"Acest BLOG este creatia integrala a doamnei Ruxandra Lungu , fosta presedinta OFRM 2009-2014 si a domnului Ing Florin Chiriac, simpatizant PRM.
In continuare vom publica articole de interes general, informatii despre PRM, comunicate de presa, primite direct de la "sursa", rubrica "Saptamana pe scurt" din revista Romania Mare, diverse materiale .

Va multumim pentru suportul acordat !"




Colectivul de administratori ai blogului http://www.corneliuvadimtudor.blogspot.com/




miercuri, 27 aprilie 2016

Săptămîna pe scurt - 24.04.2016

– Roşu, galben şi albastru – O tragedie naţională – Domnul Pierdoiu – Balul de la Operă – O necesitate: întoarcerea lui Becali la masa de scris – Totul despre sex – Mineriada de catifea – Ultimul Prince – Schimbarea imaginii României în lume– 

Nu a existat pentru mine un motiv de mai pătrunzătoare mîndrie ca acela de la Olimpiada australiană, cînd am văzut în faţa ochilor înlăcrimaţi numai roşu, galben şi albastru. Pe cele 3 trepte ale podiumului se aflau româncuţele Andreea Răducan, Simona Amânar şi Maria Olaru. Ele întruchipau frumuseţea şi demnitatea unui popor care merită din plin să fie printre marile naţiuni ale lumii, aşa cum i-a hărăzit Dumnezeu, şi nu la periferia istoriei, unde ne împing zi de zi bezmeticii care ne conduc şi ne batjocoresc de 26 de ani. Evident că, puşi în faţa Tricolorului românesc, în triplu exemplar, mai marilor lumii sportului li s-au împăienjenit ochii şi i-au şutit titlul olimpic Andreei Răducan, sub pretextul jenant că s-a dopat, deşi analizele au confirmat că tînăra zeiţă din Carpaţi luase un banal nurofen contra răcelii. După Olimpiadă, medicamentul respectiv a fost scos de pe lista dopantelor, dar Andreei nu i-a mai dat nimeni medalia înapoi. Oricum, pentru noi tot ea este campioana olimpică şi are toată preţuirea noastră, la fel cum o au toate sportivele cu Tricolorul în inimă, printre care se află şi Larisa Iordache, cea mai recentă minune. Micuţa prinţesă ne-a redat bucuria de a fi români, în aceste vremuri tulburi, în care patriotismul este luat în derîdere, iar patrioţii sînt batjocoriţi de mafioţii burdihănoşi care nu se opresc din furat nici cît să asculte Imnul naţional. La redefinirea noastră ca europeni de rangul I au contribuit fundamental Octavian Belu şi Mariana Bitang, două statui umblătoare, cărora pigmeii nu s-au sfiit să le dea cîteva flegme la baza soclului în care sînt dăltuiţi. Aceşti sportivi minunaţi ne arată calea prin care România poate ieşi din marasm: lăsaţi profesioniştii să-şi facă treaba în toate domeniile, şi vom fi iarăşi ce-am fost, şi mai mult decît atît. Respectaţi-i pe aceşti oameni, fiţi patrioţi ca şi ei, numai aşa putem urni căruţa din groapa Istoriei. De fapt, aceşti mari antrenori nu sînt simpli oameni, ei sînt eroii timpului nostru, loviţi, de atîtea ori, pe nedrept de ambuscaţii care n-au produs în viaţa lor de nimic decît mătreaţă. La ei în cap, creierul mare stă în locul creierului mic, iar în locul gol locuieşte o colonie de păduchi care, din cînd în cînd, încing cîte-un baiaram pe acoperiş. De acolo i-au lovit, cu ura parazitului care se visează fluture, pe aceşti români autentici, aşa cum sînt lapidaţi toţi oamenii care reprezintă ceva prin ei înşişi, în aceste vremuri de cumplită urgie, în care competiţia valorilor a fost înlocuită cu întrecerea putorilor de partid şi de stat. Noroc că mai există asemenea caractere. Avem o speranţă că nu-i totul pierdut. Patrioţii sînt singura şansă a României de a se salva, prin ea însăşi, din tomberonul cu pîine mucegăită al Istoriei. – Nu credeam vreodată să apuc ziua în care gimnastica românească n-o să fie prezentă la Olimpiadă! Vedeam cum se prăbuşesc în jur toate reperele, dar refuzam să accept realitatea. S-a lucrat temeinic la distrugerea valorilor acestui popor atît de talentat, dar atît de prost condus. Politica distrugerii a tot ce e bun şi frumos şi-a atins ţinta. Nu mai reprezentăm nimic pe harta lumii, nici măcar în gimnastică, adică acolo unde, de la sublima Nadia încoace, cu acel neverosimil 10 de la Montreal (1976), am cam dat ora exactă. După mascarada din decembrie 1989, căreia cei interesaţi şi naivii îi spun revoluţie, iar cei năpăstuiţi, însă cu o reprezentare corectă a realităţii, o definesc drept lovitură de stat, nu numai că nu s-a mai construit nimic în jurul nostru, ba, dimpotrivă, s-a demolat totul. Inclusiv gimnastica. Au fost loviţi sistematic inventatorii El Doradoului românesc, Octavian Belu şi Mariana Bitang, au fost abandonaţi ceilalţi membri ai echipei, cărora li s-a oferit o salarizare batjocoritoare, nu s-a creat un cadru motivaţional adecvat pentru familiile care-şi îndrumă copiii către performanţă. S-a distrus… S-a distrus… S-a distrus… De astăzi sîntem mult mai săraci, mult mai obijduiţi şi lipsiţi de orizont. Ne-am întors în lumea a treia a sportului, printre şoarecii de cîmp şi gîndacii de Colorado. Cine sînt vinovaţii? Politicienii care au batjocorit Naţiunea Română. Acest popor dezorientat şi-a ales greşit conducătorii. De fapt, călăii. Tiranii, după cum e scris în Imnul nostru naţional. Care se numeşte ,,Deşteaptă-te, române!”, nu ,,Somnoroase păsărele”. Dacă, astăzi, noi nu mai avem echipele de gimnastică la Olimpiadă, există un singur vinovat: factorul politic. Clasa asta mizerabilă care a îngrozit România, care ne-a aruncat la periferia Istoriei. Care a încurajat hoţia, delaţiunea şi impostura. Dar să nu ne pierdem speranţa. Să nu ne acceptăm soarta dictată de nişte impostori. Să răsturnăm Mafia politică şi să aducem în fruntea ţării patrioţi care să pună bazele unei societăţi normale, derivată din tradiţiile româneşti. Cu siguranţă, atunci, acest popor magnific va scoate la lumină alte şi alte valori care ne vor face să simţim că ne-am născut într-un loc binecuvîntat de Dumnezeu. Pentru că în sufletul acestui popor se plămădesc copiii excepţionali care vor ridica Tricolorul deasupra norilor. Haideţi, fraţii mei, să le dăm drumul să zboare! – Alina Gorghiu, sublima sirenă din fruntea PNL, a iniţiat o campanie împotriva somnolenţei în politică. Se răsuceşte Crin Antonescu în patul matrimonial de indignare! În contrapartidă, Vasile Blaga, colegul ei de suferinţă extraconjugală (în sensul că e consumatorul cu care se afişează cel mai des în lume, nu vă gîndiţi la alte prostii, fiindcă nici măcar Alinuţa nu e atît de naivă…), va iniţia, cît de curînd, o campanie contra beţiei în politică. A beţiei de cuvinte. Şi să mai zică vreunul că la PNL nu se gîndeşte, nu se munceşte, că nu ştiu ce-i fac. Uite, numai în ultima lună au avut 4 candidaţi la funcţia de Primar General, viitor client al DNA. Pînă la urmă, au rămas fixaţi pe domnul Pierdoiu, veşnicul neales, pe care, atunci cînd a vrut să se ungă deputat într-un colegiu din Cîmpia Buzăului, l-a bătut ca pe coasă, numai în gură, un băiat de prin zonă. Deci, cafteala pe care o s-o ia şi la Capitală n-o să-l doară prea tare, că e învăţat cu ea precum strămoşii lui Ion Iliescu cu ,,Scînteia”. – Mare scandal la Opera Naţională. Balerinii, în loc să danseze pe poante, se ţin de glume. Pardon, de greve. Cică limbajul trupului dat prin făină şi vată de zahăr nu-i mai ajută pe dansatorii români să se înţeleagă cu străinezii. Eu auzisem că arta n-are graniţe, dar e posibil să am probleme cu recepţia. Se pare că nordicii şi acoliţii lor nu se pricep la ,,Periniţa”, iar valahii nu agreează ,,Spărgătorul de nuci” (sper că am scris consoana potrivită). Cu excepţia renumitei Alina Cojocaru, care se joacă de-a mama şi de-a tata cu norvegianul Cyborg, sau cam aşa ceva, adică exact cu acela care coordonează şi penetrează corpul de balet şi bune maniere. Pînă acum s-au schimbat vreo 4 directori, iar balul continuă. Parcă am fi la PNL. – Augustin Lazăr a devenit Procuror General. Dacă va face pe jumătate din cîte a făcut Augustin de la Dinamo pentru cîinii roşii, va primi aplauze prelungite şi celebra scandare a galeriei steliste: ,,Augustin cu nasul gros/ parcă e Pantera Roz”. – Că veni vorba de ,,eternul derby”. Anul ăsta au fost 6 (cinci egaluri şi o victorie pentru Dinamo), după ultimul, Steaua fiind eliminată din semifinalele Cupei României. Şi asta s-a întîmplat la 3 zile după ce Astra lui Şumudică, cel cu apărarea mică, a bătut-o cu ciocanul de şniţele, suflîndu-i şi titlul de campioană la care se abonase în ultimii 3 ani, adică exact în perioada în care Gigi Becali s-a dedicat literaturii şi, mai ales, lucrărilor ştiinţifice care au făcut înconjurul mapamondului lumii (,,Ce-a îngropat pisica”, ,,De ce e proştii deştepţi” şi altele). E cît se poate de clar că singura soluţie pentru revitalizarea Stelei este întoarcerea lui Gigi Becali la masa de scris… – ,,Nu sînt nici frumos, nici bun, sînt demn”. A cui să fie declaraţia asta atît de sinceră? A lui Burebista? Nţ. A lui Mihai Viteazul? Nu, că ăsta era beton, după mărturisirile contemporanilor (,,a căzut trupul lui frumos ca un copaci”, scria cronicarul, cu invidie şi puţină părere de rău). Hai să nu vă mai fierb: despre Marian Vanghelie este vorba. Nu, nu e o glumă de-a mea, aşa a zis el. – ,,Principalul merit al lui Iohannis este că nu e Ponta”, zice Teodor Paleologu, al cărui principal merit este că e fiul lui ta-su. Totuşi, insist: dacă ăsta este principalul merit, cam care ar fi defectele? Sau nemţii second-hand n-are defecte?! – Fane Spoitoru a fost pitit definitiv, dar comentariile continuă. Un manelist (altul decît Rareş Bogdan), Sorinel Copilul de Aur şi Plastilină, declara televiziunilor de pe centură că ,,Dl. Fane era un om simplu. Era respectuos. Dădea noroc şi cu un copil de 5 ani”. După care-i lua cornul şi laptele. Cu braţ cu tot. – Minunate mai sînt anunţurile de la ,,Matrimoniale”: ,,Caut femeie pentru sex oral şi alte avantaje!”. Sau: ,,Caut femeie pentru relaţii extraconjugale, îngrijire, mici reparaţii”. Ce concluzie tragem noi de aici? Că sexul e un lucru periculos, care necesită îngrijiri medicale, ba chiar şi ceva reparaţii. O fi vorba despre sexul neprotejat. Oricum, dacă-i p-aşa, mai bine lipsă. – Aţi observat că, imediat ce s-a întors Marian Munteanu pe scena politică, au venit şi minerii la Bucureşti? Sanchi, cică au venit să protesteze , să pună panseluţe şi să-l mîngîie pe chelie pe Iarăşi Bogdan, portjartierul lui Guşă. Păi dacă-i aşa, de ce după retragerea în Munţii Orăştiei, colţ cu Ferentari, a lui Marian Munteanu s-au evaporat şi ei? Măi, băieţi, credeaţi că ne păcăliţi? – A dat colţul spre Michael Jackson şi lăutarul Prince. Bineînţeles că, înainte de marea trecere, a luat o supradoză de droguri, să-i fie somnul lin, şi codrul aproape… – KWI a fost radiat. Deocamdată, din Cartea Funciară a Sibiului. De fapt, doar din poziţia bănoasă, dar necuvenită, de proprietar al unei clădiri care-i aducea venituri lunare de 5.000 de euro, fiind închiriată unei bănci de neajunsuri. O grămadă de bănet, cam cît cîştigă într-o lună 20 de profesori debutanţi. Să sperăm că nu va păţi acelaşi pocinog cu celelalte 5 case, că n-ar mai avea pe unde să se joace de-a hoţii şi vardiştii. Şi atunci ar fi nevoit să-şi omoare timpul cu Prima Doamnă numai pe afară, practicînd, cu asiduitate şi încăpăţînare nemţească, jocul care i-a făcut celebri: ,,Ţări”. Şi cît e el de fîşneţ, nu-i mai dai de urmă, chiar dacă-i cam cunoşti traseul în jurul lumii şi încerci să-l urmăreşti pas cu pas. Iar în vremea asta, la Palatul Cotroceni, motanii prezidenţiali vor mînca peştişorii politici şi-l vor linge la bot pe Mihalache, în scopul nobil de a schimba imaginea României în lume.

