O., cu toate că este una dintre cele mai vechi localităţi din lume şi găzduieşte zeci de km de galerii din timpul dacilor.
5) Participarea Statului Român în pachetul de acţiuni de la R.M.G.C. este subunitară, respectiv de 0,02-0,6%, iar redevenţa în lei este de numai 4%, cea mai mică din lume. În mod normal, pentru zăcămîntul de la Roşia Montană, Statul Român, dacă a renunţat să exploateze singur, în Interes Naţional, această bogăţie naturală uriaşă, sub pretextul că nu e rentabilă, ar fi trebuit, după modelul altor ţări, să încheie cu o firmă străină un acord de împărţire a  producţiei, din care Poporului Român să-i revină cel puţin 85% din cantităţile de aur, argint şi metale rare care se vor obţine în urma exploatării prin galerii şi fără cianură.
6) Proiectul R.M.G.C. prevede exploatarea rapidă, în maximum 17 ani, a zăcămîntului de la Roşia Montană, în cariere de suprafaţă şi prin folosirea a 200 milioane kg cianură. S-a pus la cale şi se insistă pentru producerea celui mai mare dezastru ecologic din Europa.
7) Va dispărea localitatea Roşia Montană, iar comunitatea locală va rămîne fără actualele biserici, cimitire, clădiri şi galerii monumente istorice, fără 4 munţi, dar cu un iaz de decantare pe aproape 400 ha, plin cu cianuri şi metale grele, care se vor infiltra în pînza freatică, precum şi cu un  baraj din arocamente, cu o înălţime de 180 m, care nu va rezista şi în scurt timp va ceda. Va urma un dezastru ecologic uriaş în Ardeal, în ţările vecine României şi care, pe Dunăre, va ajunge şi în Marea Neagră. Cine va suporta consecinţele proiectului R.M.G.C.? În mod sigur, Poporul Român, care va fi bun de plată! Cei de la R.M.G.C. vor să scoată din ţară tot concentratul minier rezultat după exploatarea de la Roşia Montană şi, după ei, potopul! Statul Român pierde enorm, în mod premeditat, din afacerea Roşia Montană. Şi în prezent este dator către R.M.G.C., iar după blocarea, pe căile legale, a proiectului R.M.G.C., din Bugetul de Stat vor fi suportate toate cheltuielile făcute de această firmă, inclusiv pentru acte de corupţie, începînd din anul 1995, conform uneia dintre clauzele secrete din contractul de concesionare şi numeroasele acte adiţionale.
Renegocierea contractului cu R.M.G.C. ar trebui să aibă loc numai după ce Statul Român va efectua 1.200 de foraje la Roşia Montană şi se va cunoaşte conţinutul real în aur, argint şi metale rare, iar aceste rezultate trebuie comparate cu cele deţinute de R.M.G.C. în urma analizelor efectuate în laboratoare din Australia.
Avînd în vedere tot ceea ce s-a petrecut, în perioada 1995-2011, la Roşia Montană, inclusiv numeroasele acte ilegale anulate de instanţele judecătoreşti, se impune să se renunţe la noua diversiune cu renegocierea contractului cu R.M.G.C şi să se treacă la rezilierea lui.
Dă-i, Doamne, românului mintea cea de pe urmă, mai devreme!

Dr. GHEORGHE FUNAR,
Secretar general al P.R.M.,
Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

http://www.ziarultricolorul.ro/editorial/renegocierea-sau-rezilierea--contractului-pentru-roia-montan.html

Procesul traficantului de rachete şi de armament Viktor Bout îl bagă în sperieţi pe Pazvante Chiorul

 

TRAIAN BĂSESCU ÎI TRIMITE, VAL-VÎRTEJ, ÎN SUA, PE SECURISTUL FLORIAN COLDEA ŞI PE PROCURORUL MATEI LAZĂR

AMERICA NU DOARME:

CHIORUL VINDE ARME!

Marţi seara, în jurul orelor 21, Traian Băsescu a avut, la Vila Lac 2, o întîlnire cu Florian Coldea. Individul e amestecat în aproape toate nelegiuirile Chiriaşului de la Cotroceni, începînd de la faimoasa răpire din Irak şi terminînd cu tentativa odioasă, din aceste zile, de modificare a pachetului de legi ale Siguranţei Naţionale. Am aflat că Florian Coldea a discutat cu Dictachiorul, timp de mai bine de o oră, despre deplasarea pe care ar trebui să o facă lacheul în SUA, pentru a se pune la punct în problema citării Chiorului în Dosarul Penal Viktor Bout, a cărui judecare va începe în septembrie, la un tribunal federal din New York. Matrozul Chior se teme de faptul că, o dată citat ca martor în proces, americanii ar putea să-i întindă o capcană, prin schimbarea încadrării juridice, din martor în inculpat. La discuţie a mai participat şi un procuror, însărcinat de Laura Kodruţa Kövesi să îl însoţească pe Florian Coldea în SUA, cei doi avînd misiunea să pregătească un raport asupra situaţiei. Conform informaţiilor noastre, procurorul, care activează în unul din departamentele Parchetului General, se numeşte Matei Lazăr şi se spune despre el că, pînă să intre în Procuratură, s-a ocupat, în calitate de avocat, de mai multe speţe de drept internaţional, mai ales pe relaţia cu SUA. E cunoscut ca un bun vorbitor de limbă engleză. Sursele noastre ne-au mai informat că cei doi vor contacta la New York o casă de avocatură locală, Crieg & Samson, care va deschide uşile necesare documentării în amănunt asupra situaţiei. Firma de avocatură din New York a fost pusă la dispoziţia Chiorului de George Sörös, care, în urma serviciului, îi va cere multe altele, legate, mai ales, de exploatarea aurului, argintului şi uraniului de la Roşia Montană. Revenim.