CONTELE DE MONTE-CRISTO

http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-62/


joi, 21 aprilie 2016

Săptămîna pe scurt - 19.04.2016

– Geografia trupului – Decesul mortal al lui Fane Spoitoru
– Dragostea de ţară trece prin stomacul burţii – Dumnezeu preferă inimile curate – O călătorie în timp – Individualismul indivizilor – Istoria necenzurată a românilor


– Marian Munteanu, celebrul încasator din Piaţa Universităţii, va fi candidatul PNL la Primăria Capitalei. În replică, PSD (fost PDSR, fost FSN, fost PCR) îl va propune pe Miron Cozma, pentru a reedita finala din iunie 1990. – O profesoară de geografie, foarte devotată muncii sale, le-a arătat elevilor toate formele de relief ale corpului ei didactic. Nu vă impacientaţi, n-a folosit arătătorul tradiţional, şi nici mult prea depăşita hartă, că n-avea nimeni chef de astfel de prostii, reminiscenţe ale unui sistem educaţional învechit. A folosit metode, mijloace şi tehnici dintre cele mai moderne. Baza a constituit-o retroproiectorul, pardon, videochatul. Pe post de material didactic era, în unele secvenţe ale lecţiei, îndeosebi în cele legate de aprofundarea cunoştinţelor, un nene cu două-trei picioare, care era trecut în proiectul didactic la rubrica ,,iubiţi ocazionali şi alte mijloace de învăţămînt”. Feed-back-ul a fost pe măsură. Elevul Gigel Adiavoliţei, care a descoperit tărăşenia în timp ce naviga plictisit pe site-urile de profil, nu va uita niciodată această lecţie metodică a profei, iar dragostea lui pentru geografie a atins paroxismul. Cunoştinţele predate cu atîta devotament i s-au întipărit temeinic pe retină. Acum ştie totul despre culmile domoale ale Dealurilor de Vest, despre Focurile Vii din Subcarpaţii de Curbură, şi, mai ales, a cercetat vrăjit sfîrcurile Munţilor Carpaţi. Cu triunghiul Bermudelor n-a prea avut timp să se acomodeze, întrucît şnurul care acoperea zona a dispărut cu viteza luminii. În schimb, a explorat, mai ceva decît Yves Cousteau, teribila Groapă a Marianelor (Amarianelor, ca să fim cît se poate de corecţi). Singura nemulţumire a elevului, legată de sistemul românesc de învăţămînt, este că profa de geografie i-a cam consumat traficul de Internet. – PSD a mai înghiţit un rahat: UNPR-ul. – A murit tatăl lui Dan Diaconescu Direct. Dumnezeu să-l ierte! Şi pe DD. Fiindcă a refuzat, acum 4 ani, unificarea Mişcării Naţionale. – A dat colţul şi Ion Titişor, zis Fane Spoitoru, celebrul interlop care i-a retezat braţul, cu sabia, unui tînăr ofiţer de poliţie, în anii ’90. Înmormîntarea (sau nunta, că la ţigani e greu de făcut diferenţa) a fost un bun prilej pentru manelişti ca să-şi dreagă vocile de privighetori cernite, iar pentru Miron Cozma, încă o fericită ocaziune de a ciuguli nişte colivă, în direct, la cel mai mincinos post de televiziune din spaţiul carpato-danubiano-filotic.
– Un studiu INSCOP Research a descoperit că 85,4% dintre români îşi iubesc ţara, în timp ce 11,5% o consideră cam naşpa. Asta înseamnă că ăia care ne conduc sînt aleşi/numiţi dintre cei 11,5%. Aproape la fel de lipite de corazonul inimii sînt Italia (83,5%), Spania (83%) şi Marea Britanie (82%). Asta demonstrează că dragostea de ţară trece prin stomacul burţii. Sentimente destul de foarte naşpa nutresc românii faţă de ţări precum Iran, Siria, Rusia, Ungaria şi Ucraina. Ce aveţi, fraţilor, cu Iranul şi Siria? Cît despre vecinii noştri, vă înţelegem (nu ripostaţi că nu sîntem vecini cu Rusia, că ştiţi la fel de bine ca tot mapamondul pămîntului că Rusia se învecinează cu cine vrea ea). – Legea dării în plată, prin care datornicul care şi-a achiziţionat o locuinţă cu un credit ipotecar şi nu mai poate plăti ratele înrobitoare îşi poate stinge datoria prin cedarea imobilului, a fost adoptată în ciuda opoziţiei lui Klaus Iohannis, Mugur Isărescu şi a altor băgători de seamă, pentru care cetăţenii României sînt simple obiecte de inventar. Băi, aceştia, v-a plăcut să le luaţi pielea românilor, dar
s-o daţi înapoi n-aţi mai vrea, aşa-i? Arde-v-ar puşca măgarului! – Fiindcă a făcut o ,,lege unică a salarizării” de tot rîsul, ministrul Nemuncii, Ana Costea, a demisionat din guvernul abracadabrant. Pardon, tehnocrat. A fost cea mai bună decizie a ei de cînd a venit cu pluta la minister. – Scandalul dopării cu Meldonium se extinde. Peste 140 de sportivi au primit suspendări provizorii. Printre ei, şi româncele Mirela Lavric şi Eva Tofalvi. Problema e că finlandezii de la Agenţia Naţională de Anti-Doping susţin că nu sînt date certe că medicamentul îmbunătăţeşte performanţa sportivă, fiind în consonanţă cu producătorul leton Grindeks. Păi dacă n-are nici un efect, de ce-l mai îmbalotează sportivii? Că doar nu suferă toţi de aceeaşi boală! Sau da? Au boală pe recorduri obţinute necinstit.
– Mare deranj cu piesa cîntăcioşilor de la Taxi, în care ăia behăie că ,,Dumnezeu preferă lemnul şi spaţiile mici”. Staţi liniştiţi, limacşilor, Dumnezeu preferă inimile curate. N-are nici o treabă nici cu manelele, nici cu versurile stupide. El l-a creat pe om în halul în care l-a creat, şi l-a lăsat să se manifeste. Dumnezeu e mult mai democrat decît credeţi. Altminteri n-ar permite toate nedreptăţile din lume. Faţă de care piesa trupei de lăutari popi-rock e apă de ploaie acidă. – Un mare iubitor de animale scria în numărul trecut al revistei noastre că Vlad Ţepeş a fost omorît din porunca fratelui său, Radu cel Frumos. Dacă am gîndi în termenii materialismului dialectic şi istoric, am rîde, ştiind foarte bine că Radu cel Frumos dăduse colţul, în Transilvania, în 1474. Dar cum noi ştim foarte bine că există găuri negre prin care putem călători în timp, în special dimineaţa, pe răcoare, sîntem convinşi că domnul Marius Marinescu are dreptate: Vlad Ţepeş a murit din ordinul fratelui său, care trecuse ultima frontieră cu 2 ani înainte, dar care acum se încarnase într-un tip destul de foarte naşpa, care se intitula Laiotă Basarab, zis şi cel Bătrîn. În rest, e bine, trăiască lupta pentru pace! – Capitala nu mai are primari. De fapt, n-a avut niciodată, ca să fim corecţi. Cu excepţia lui Rareş Mănescu, care oricum nu se simte prea bine, şi a lui Negoiţă (încă în funcţie, însă trimis în judecată pentru evaziune fiscală), toţi ceilalţi, în frunte cu Oprescu, s-au dedicat muncii de cercetare ştiinţifică, fie la domiciliu, fie sub control judiciar. Măi, bucureştenilor, vin alegerile, deschideţi ochii! Chiar nu vedeţi ce se întîmplă, sau nu vă pasă? Căutaţi-vă candidaţi cu puşcăria la zi, că de ăştia cu studii aprofundate la fără frecvenţă ne-am săturat… – Marian Vanghelie, primarul imponderabil al Sectorului 5, afirmă, cu seriozitatea-i proverbială, că ar cam fi vremea să se renunţe la, citez, ,,privatizările hazlii”. Iar Vasile Dâncu, tehnocratul roşu, apasă pe acceleraţie, întrucît ,,a apărut un individualism foarte puternic al indivizilor”. Numai intelectuali subţiri, numai oameni de spirit bîzîie pe lîngă balega puterii. – Aţi observat că cele mai mari salarii de bugetari le au politicienii? Deci e adevărat că prostia se plăteşte… – Elena Udrea a luat-o pieptiş pe calea mîntuirii. Care, se pare, nu mai duce la Băsescu, de vreme ce înfierează păcatele care, zice ea, sînt caracteristice Poporului Român. Şi le enumeră: ,,mîndria, invidia, iubirea de arginţi, desfrînarea, lăcomia pîntecului, trîndăvia, mînia”. Poţi s-o contrazici pe această bravă româncă? Nu poţi, că ea le-a experimentat pe toate. Mai puţin preacurvia, deşi chestia aia cu lăcomia pîntecului n-am înţeles-o.
– Adriana Bahmuţeanu are probleme existenţiale majore cu energia electrică fluctuantă, care îi arde televizoarele şi îi sparge becurile. Nu mai vorbim de lampa care-i filează non-stop. Deşi îşi suspectează gîndurile negative că ar fi pasionate de electrocasnice, un singur lucru e cert: din canalizare vine un miros foarte suspect, cauzat de nişte ,,entităţi neidentificabile”, întrucît nu se aude tropăitul piciorului de lemn. Sîntem alături de această martiră a televiziunilor culturale, în lupta ei neostoită cu universurile paralele cu ,,Realitatea”. – Scoaterea din jocurile puterii a lui Ludovic Orban, celebrul cîntăreţ în struna puterii liberale, i-a dat ocazia lui Victor Ponta să-l ierte pentru cele făcute, gîndite şi rostite cu diferite ocazii politice. Problema lui Orban e că, potrivit spuselor fostului premier, ,,Dumnezeu nu-i uită nici pe proşti, nici pe ticăloşi”. Nici pe plagiatori (asta-i de la mine). Cred că, pentru prima dată în viaţa lui, plagiată după clasicii marxism-leninismului de bodegă, Victoraş are dreptate; Dumnezeu nu-i uită pe tovarăşii lui de cîrdăşii politice, pentru că nu-L interesează subiectul. Şi, în ciuda maneliştilor de ocazie, nu preferă creierele mici. – Şontîc-şontîc, consilierul Dan Mihalache a ajuns ambasador în Regatul Unit. Şi mai ziceţi că Iohannis n-are umor negru! Rîde toată Europa. – Maica Stareţă de la Mînăstirea Sfintei Cruci este acuzată de constituire de grup infracţional şi spălare de bani (9 miliarde de lei vechi), fiindcă, împreună cu 5 farmacişti, a dat cele duhovniceşti pe cele foarte lumeşti. Doamne apără şi păzeşte! Dacă nici în feţele bisericeşti nu mai ai încredere, atunci în cine? În candidaţii pentru alegerile locale? Hai, că-i prea de tot! – Facem un pustiu de bine acelora care încurcă mîncarea cu mîncărimea, şi istoria cu isteria, şi publicăm un fragment din excepţionala scriere ,,Istoria necenzurată a românilor” (autor: Adi Sfinteş), ca să se lămurească toţi intelectualii de debara cum a stat treaba cu Radu cel Frumos. * Capitolul 41. RADU CEL FRUMOS-CU SPATELE ÎNAINTE. Cei doi copii ai lui Vlad Dracul lăsaţi zălog la Înalta Poartă au fost total diferiţi şi nu se înghiţeau deloc. În timp ce Vlad era dintr-o bucată şi nu-i suporta sub nici o formă pe turcaleţi, Radu era alunecos şi se îndrăgostise nebuneşte de Mehmed al II-lea, cu care îşi bătea adesea joc de articolul 200. Datorită calităţilor sale de valoros om de stat în iatac, sultanul i-a conferit, în cadrul unei ceremonii intime, titlul neoficial de „cel Frumos”. Şi-l ţinea numai de-a dreapta sa, că la marele padişah pasiunile erau devastatoare. Dar, ca orice atracţie fatală, nici asta n-a durat mai mult de 3 zile, şi atunci ce şi-a zis turcaletul: „Allah mi l-a dat, a fost bunuţ, dar trebuie să scap de el, că nu rămîne gravid, şi mie îmi trebuie moştenitori…” Să nu credeţi acum că sultanul i-a tăiat capul frumosului său partener de ghiduşii, cum ar fi procedat, cu siguranţă, înaintaşii săi! Nici vorbă de aşa ceva, ba dimpotrivă, în amintirea clipelor plăcute, i-a oferit tronul Valahiei, care momentan era ocupat de Vlad Ţepeş. Cum Radu era adeptul proverbului „Frate, frate, dar tronu-i pe bani”, a primit bucuros, şi după ce Vlad a fost arestat de Matei Corvin, ajunge domn (1462-1474). Se zice că scaunul de pe care prezida şedinţele Divanului avea multe protuberanţe, că era făcut la comandă, după gustul augustului domnitor. Domnia sa a fost un cacaimas. Turcilor le-a rămas fidel pînă la capăt, n-a comentat niciodată poziţia lor, oricît de inconvenabilă ar fi fost. Inconvenabilă în teorie, că în practică s-a descurcat binişor. Dar cum gagicilor de teapa lui Radu le convine mai mult diversitatea decît monotonia, s-a avut bine şi cu ungurii, cărora le comunica din cînd în cînd mişcările ondulatorii ale Paşei de la Vidin. Trimiţînd regulat, pardon de expresie, tributul turcilor şi întreţinînd relaţii nepermise, dar folositoare pentru fizic, cu boanghenii, Radu a zis că o să conducă Valahia multă vreme, fără să-l doară capul. D-aia şi-a luat şi-o nevastă, femeie autentică, iar aceasta i-a dăruit şi-o fetiţă. În felul acesta, Radu credea că le-a închis gura valahilor de la revistele de moravuri uşoare, care îl luau în vîrful pixului, pe la spate, făcîndu-l un fel de Hopa-Mitică al Evului Mediu. Dar un Hopa-Mitică original, care cade în fund şi se bucură. Nu prea le-a închis-o, dar exemplul istoric pe care l-a dat a fost elocvent, astfel încît, după vreo 500 de ani,
l-au adoptat şi alţii. Dar poziţia provocatoare a lui Radu l-a enervat rău de tot pe Ştefan cel Mare, care l-a bătut în toate luptele pe care le-a desfăşurat, cu scopul absolut normal de a-l înlătura pe voievodul-cîrpă de pe tronul Valahiei. Luat de val, moldoveanul i-a ars valahului Flocii, Brăila şi Ialomiţa, tîrguri respectabile şi bine întreţinute la acea vreme, ba pe deasupra, după ultimul show, i-a luat prizonieră şi nevasta, care, oricum, asta vroia. Şi fata, care a şi ajuns a treia nevastă oficială a lui Fane, 3 ani mai tîrziu (1477). După decesul survenit natural, de inimă rea, în Transilvania (1474), Radu iese pe uşa din dos din istorie, adică tot aşa cum intrase. PROMOUŞĂN: Iubite cetitorule, fă ochii cît cepele, că data viitoare va cădea o adevărată pleaşcă pe capul tău: Radu cel Mare va veni cu rădvanul, să încurajeze relaţiile extraconjugale şi tipăriturile. O adevărată binecuvîntare pentru leneşii şi filozofii de ocazie, de care Valahia n-a dus niciodată lipsă. – Dacă sînteţi cuminţi şi vă place istoria, s-ar putea să vă mai delectăm şi altădată. Dacă deja aţi cumpărat cartea, vă felicităm, sînteţi băieţi deştepţi!