Explicaţie poză: Cunoscutul traficant de arme Viktor Bout, închis în Statele Unite, îl va trage în curînd după el şi pe Traian Băsescu.

ADEVĂRATUL SERVICIU ROMÂN DE INFORMAŢII

Ziarul TRICOLORUL nr 2080 – 03.02.2011

 

NEWS ALERT: La presiunea lui George Sörös, banditul zbanghiu va cumpăra 48 de "sicrie zburătoare" din SUA

Traian Băsescu vrea ca la acest început de an, cît mai urgent, să se efectueze plata primei tranşe de 350 de milioane de euro, aferentă contractului de dotare a Armatei Române cu avioane de vînătoare F16 second-hand.


Această plată se va efectua în condiţiile în care bugetul de pensii al MApN are o gaură de 200 de milioane de euro, iar întregului buget al Apărării îi lipsesc, pentru 2011, circa 2 miliarde de euro. Aşa cum se ştie, contractul de achiziţionare de către Armata Română a avioanelor de vînătoare F16 second-hand are valoarea totală de cca. 4 miliarde de euro, iar livrarea aparatelor de zbor se va face în perioada 2012 - 2015, pe măsură ce acestea vor fi scoase din serviciul aviaţiei americane, iar tartorul afacerii este George Sörös. Miercuri, 26 ianuarie a.c., în jurul orelor 16, aflat la Palatul Cotroceni, Băsescu a fost sunat şi a avut o discuţie telefonică cu George Sörös asupra acestui subiect. Miliardarul ungur l-a asigurat că, dacă face cît mai curînd posibil această primă plată, anumite persoane influente din Administraţia Obama, interesate şi ele în derularea contractului, îi vor aranja pînă la sfîrşitul anului o vizită oficială de stat în SUA, precum şi o întrevedere cu preşedintele SUA. Sursele noastre spun că vestea l-a binedispus oarecum pe Matroz, care, după convorbirea cu agentul CIA George Sörös, l-a sunat pe Emil Boc, explicîndu-i că pînă în luna mai trebuie să găsească banii necesari efectuării plăţii primei tranşe, din contractul sus-menţionat.

Cum i-a minţit Matrozul Chior pe copii...
După ce a cîştigat două campanii prezidenţiale şi două la primărie fără să fi făcut mai nimic decît scandal, Traian Băsescu şi-a convins pînă şi duşmanii cei mai înverşunaţi că are stofă de "actor", capabil să păcălească electoratul în stil mare. Unii apropiaţi au aflat de asta, însă, ceva mai devreme, cu prilejul unei întîmplări mai mult decît nostime, pe care v-o relatăm din surse martore la eveniment. Acum vreo 8 ani, pe vremea cînd Băsescu era doar primar la primul mandat şi se confrunta cu o agresivă izolare mediatică, coordonată de PSD, consilierii săi de imagine i-au propus participarea la o acţiune bine mediatizată.

Mai precis, Băsescu a acceptat invitaţia la o licitaţie caritabilă în favoarea copiilor necăjiţi, organizată de Fundaţia Smile Romania Appeal, condusă de Petruţa Dyer, actuala iubită a lui Andrei Gheorghe şi director al Medrom Medical Systems. În cadrul licitaţiei, la care a fost prezent şi Sorin Oprescu - tot un ostracizat al PSD, pe atunci - diverse personalităţi erau invitate să doneze obiecte pe care alţi participanţi să le achiziţioneze, iar banii să fie daţi copiilor. Cînd a venit rîndul lui Traian, acesta a luat microfonul, şi-a scos ceasul de la mînă şi a anunţat că îl donează, neuitînd să adauge că obiectul, dincolo de preţul său, de 4-5.000 de dolari, are o inestimabilă valoare sentimentală, i-a fost alături în momente importante ale vieţii, e încărcat de amintiri bla-bla-bla. Mai-mai ca oamenii din sală să izbucnească în lacrimi, auzind ce mult înseamnă ceasul în cauză pentru primarul general. Finalmente, un Băsescu profund emoţionat a predat ceasul organizatorilor, iar un filantrop l-a cumpărat imediat, cu o sumă apropiată de cea vehiculată de fostul proprietar, în aplauzele asistenţei. După eveniment, pe drumul spre Aleea Modrogan, consilierii democraţi ai lui Traian l-au întrebat, mişcaţi, cum s-a îndurat, totuşi, să renunţe la asemenea valoare. Răspunsul a venit cu un hohot gros: "Hă-hă-hă, care valoare, bă, era un ştift, dă-l dracu', i-am fraierit!".

 
http://www.romare.ro/?cmd=displaystory&story_id=5190&format=html