CONTELE DE MONTE-CRISTO

http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-61/





duminică, 17 aprilie 2016

Săptămîna pe scurt - 13.04.2016

Avatarurile elefantului roz – Omul cu bostanul gol – Cacealmaua dizolvării PRM- Primii colonizatori ai Angliei – Of, offshore
– Organizaţia Sifilisis – De ce e francezii ţigani? – O faţă de prost


 
– Cătălin Predoiu i-a îndemnat pe liberali să le vîndă elefanţi roz eschimoşilor de la Cercul Polar de Nord. Cum pînă acolo e mult de mers, şi e şi cam frig, politrucii îi au la dispoziţie pe români şi, se ştie, ăştia-s cel mai uşor de păcălit. Apreciem sinceritatea lui Cătălin, viclean copil de casă de toleranţă politică, mai ales că şi lui i-au vîndut ăi bătrîni elefantul roz, pe care scria, cu glazură de ciocolată, Prim-Ministru. Aşa că a dat-o şi el mai departe. – Achim Irimescu a mai zis o chestie nasoală, dar cît se poate de credibilă: din România au plecat camioane de bani, miliarde de euro. Dacă nu era adevărat, nu se supăra Traian Băsescu, capo di tutti capi, adică, în traducere cît se poate de liberă, omul cu bostanul gol.
– În şcolile italiene se va introduce materia ,,Studierea vinului”, sau cam aşa ceva. Cert este că nu va lipsi materialul didactic: alb, roşu, rozé. Iată cît de înapoiat este învăţămîntul din cizmă. La noi, studierea vinului, cu aplicaţii practice, începe încă din burta mamei. Berea este obligatorie la şcoala primară, iar la gimnazială se studiază spirtoasele. Europo, mai ai mult de învăţat, fato!
– Statisticile UNICEF zic că ai noştri ca brazii trag la papairoase de la 13 anişori. Bineînţeles, numai după ce au băut bine. – Peste o sută de guşteri miliardari, hoţomani de cea mai înaltă clasă, şi-ar fi ascuns paralele prin Panama, la un loc cu alde Messi, Putin şi alţi copii de mingi ai istoriei contemporane. Printre ei ar fi Frank Timiş, cel căruia i s-a pus pata pe aurul de la Roşia Montana, ori Cristi Borcea, cel mai cunoscut reproducător prin aşchiere. Înţelegem impactul mediatic al problemei, dar dacă vor să dea de sălaşul hoţilor, ar trebui să-şi extindă cercetările. Fie în Dubai, fie sub coteţul cîinelui, fie în uterul Valentinei Pelinel. – Ana-Maria Prodan a avut o perioadă în care s-a hrănit numai cu castraveţi. Nu ştim exact motivul, cert este că fata asta s-a descurcat întotdeauna, şi orice înfrîngere sentimentală a transformat-o în victorie fotbalistică. – La penibilul post România TV, minciunile, dezvăluirile cutremurătoare curg de dimineaţă pînă seara tîrziu, ca pişatul boului. Cine mai crede inepţiile p(r)ostului de televiziune mai sus pomenit – e un fraier coclit. Ultima gogoaşă răsuflată a acestui furuncul mediatic a fost despre dizolvarea PRM. Nimic mai fals. Instanţa a hotărît că al VI-lea Congres a fost cam naşpa şi nu l-a recunoscut ca atare. Pagubă-n ciuperci. Se va face, dacă e nevoie, altul, pe rîu în jos, şi mai falnic, şi mai frumos. Dar încă mai sînt căi de atac şi, pînă nu vor fi epuizate, n-are rost să ne impacientăm. Poate că e mai bine aşa, fiindcă de treburile partidului ar trebui să se ocupe oameni care se pricep cu adevărat şi care vor să continue linia naţională, nu să satisfacă interesele mărunte ale unor klingonieni. – Pînă la urmă au recunoscut-o şi englezii: dacii au fost primii colonizatori ai arhipelagului britanic, unde au desfăşurat o activitate intensă de creaţie şi procreaţie. Ceva mai tîrziu au venit Ilie Dumitrescu, Dan Petrescu, Gică Popescu, Viorel Moldovan, Adrian Mutu, Vlad Chiricheş şi Costel Pantilimon. Tot daci, dar din triburi diferite.
– Nişte foşti angajaţi o spionau pe şefa DNA, ca să vadă şi ea cum e. Urmaşilor lui Moise li se pare că au pierdut controlul asupra României. Oare? – Ca să nu mai plătească toate impozitele datorate statului pe care l-au devalizat, cei mai mulţi ,,afacerişti” şi-au depus banii în offshore-uri. Şi-n vremea asta, ei, sau oamenii lor apar pe la tembelizor şi ne dau lecţii de democraţie, de economie, de prostologie. Iar poporul îi ascultă cu gura căscată şi cu degetele-n nas. – În 2015 au fost executate cel puţin 2.428 de persoane. Fruntaşe pe ramură sînt China (peste 1.000), Iran (977) şi Pakistan (326). Urmează SUA (28), Irak (26), Somalia (25), Egipt (22), Indonezia (14) şi Ciad (10). În China, familia executatului trebuie să plătească şi glonţul, iar în Arabia Saudită, cadavrele sînt expuse public. Fără cap, întrucît saudiţii preferă să facă economie de gloanţe, folosind sabia. Pakistanezii sînt şi mai economi, ei utilizînd aceeaşi frînghie. Doar săpunul îl mai schimbă din cînd în cînd. Ca o curiozitate, cele mai multe execuţii vizează traficul de droguri (în special în Iran) şi infracţiunile economice (în China). În România, asasinii economici devin, în cel mai rău caz, scriitori, cu ajutorul unor ,,negri” cu statut de profesori universitari. – Ştiţi ce fac egiptenii cînd se ceartă cu distinsele lor cotoarbe, altele decît Cleopatra, ori mult prea puţin siliconata Nefertiti? Le aruncă la crocodili. Nu, am glumit, deşi n-ar fi o idee rea. Le cîntă la fluierul piciorului celebrul şlagăr ,,Fă, nevastă, vino-acasă, că tu eşti cea mai bengoasă!”. Mi se pare că nici asta nu-i adevărată. Cel puţin pentru Seif Eldin Mustafa, egipteanul care, zilele trecute, a deturnat un avion cu 81 de oameni, fiindcă se certase cu fosta nevastă, domiciliată în Insula Afroditei (tot o petardă). Cum el o iubea pe panaramă mai mult decît o diviniza Paris pe Elena, i-a lăsat o scrisoare şi pe Aeroportul din Alexandria (altă localitate decît cea a maharajahului Livică), în care-i descrie, cu lux de amănunte, sentimentele lui arzătoare, ca o grenadă ofensivă. Pînă la urmă n-a murit nimeni, pentru că individul n-avea nici o intenţie să se detoneze. Decît, poate, în patul conjugal, dacă n-o fi fost ocupat între timp de alţi terorişti arabi, slabi la pitpalac, din temuta organizaţie secretă Sifilisis. – A murit marele actor Mircea Albulescu, ocazie cu care a fost huiduit Ion Iliescu. Pînă la urmă, sînt bune şi decesele la ceva. Să remarcăm, totuşi, că şi în acest ultim rol, fără să facă nici un efort, Mircea a jucat tot rolul băiatului bun. – Aţi auzit de francezi? Dar de franţuzoaice? Desigur, în fiecare zi: ,,Dă şi mie un leu de-o pîine, trăi-ţi-ar franţuzoaica!”. Bine, acum şi a patra doamnă a ţării, madame Cioloş, provine din ţara lui Voltaire, Brâncuşi şi Eugen Ionescu, şi e simpatică rău. Nu mai vorbim că şi mama lui Mădălin Voicu găvărea franţuzeştilea, în ciuda originilor evreieşti. Şi cînta pe româneşte ori de cîte ori marele violonist Ion Voicu interpreta sub clar de lună, pe o singură coardă, hitul ,,M-am născut într-un salcîm…”, de cădea Mădălin din cuibul dragostei apocaliptice drept în bostan. Asta explică multe… Cred că v-aţi prins deja că am o părere beton despre urmaşii lui Platini şi Zidane, mai ales că, la un moment dat, aveau pe aici un ambasador care, pe la sindrofii, cădea blană din senin. Comunicatele ambasadei ziceau că de vină era soarele, dar musiu trăgea tare la măseaua de minte. Să-i fie de bine, mai ales că-l luau gărzile patriotice de mînerul burţii şi-l transportau, în cele mai bune condiţii, la domiciliu. În rest, francezii s-au dovedit foarte prietenoşi cu românii. Cînd am avut meci de fotbal cu ei, în dreptul României au pus pe afiş un violonist cu pălărie, care poseda o frînă de muci model Miron Mitrea dinainte de marea năpîrlire. Acum nu ştim dacă au orbul găinilor sau, pur şi simplu, sînt ai dracului, cert este că nu vor să vadă diferenţele dintre români şi ţigani. Nici măcar pe terenul de tenis. O proastă de-a lor, cu nume mai degrabă de sorginte latino-americană, Garcia şi nu mai ştim cum, a făcut-o ţigancă pe Irina Begu. Un pic de dreptate avea ea să fie supărată, fiindcă a noastră a bătut-o pe apucată de i-a sunat apa distilată în cap. Şi n-a păruit-o ca ţigăncile, n-a tîrît-o prin praful căzut din nas, ci a lucrat-o metodic, cu reverul şi lungul de linie. În loc să recunoască faptul că mai are de învăţat poziţii noi, arzoaica şi-a ridicat fustele în cap şi a trecut intempestiv la stilul oral. A noastră s-a făcut că n-aude, ba, mai mult, ulterior, a negat incidentul. După care s-a pus batista pe ţambalul Internetului. Caz clasat, francezii sînt iar fraţii noştri de gintă latină, care i-au dat pe Louis de Funès lumii, şi pe Brigitte Bardot cîinilor. Asta pînă la vară, cînd ne-or primi cu ocări prelungite şi sare pe răni. Ceea ce nu-l va împiedica pe generalul de operetă Anghel Iordănescu, erou al bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Los Angeles, să ocupe Parisul. După care îl va apăra pînă la ultima picătură de energie, fără să irosească nici un cartuş, folosind sistemul care l-a consacrat, cu Tătăruşanu şi 10 fundaşi pe linia porţii. Francezilor, venim, mînca-v-aş buşonul! Şi poate de data asta veţi face diferenţa dintre români şi vrednicii culegători de portofele. – Valeriu Steriu, noul şef marionetă al UNPR-ului, a declarat că partidul lui de parveniţi va intra în orice bătălie, pe care o vor cîştiga. Păi nu asta vrea toată lumea care-şi cunoaşte interesul naţional? Valerică, fă gura mai mică! – Pierre Moscovici, comisarul european pentru probleme economice, a declarat că ,,este vital ca multinaţionalele să-şi plătească taxele acolo unde îşi generează profiturile”. În România, acest lucru tinde spre zero, firmele declarînd, de regulă, pierderi. Profitul ajunge, pe diferite căi, în ţările de origine, sau în insule exotice. E o evaziune rafinată, prin care lucrătorul român e ţinut pe salarii mici, iar bugetul pierde sume importante. Acei bani ar putea fi folosiţi pentru educaţie, sănătate, infrastructură… Sau, şi mai probabil, ar putea fi furaţi de politicienii noştri. – Cred că nu se mai îndoieşte nimeni că România este o colonie. Şi dacă se îndoieşte, să vină de urgenţă să-i dăm o pereche de palme. – RATB are un imn. Şi-n măreţul imn, angajaţii celebrei Regii de transport prin Capitală zic cu patos că nu-s nici alcoolişti, nici analfabeţi şi că n-ar fi cazul să-i judecăm nici cînd greşesc. Noi v-am crede, dar vă creşte nasul. Bine, măi, reatebiştilor, facă-se voia voastră de oameni cinstiţi cu ,,genocid”. Aşteptăm cu interes maxim imnul culegătorilor de borcane de zacuscă, pe-al prestatoarelor de pe centură (care se iau cu reatebiştii în gură) şi pe cel al golanilor. Hopa! Ăsta deja există, dar l-a confiscat acum 20 de ani unul Emil Constantinescu. Tot un fel de controlor RATB, pe care, însă, îl înjura toată lumea. Dar, vorba inegalabilului imn: ,,Poate greşim, dar este omeneşte/ să arunce piatra cine nu greşeşte”. Versuri adînci. Cine vi le-a scris, băieţi? Mircea Dinescu? Pare stilul lui bolovănos. – Valentina Pelinel s-ar specializa în vindecat suflete. La vindecat trupuri se pricepe destul de foarte binişor. Are cîteva reuşite la activ, iar eşecele, vorba nemuritoarei Eba, gen Bouleanu, nu se contabilizează. Materialul clientului n-a fost de calitatea ADN-ului posedat sălbatic de şacalul vorbitor Cristi Borcea. – Cheloo i-a zis unui ziarist de la Digi 24,care-l întrebase despre relaţia dintre el şi droguri, că are faţă de prost. Aşa este: Cheloo are faţă de prost… 


CONTELE DE MONTE-CRISTO

http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-60/
 




miercuri, 6 aprilie 2016

Săptămîna pe scurt - 05.04.2016

* Zeul şi Pigmeul * De ce au părăsit unii PRM * Factorul X * Amanta lui Lucifer * Gena răului -* Ţiganii e focoşi * Opriţi terorizarea studenţilor! * La muncă, javrelor!

– La meciul România-Spania, desfăşurat pe arena din Cluj, s-a ţinut un moment de reculegere în memoria lui Johann Cruyff, plecat să facă tiki-taka înspre Poarta Raiului. Un neisprăvit a întinat momentul strigîndu-şi, intenţionat, un prieten. Ce poate fi mai barbar? Nimic. ,,Al cincilea Beatles” a trecut de linia de fund, lăsînd mult mai săracă lumea fascinantă a fotbalului. N-ar fi rău dacă vedetele sportului cu băşica porcului din spaţiul carpato-danubiano-erotic ar înţelege esenţa expresiei sale, care a sintetizat perfect trecerea prin această viaţă: ,,Fotbalul mi-a dat totul. Fumatul mi-a luat totul!“. – Fotbalul le-ar fi putut oferi totul şi unor vedete autohtone dacă nu se întîmpla ca, din cauza mişcării de rotaţie a Pămîntului, să nu le fi traversat şoseaua gîtului nenumărate cisterne cu cereale lichide. Unii, mai de la ţară, ajunşi prin marile metropole ale lumii direct din hambarul cu făină, au tras pe nară prafuri de la mama-mare, în timp ce din prăpastia gurii scotea fum, ca o locomotivă alimentată cu cărbuni, trabucul model ,,Monica Lewinsky”. De-asta, după ce alde Mutu vor sfîrşi-o cu ţurca pe maidanele cu dragoste, într-un fel sau altul, nu se va putea spune că au oferit acestui frumos sport decît nişte poziţii rudimentare de ofsaid. Nu mai reluăm şirul consumatorilor de produse de la ţară din fotbalul românesc, că n-am mai termina niciodată, dar nu putem să nu ne amintim de ei cînd vedem că în apărarea Naţionalei se bălăngăne, bătut de vînt, cu jambierele la pămînt, unul Chiricheş, care trăieşte din amintirea golului, destul de foarte frumos, marcat lui Ajax Amsterdam. Tocmai acelei echipe pe care Cruyff a cocoţat-o pe umerii gloriei. Bine, nu mai era olandezul zburător pe teren, că beldigania valahă ar fi jucat şi acum pe la Pandurii Tîrgu-Jiu. În rest, în jurul lui Chiricheş, consumator fruntaş pe ramură, nu vezi decît bălării pigmentate din loc în loc cu flori de nu-mă-uita şi traista-ciobanului, călcate în crampoane de atacanţii adverşi. Pentru că adversarii joacă şi cu atacanţi. Pe aceeaşi pajişte rumegă îndelung sunătoare şi lumînărică tricolori bătuţi de soartă, dirijaţi de un antrenor îmbrăcat într-o jiletcă veche de general, primită cadou pe vremea descoperirii Americii, fiindcă a fost pe corabia cîrmuită, spre porturile adverse, de căpitanul de cursă lungă Gică Hagi. Nimeni nu ştie exact care este tactica Naţionalei, cu excepţia creatorului anonim al melodiei ,,Tot pe loc, pe loc, pe loc,/ Să răsară busuioc!”. Băieţii ăştia gelaţi, tatuaţi, îndopaţi, intervievaţi ar putea înţelege că fotbalul este o religie şi n-ar mai trebui să meargă la stadion ca la clubul de striptis, ci ca la Catedrala Naţională, unde enoriaşii habotnici se roagă neîncetat, cu ochii arzînd de dorinţe, să vadă şi ei o verticalizare, un dribling şi, dacă se poate, şi cîte-un gol. Adică vor o minune. Că s-au săturat de posturi negre, de zero la zero. Dar sînt slabe speranţe, căci, după cum au jucat cu Lituania, actorii păreau protagoniştii unui film porno, în care nu prea conta acţiunea, important era ca un personaj, oricare, s-o bage-n poartă, să finalizeze, indiferent cum, pentru ca protagoniştii desfrîului să poată sărbători, la prima cîrciumă ieşită, inoportun, în calea lor. Modul în care se raportează la acest sport fotbaliştii români e la ani-lumină distanţă de respectul şi de dragostea mistuitoare pentru spectacol ale lui Johann Cruyff, unul dintre zeii fotbalului. E mai degrabă un fel de lucru manual în grup, căruia licenţioşii îi zic masturbare. Fiindcă ei ajung pe prima pagină a ziarelor numai pentru jocul fără minge. Olandezul zburător avea dreptate: fotbalul e o religie minunată, care-ţi poate oferi totul dacă respecţi cele zece porunci. Şi dacă are cui. – Sper că nu v-aţi îmbătat cu apă rece după întîlnirea amicală cu echipa secundă a Spaniei… – Lia Olguţa Vasilescu, primăriţa Craiovei, a fost reţinută de DNA (plasată, ulterior, în arest la domiciliu) pentru că în campania din electorală din 2012 aplica metodele patentate de noul ei partid, PSD. Acum înţelegeţi de ce unii au părăsit PRM? Pentru că ei vroiau să fure, şi Vadim nu-i lăsa. – LOV susţine că e nevinovată, dar procurorii olteni e răi. Aşa o fi, ne-am bucura să aibă dreptate, dar e o vorbă care spune că, atunci cînd te amesteci în ţărîţă, te halesc porcii. Este ceea ce s-a şi întîmplat. – Achim Irimescu, cel mai sincer ministru al culturilor agricole din supermarket de la Zăroni încoace, afirmă că România se comportă ca o ţară de mîna a zecea, întrucît aici sînt deversate din ,,ţările civilizate” toate gunoaiele lor alimentare, aproape de expirare, sau expirate de cînd era bunica fată. În plus, marile supermarketuri practică spălarea cu oţet a salamului trecut în nefiinţă, şi cu dero a cărnii moarte demult. Acelaşi ministru, cu sinceritatea-i dezarmantă, ne spusese anterior că fructele şi legumele bîhîie de pesticide. Nu v-o mai amintim şi p-aia cu ,,Lactate Brădet”, cînd se pare că a avut dreptate, dar mai tot Internetul i-a sărit în cap. Norocul ministrului a fost că i-a cam căzut ţigla de pe casă, iar adversarii adevărului au patinat ca proştii. – Totuşi, maestre, de ce nu iei nişte măsuri radicale, întrucît, sincer să fiu, aşa cum mă cunoaşte tot mapamondul lumii, adevărurile astea le ştie toată lumea care se plimbă printre rafturi şi nu poate să mai facă diferenţa dintre raionul de chimicale şi cel de mezeluri? – Cheloo, un băiat plecat de acasă cu rapul, a fost plasat sub control judiciar pentru un presupus consum de droguri. Se vedea pe el că avea factorul X în privirea-i fixă. Pe-ăsta numai anturajul de la X Factor l-a stricat. Delia, ca Delia, că umblă beată tot timpul, sau cel puţin aşa se laudă, dar n-aveai cum să nu-ţi pierzi uzul raţiunii ascultîndu-l pe Bittman mimînd fericirea. ,,Primăvara începe cu tine….” – Radovan Karadjici, fostul lider al sîrbilor bosniaci din timpul războiului din Bosnia (1992-1995), soldat cu peste 100.000 de morţi şi 2,2 milioane de strămutaţi, a fost condamnat de Tribunalul Penal Internaţional la 40 de ani de puşcărie. Adică la moarte lentă, ţinînd cont că are 70 de ani. Karadjici a fost capturat (în iulie 2008) într-un autobuz, după 13 ani de căutări, timp în care s-a deghizat şi a folosit numele Dragan Dobrici. Se dădea drept specialist în terapii neconvenţionale, dar nu i-a folosit la nimic. Şi, astfel, sîrbii şi-au mai adugat un erou în vitrina istoriei. – Alina Gorghiu e convinsă că va naşte un mic liberal. Dar dacă o să fie o micuţă liberală? Ce-or să zică Brătienii, nişte liberali mai mititei şi mai de demult? Cu ce ochi s-or uita ei în privirea alunecoasă ca o piftie a marelui liberal Vasile Blaga? – Tot vor unii să mute capitala ţării mai spre centru, la Braşov, eventual. Eu zic s-o stabilească în localitatea Păcăleşti, ca să ştim o treabă. – Cît de importante or fi fost denunţurile din dosarul Microsoft, dacă alde Cocoş, Pinalti, Sandu şi Niro au primit nişte pedepse formale? Oricum, să furi zeci de milioane de euro şi să fii pedepsit (şi) cu muncă în folosul comunităţii, nu e o afacere rea. – Dacian Cioloş ar fi auzit că teroriştii foloseau cartele preplătite cumpărate din România. E adevărat, nu ştie unde au fost utilizate, nici de către cine, dar aşa i s-a părut lui. N-ar fi fost mai tehnocrat s-o spună p-a dreaptă, că vrea să se dea cartele numai cu buletinul, aşa cum doresc serviciile de catering şi asistenţă mutuală? Se cam opune societatea civilă (vorba vine), dar, orişicît, Daciane, fii bărbat(ă)! Poţi să încerci, dacă te mănîncă pielea. – Zăvoranca se laudă că s-a îmbîrligat cu Lucifer şi d-aia-i mai nebună ca la 20 de ani. Pardon, mai bună. Sau că arată mai bine cu degetul spre cine vrea fizicul ei dospind de tărie de caracter, încredere în forţele proprii ale răului şi, mai ales, de carismă. Doamne apără şi păzeşte oglinda în care se uită acest monument de moralitate! – O altă nefericită e una Simona Traşcă, zisă, din motive care ne scapă, Pamela de România: ,,Nu am voie să bag nimic în gură timp de 3 luni. Este foarte greu. Nu ştiu cum voi rezista!”. De unde pînă unde această pauză de respiraţie buşon la buşon? Biata de ea, şi-a scos măseaua de minte, deşi mie mi se pare că asta sună a calomnie. – Pepe susţine că ţiganii e mai focoşi decît românii în exercitarea funcţiei procreative. Pare discriminare pozitivă, dar de fapt e laudă de sine. Dacă era atît de devotat procesului tehnologic, de ce era Oana arţăgoasă tot timpul? Ceva nu se leagă. – Craig Venter, cel care, din plictiseală, a descoperit genomul uman, susţine, după ample cercetări, că numărul minim de gene pentru funcţionarea unui organism viu trebuie să fie fix de minimum 473. Ăia care au mai puţine gene, fie e femei, fie e politicieni români, fie e morţi. Nu e un nonsens, pentru că politicienii români funcţionează doar cu o genă: gena răului. Restul sînt mofturi. – Studenţii din Bucureşti au protestat vehement că nu li se permite să fumeze în campusul universitar. Ba, mai mult, în contrapartidă, cadrele didactice şi celelalte forţe ale răului îi obligă ca, în acelaşi spaţiu, să înveţe! Cîtă cruzime! Nu vă lăsaţi, copii! Jos Tirania! Trăiască Tutungeria! – Întrebare întrebătoare: cine are cu adevărat puterea în România? Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul, Justiţia, aşa cum e stipulat în Constituţie? Sau Serviciile, mai mult sau mai puţin, Secrete, dirijate abil de Ambasada SUA? Cine răspunde corect va primi un week-end de vis la ,,Beciul Domnesc”. Prin DNA Travel. – Nişte boschetari, foşti membri PP-DD, acea latrină a politicii româneşti din care se hrăneau toate curvele răsuflate de pe centură, grupaţi în diverse găşti infracţionale, cărora ei le zic, cu emfază, partide, bîntuie prin ţară, încercînd să înşface cîte-o halcă din PRM. Folosesc aceleaşi tehnici cu care au scîrbit lumea normală la cap: minciuna fără scrupule, promisiunea fără acoperire, tupeul jegos. Cine le dă crezare acestor traficanţi de sentimente, cărora li se învîrt ochii în cap ca girofarul, îşi merită soarta, ca să fim eleganţi şi să nu le zicem abrupt că sînt proşti. La muncă, javrelor, nu la întins mîna! – S-a redeschis ,,Arena Naţională”, după un circ care a durat 5 luni de zile. – S-a redeschis ,,Arena Naţională”, după un circ care a durat 5 luni de zile. Arena e la fel ca înainte, adică nu s-a modificat nimic. Ba nu, s-au mai pus nişte ştampile pe nişte hîrtii. Băi, frate, de unde o fi atîta prostie în ţara asta? O fi adusă din import, gata expirată, sau e de-a noastră, d-aia naturală, de la ţară?

CONTELE DE MONTE-CRISTO

http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-59/
 




marți, 29 martie 2016

Săptămîna pe scurt - 29 martie 2016

– C-aşa-i în tenis – Cîtă democraţie americană, atîta dramă – Fabrica de prostocraţi – Ascunzătoarea hoţilor pedelişti – Lupta anticorupţie e o cacealma – Cartoful electric – Cătălinus captivus – Cu pistolul pe masa de scris


– Cred c-o ştiţi pe Şarapova! Cel puţin, o ştiu obsedaţii sexual. E blonda aia cu picioare interminabile, privire de carnivoră căutîndu-şi prînzul şi cu o rachetă de tenis în mînă. Dacă ar fi trăit în savană, ar fi fost o antilopă hrănită cu mătrăgună şi enigma ţigăncii, de-al cărei strigăt s-ar fi temut crocodilii, viitoarele ei poşete, hipopotamii-promotori, pînă şi cele mai feroce leoaice, scoase la produs de concurenţă. Ştiu, veţi zice, cusurgii cum vă ştiu, că partenerele de perversiuni ale leilor nu se tem de antilope, dar aţi hrănit vreodată o vegetariană de-asta cu meladonină (meldonium, pentru ăia mai deştepţi, care-şi pîrleau deştele, ca proştii, pe la orele de chimie)? Ei, dacă n-aţi participat niciodată la un asemenea festin, nu vă mai băgaţi nasul unde nu vă fierbe oala cu acid sulfuric! Altminteri, cum credeţi că o fată înaltă, frumuşică şi prostuţă – atribute absolut obligatorii în lumea de dincolo de iluzia celebrităţii – ar fi băgat spaima în sportivele din circuitul feminin de tenis, hrănite numai cu piept de pui de la ţară şi salată din grădina ursului, ca Simona Halep a noastră? Poate, dacă păpa şi cartofi à la russe, mîna pe un Grand Slam ar fi pus. Vă mai amintiţi, poate – că vă ştiu slabi la memoria minţii – cîte necazuri i-a făcut Şarapova, care o bătea la trei coaste pe unde o prindea. I-a luat din buzunar pînă şi Roland Garros-ul (nu aviatorul, ci trofeul), pe care Simona chiar părea că e în stare să-l posede cu sălbăticie. Dar nu i l-a luat din răutatea specifică invadatorilor slavi, ci din obligaţie profesională. O obliga meladonina, medicamentul-drog care scade glicemia, sporeşte capacitatea de scandal şi de recuperare a organismului după efort, deschide apetitul sexual. De asta de la urmă nu sînt foarte sigur, dar întotdeauna mi s-a părut ceva în neregulă cu strigătele Şarapovei, care strigăte, la mine la ţară par mai degrabă hăulituri din noaptea nunţii. Sportivii ruşi, din toate ramurile sportive, băgau mandolină d-asta la greu, cam în ritmul în care ai noştri consumă bomboane agricole în sufrageria minţii, între două pauze publicitare. Obiceiul a fost luat de la militarii sovietici, care-l practicau de prin 1980, cînd, la Riga, un medic militar, cu secera şi ciocanul la mansardă, l-a sintetizat de aşa manieră încît conaţionalii lui să aibă chef de cafteală non stop. Ceea ce, de altfel, era înscris în ADN-ul lor, cu litere de-o şchioapă. Şi cînd te gîndeşti că pînă atunci, inclusiv în cel de-al II-lea război mondial, îşi asigurau drumul spre victorie sau, după caz, spre socialism, în zbor, făcîndu-şi curaj cu vodcă! Alte vremuri, alte moravuri. Între timp, şi-a băgat coada ştiinţa. Uite, d-aia nu-i bună cartea! Dar cu toate astea, deşi ne-au luat Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa la băutură, cînd s-au trezit din mahmureală, au negat totul, zicînd că nu-şi mai amintesc nimic, c-a fost o seară grea şi tot aşa… Nici meladonina nu i-a ajutat. Tot aşa cum n-a ajutat-o pe Şarapova, depis(d)tată pozitiv la Melbourne. De ce aşa de tîrziu, după ce a făcut saci de bani murdari? Pentru că de-abia de la 1 ianuarie 2016 drogul respectiv, căruia fraierii îi zic medicament, a fost interzis de WADA (mînca-ne-ar coada din faţă, n-am găsit altă rimă în această dimineaţă). Maria s-a scuzat, ca o curvă prefăcută, că-l folosea preventiv, întrucît în familia ei au fost antecedente cu diabetul şi inima. D-aia mi se părea mie, cînd nu mă observa soţia, că e o dulce. Că nici eu n-am voie să consum dulciuri, deşi bunicul meu le poseda pe bandă rulantă. Dar pe ea o durea în cot de pitpalacul meu. Femeie lipsită de inimă! Şi de creier, că ăstora, care fac orice de dragul banilor şi al gloriei deşarte, organul respectiv le-a fost înlocuit cu un portofel imens. Sigur, televiziunile de proştiri plîng cu lacrimi de crocodil că lungana a pierdut nu ştiu cîte zeci de milioane de euro. N-a pierdut nimic. Rămîne cu tot ce a acumulat pînă acum, fiindu-i anulate temporar nişte contracte care, oricum, vor fi înlocuite cu altele. Esenţialul e că Şarapova a cîştigat pe nedrept turnee în care a învins sportive ce poate că jucau cinstit, iar în spatele ei, în zona cozii, se aflau nişte afacerişti veroşi. Tenisul mondial bîhîie de asemenea cazuri. Şi nu de ieri, de azi, după cum a mărturisit Andre Agassi cu ani în urmă, într-o carte autobiografică. Dar nu sînt daţi în vileag, că ar rămîne tenisul fără vedete. Este vorba de afaceri oneroase majore în această industrie, pentru care sportul propriu-zis a devenit doar un pretext. Fără imaginea falsă a celor mai multe dintre staruri, afacerile ar intra în impas, nu s-ar mai învîrti banii cu lopata. De-aia a fost acoperită Şarapova atîta amar de vreme şi a fost dată în vileag abia spre finalul carierei, cînd a început să dea rateuri şi nu reuşea să mai ajungă în vîrful piramidei, acolo unde tronează Serena Williams. Oare cînd vom afla cu ce se hrăneşte şi acest cyborg în fustă? Cred că locul ei preferat de a-şi lua cina este laboratorul de chimie iar, dacă se năştea în România, în zona crepusculară corturară, şi-ar fi luat doctoratul fără să fie nevoită să intre în politică. Oricum, la nivel planetar, e Doctor Ororius Cauza al tuturor universităţilor cu studii la mare distanţă de adevăr, întrucît laboratoarele care fac controale antidoping sînt cu ani lumină în urma ei. Acestea încă mai cercetează cu maximă seriozitate ce-a îngropat pisica pe acoperişul fierbinte. C-aşa-i în tenis. Cu t,nu cu p. – Obama a făcut-o şi p-asta! A mers în Cuba. Fidel politicii sale de largă deschidere spre meandrele concretului, s-a întîlnit cu Raul Castro, preşedintele în exerciţiu. Au mîncat, au băut, au glumit, au plătit. După această întîlnire, Cuba nu va mai fi la fel. Mai mult ca sigur că în următorii zece ani (cel mult) se va întoarce la democraţie. Şi, vorba aia, cîtă democraţie americană, atîta dramă. – Eugen Tolomac, un fel de băgător de seamă pe la megaescrocheria numită, în ciuda evidenţei, Mişcarea Populară, s-a supărat că diversioniştii din PSD au dezinformat populaţia, trimiţînd oamenilor invitaţii în care anunţau că pomana ţigănească, cu mici şi bere pe daiboji, se va desfăşura la ora 17, cînd, în realitate, miluirea electorală era programată un ceas mai tîrziu. Are dreptate omul să se supere pe invidioşii ăia de la PSD, care nu s-au informat corect şi au băgat panica în electoratul liber-schimbist. De fapt, frica cea mare a lui Tolomac e că li s-a furat programul politic. – UNPR se destramă, e nuntă-n cartier. Partidul creat de Băsescu şi trepăduşii lui ca o contrapondere la soluţia imorală a lui Voiculescu – dar care s-a dovedit la fel de toxic – a luat-o cătinel spre ţuhaus. Mai întîi au fost chemaţi la DNA generalii de operetă Oprea şi Onţanu, comandanţii acestei armate de bîlci. Ar urma, în ordinea numerelor de pe tricou, ceilalţi acoperiţi (încă nedescoperiţi), pînă la ultimul soldat credincios interesului naţional al şefilor. Am zis soldaţi? Greşeală! În acest partid nu există activişti fără grade. Pînă şi cel mai ordinar mîncător de rahat a fost decorat ori avansat la excepţional, ori de cîte ori a mai trădat pe cineva. Aşa cum le-a dictat-o interesul. Care, se ştie, poartă sub caschetă fesul. – Liliana Mincă, deputata traseistă, zice că n-a dezamăgit nici un partid din care a făcut parte. Pe fiecare l-a satisfăcut, nu ca la Loterie, unde premiul cel mare la 6 din 49 îl acorda numai norocoşilor cu zîmbet şăgalnic. – După circul cu numirea ministrului de Justiţie, cînd doamna Guseth a devenit instantaneu mai cunoscută decît Fernando de la Caransebeş, a urmat unul la fel de penibil, cu ocazia alegerii noului şef al Televiziunii Române. Tehnocratul propus de Guvernul Cioloş, aproape absolvent al facultăţii de pile şi relaţii internaţionale, demis anterior de Digi 24 fiindcă nu-şi îndeplinise planul de afaceri, a fost total pe dinafară la audierile din Parlament. Adică exact cum este TVR în opţiunile telespectatorilor. Ceea ce, pînă la urmă, ar fi principalul atu al acestui ins nepregătit, dar care, probabil, este un produs de marcă al fabricii de prostocraţi. – Sper că v-aţi lămurit cum stă treaba cu ,,Lactate Brădet”, firma afaceristului Marius Badea, ipotecată la ING pentru diverse împrumuturi. Dacă nu v-aţi lămurit, e trist. Înseamnă că manipularea prin Internet şi-a atins scopul, iar lupul în piele de oaie a învins bunul-simţ. Care mai era singurul produs tradiţional românesc ce nu avea nevoie de certificare europeană. – În 4 secole, în care şi-au vînturat şalvarii pe la Bucureşti, turcii n-au reuşit să-şi construiască o moschee, în timp ce la Budapesta, aflată mai harcana de noi, muezinul se auzea cît era ziulica de lungă. De ce oare? O fi fost din cauza credinţei şi sacrificiului unora ca Mihai Viteazul? Tot ce se poate. Acum, însă, îşi vor construi una, pe fondul laşităţii lui alde Ponta, Iohannis, Cioloş şi alţi figuranţi ai istoriei contemporane. – Tăriceanu afirmă că PNL a devenit un fel de ascunzătoare a hoţilor pedelişti. Aşa este. Nelu Mexicanu, Flutur Cap de Mort şi ceilalţi trepăduşi care au jucat ceardaşul pe grumazul României încercă să-şi piardă urma printre mormintele Brătienilor. Din cînd în cînd, mai extrage DNA-ul cîte unul şi-l expune în piaţa publică, spre a se ostoi setea de putere a prostimii. După care, vorba filosofului de debara Nicolae Guţă, silenţium lugubru. Da, dar dacă vor avea din nou ocazia să taie pensii şi salarii şi să fure la patru mîini, ca-ntr-un concert de Rahmaninov, desfăşurat pe scenele RAPPS, EADS, Microsoft, o vor face fără să stea pe gînduri. Fiindcă năravul din fire n-are lecuire. Oricum, în glasul de motociclist al lui Călin Moliceanu se simte invidia – Că tot veni vorba de dosarul Microsoft. S-au dat nişte pedepse, la mişto, de 2 ani de închisoare şi s-au confiscat vreo 8-9 milioane de euro, în total. Nu-i rău pentru alde Cocoş, ţinînd cont că s-au evaporat, într-o primă fază, cam 30 de milioane de euro. La asemenea sentinţe, să tot furi! Am bănuit noi că lupta anticorupţie e o cacealma, dar acum sîntem siguri. Cît despre celelalte 40 de milioane de euro haşmanglite din aceeaşi afacere, Dumnezeu cu mila. Sau se-ndură DNA-ul şi cercetează mai departe, pînă va descoperi toate găurile de şobolani. Cum fac, de exemplu, americanii, care au arestat un individ fiindcă nu returnase unui centru de închirieri o casetă video împrumutată acum 14 ani! – Johann Cruyff, legenda fotbalului, a fost învins de cancerul de plămîni la vîrsta de 68 de ani. În 1991 supravieţuise unei operaţii pe cord. A fost primul fotbalist premiat de 3 ori cu Balonul de Aur. Tot de 3 ori a cîştigat şi Cupa Campionilor Europeni, iar de 2 ori a dus Olanda în finala Campionatului Mondial (în 1974 şi 1978). A strălucit la Ajax Amsterdam, dar şi la Barcelona, unde a dovedit că e şi un mare antrenor, contribuind decisiv la crearea a ceea ce este astăzi celebrul club catalan. A fost un inovator. Printre altele, a fost primul fotbalist care a bătut o lovitură de pedeapsă cu pasă. El era dirijorul orchestrei, indiferent cum s-ar fi numit ea. A fost elevul lui Ştefan Kovaci, iar, peste timp, profesorul lui Hagi şi al lui Gică Popescu. Într-un interviu a afirmat că, în cariera lui de antrenor, a cunoscut 2 foarte mari fotbalişti care nu şi-au exploatat la maximum calităţile. Aceştia erau Hagi şi M. Laudrup. Mare caracter, iubind fotbalul-spectacol, nu şi-a pătat onoarea nici atunci cînd propriul club înclina să nu cîştige a doua finală de Cupa Campionilor cu Ajax întrucît, în mod paradoxal, din cauza taxelor şi impozitelor exagerate, pierderile financiare erau mai mari decît în cazul unei înfrîngeri. Mentalitate de învingător. Cultivat şi avînd capacitatea unor formulări memorabile, a sintetizat exact traseul lui prin această lume: ,,Fotbalul mi-a dat totul, tutunul mi-a luat totul”. Restul e tăcere. – Un om de ştiinţă din Israel, care nu avea ce face, a fiert un cartof timp de 8 minute, după care a montat nişte felii între catodul de cupru şi anod, reuşind să aprindă un bec. Dacă nu i s-o fi făcut foame şi n-o fi halit pînă acum barabulele, probabil că se joacă de-a căţeluşul şchiop cu Raşela la lumina difuză a acestei veioze întrucît, zice Haim Rabinowici, nu se stinge 40 de zile! Băi, Haime, eu nu te cred, fiindcă, dacă ceea ce afirmi ar fi fost adevărat, la noi, prin Harghita şi Covasna, ar fi trebuit ca oamenii să fie luminoşi precum licuricii. Cînd colo, ce să vezi, beznă totală. – În România, numărul generalilor e mai mare decît numărul militarilor în termen. Dacă nu mă credeţi, număraţi-i! – Ministrul israelian al Apărării, Moshe Yaalon, a declarat că al III-lea război mondial e în plină desfăşurare. Ciocnirea civilizaţiilor creştină şi islamică s-a produs deja, şi numai soluţii radicale ar mai putea salva lumea de la dezastru. Băi, Moşule, exagerezi. Treaba-i proastă, într-adevăr, dar se poate rezolva cu niţică palincă şi ceva ceafă de porc. – România nu a trimis o propunere pentru funcţia de secretar general al ONU, care va reveni, conform principiului rotaţiei, Europei de Est. Să fie vorba de dezinteresul lui Iohannis şi al lui Cioloş faţă de prestigiul ţării pe care o conduc, în marşarier, sau este dovada cea mai elocventă a goliciunii clasei politice româneşti, incapabilă să promoveze valori? Mai există bărbaţi de stat în România? Asta-i întrebarea. – N-aţi mai auzit nimic de Oana Zăvoranu. Nici n-aveaţi cum, fiindcă e păzită, 25 de ore din 24, de 3 portari în bermude fosforescente şi de un motan în călduri. Başca 42 de camere, care se strîmbă non-stop la augusta-i persoană. E o altă Oana, mult mai paşnică, mult mai cerebrală, mult mai ancorată în realitate, cu preocupări intelectuale care o vor duce negreşit pe băncile Academiei. Acum învaţă pe rupte ca să-şi ia permisul de port-jartier. Pardon, de portmoneu. Nu, scuze, de port-armă. Ca să se apere de muştele verzi, atît de insistente de cînd a devenit mai frumoasă, mai deşteaptă şi, evident, mai bogată. Nu neapărat în ordinea asta. Ce poate fi mai înălţător decît să tragi cu pistolul în partenerul de afaceri, cînd argumentele lingvistice au dat colţul de epuizare?! Ca mîine-poimîine o vedem la Olimpiadă, luînd la ochi ţinta piept numărul 4. Asta, dacă or primi-o bătrînii libidinoşi, invidioşi pe talentul ei înnăscut, dar încă nedescoperit, de actriţă de dramă şi de sportivă de comedie. Dar nu-i bai, la banii ei, îşi va organiza propria Olimpiadă şi va deveni campioană absolută la porcăit. – Nimeni nu-l mai poate opri pe Cătălin Botezatu din a face sex cu femei. Cu mai multe femei. Omul e pornit rău, şi tare mi-e teamă că nimic nu-l mai poate întoarce din cursa contracronometru spre Nirvana. Se vede de la o poştă că deja e ,,cătălinus captivus”. – Nicolae Manolescu-Apolzan, un fel de Botezatu al bibliotecilor, în sensul că face sex cu mai multe cărţi deodată, fără să le decoperteze mai întîi, conduce USR cu pistolul pe masa de scris. Tatăl său, un distins fost legionar, ar fi fost mîndru de talentul literar al puradelului. În fiecare zi execută cîte un confrate, fiindcă nu l-a pupat în sudul corpului ţigănesc.

CONTELE DE MONTE CRISTO


http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-58/

 




miercuri, 23 martie 2016

Săptămîna pe scurt - 22 martie 2016

– Te pui cu blondele? – Jos textila, soseşte Godzilla!
– Sinceritatea Elenei Udrea – Prostia dăunează grav sănătăţii – Bacteria care haleşte PET-uri, şi viruşii politici – Teoria relativităţii absolute – O zi din viaţa României – Biroul Ovul



– Fosta noră a lui Virgil Măgureanu, Alina Petre, susţine că Marta Codruţ ar fi fost ucis şi îngropat într-o pădure de lîngă Bucureşti. Anul trecut, blondina l-a acuzat şi pe Şarpele cu Ochelari de diverse matrapazlîcuri, fără să se mai obosească să aducă dovezile. De parcă şarpele ar lăsa urme; el lasă doar o dîră de bale. – Dar nici pe Crin Antonescu nu-l lasă să doarmă liniştit! Pe ăsta-l acuză că ar fi cumpărat un apartament la un preţ subevaluat, pe vremea cînd era mare şi tare şi vroia să devină şi mai mare, şi mai tare. Concluzia? Niciodată să nu omori pe cineva cînd se află vreo blondă prin preajmă. Nici măcar să n-aţipeşti! Şi să nu-i dai dreptate lui Dan Negru-n cerul gurii! – La Vama Veche vor fi aduşi refugiaţi. Oare ştiu năpăstuiţii ăştia care e ţinuta obligatorie? Au auzit de lozinca ,,Jos textila c-a sosit Godzilla!”? Ştiu oare că este obligatoriu, absolut obligatoriu, consumul de alcool, iar comportamentul porcin este definitoriu pentru această zonă crepusculară? Ştiu că la orice oră din zi şi din noaptea minţii îi pîndesc, pe plaja tapetată cu resturi menajere, un meduz şi o meduză, care stau de veghe buză-n buză? I-a informat cineva că dacă nu cunosc toate expresiile licenţioase de pe mapamondul lumii – şi mai mult decît atît – vor fi expulzaţi fără milă, la Eforie Nord? Băi, guveranţilor, nu fiţi inumani, prezentaţi-le meniul bieţilor transfugi! Şi dacă nu le convine, pot să nu mai vină. Ar fi chiar indicat. Oricum, după primele două zile, vor trece cu toţii graniţa în Bulgaria, unde preţurile sînt mai mici iar serviciile mult mai bune. Başca vegetalele. – O iniţiativă lăudabilă a guvernului Cioloş: repatrierea ,,Cuminţeniei pămîntului”, una dintre capodoperele lui Brâncuşi. E nevoie să specific autorul, întrucît şulfele politice au crezut că e vorba despre Elena Udrea, capodopera lui Băsescu. – ,,Urîţenia pămîntului” nu trebuie repatriată, fiindcă deja se află în Senat. – Nu se mai sfîrşesc îmbolnăvirile provocate de programul ,,Cornul cu margarină şi laptele cu apă”. După ce iniţial au zăcut de gălbinare patronii firmelor distribuitoare – din cauza consumului excesiv de parale, diriguite pe criterii de performanţă politică – acum au început să se simtă efectele asupra beneficiarilor. Mulţi elevi au ajuns la spital prezentînd simptomele caracteristice consumului de produse de proastă calitate. Pentru că asta este esenţa problemei: atît produsele de panificaţie, cît şi cele din lapte, sînt submediocre. Programul este un eşec, deşi iniţiativa a fost bună, fiindcă există mulţi copii teribil de săraci în ţara asta. Dar, în România, toate iniţiativele generoase sfîrşesc în derizoriu. De ce? Din cauza calităţii precare a clasei politice şi a corupţiei endemice care s-a întins ca o metastază pe trupul ţării. – A mai trecut la cele veşnice un român de mare calitate: academicianul Solomon Marcus. Omagiu! – Serviciile ultrasecrete din grădinile Palatului Cotroceni zic, cu jumătate de gură, că Iohannis ar fi fost mult mai eficient dacă ajungea la putere într-o viaţă anterioară. Dar nu-i bai, după cum merge treaba, în curînd ţara şi preşedintele vor fi pe aceeaşi lungime de undă. Căci România nu mai are decît o azvîrlitură de băţ pînă-n Evul Mediu. – Sinceritatea Elenei Udrea sfidează legea gravitaţiei. Referindu-se la vizita lui Iohannis de Sibiu cu doamna Carmen de Bizet la Ierusalim, vizită programată hăt-hăt, dintr-o viaţă anterioară, pleşcoianca din Pietraru a mărturisit cu mîna pe Cocoş că nici măcar ea n-ar fi îmbrăcat o fustă atît de scurtă la Mormîntul Sfînt. Ar fi mers numai în pantofi. – Cătălin Botezatu: ,,N-am suferit din cauza infidelităţii. Am avut şansa asta, să nu mă înşele vreo femeie”. Ştii ceva, maestre? Te cred pe cuvînt. Poate e singura dată din viaţa ta de Cassanova de Parcul Operei cînd spui adevărul. Dar ştii cine a mai avut norocul ăsta? Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Ţepeş. Ce mică e lumea! – Hipnotizatoarea de găini, Iulia Albu, şi consumatoarea de godaci cu două sau patru picioare, Oana Roman, se ceartă pe la emisiunile subculturale de la miezul nopţii pe teme zguduitoare, legate de perisabilitatea timpului şi ubicuitatea modei. În exclusivitate pentru revista noastră, stilistul Giani Versace de la Drăgăşani a declarat, sub prestare de jurămînt şi cu mîna în buzunarul de la spate, că amîndouă sînt nişte proaste. Probabil nu se pricep la modă, că-n rest, bat cu copita din dreapta spate la porţile Academiei. – ,,Der Spiegel” l-a catalogat pe Iohannis cu apelativul ,,Diletantul”. O fi bine, o fi rău? O chestie interesantă e că toţi preşedinţii României pot fi definiţi cu un singur cuvînt. Mai întîi a fost Patriotul, adică Nicolae Ceauşescu. I-au urmat Rînjitul, Ţapul, Kaghebistul (fost Rînjitul) şi Halcolistul. De fapt, cred că nemţii au vrut să-l laude pe KWI. Sau, cel puţin, aşa reiese din enumerarea asta. – Legea Antifumat i-a pus pe jar pe obsedaţii de otravă, ambalată în foiţă subţire. Mai ales pe politicienii care-s obişnuiţi să tragă în piept. Unii au declarat deja că nu vor respecta legea. De parcă în România legile ar fi făcute ca să fie respectate. Ia spuneţi voi: se respectă în spaţiul carpato-danubiano-erotic măcar legea gravitaţiei? Nţ. Totuşi, legea asta e bună, chiar dacă pentru vicioşi pare cam aspră. Dacă vor fi români care se vor lăsa de pasiunea de a-l tămîia pe Michiduţă, cu atît mai bine. Vor avea de cîştigat toată lumea, în primul rînd chiar ei, şi-n al doilea rînd sistemul medical românesc. Ştiţi cîte boli grave sînt asociate cu tutunul? Multe, nu le-am numărat. Bine, oricine poate să facă orice doreşte cu corpul lui, dar cu minima condiţie să nu-i afecteze pe ceilalţi. Înţelegeţi ce vreau să vă spun cu atîta delicateţe, sau deja aţi ieşit la o papairoasă? – Nu vă mai sperii că, dintre cele peste 4.800 de chimicale pe care le conţine o ţigară, 69 sînt cancerigene. Pînă şi Hitler era împotriva fumatului. Nu şi a trasului în piept, în cadru organizat, cu plutonul de execuţie pe post de brichetă. – Membrii Curţii Constituţionale sînt numiţi în proporţie de 66,66% de Parlamentul pe care populaţia îl percepe ca pe un sălaş al hoţilor. Adică ei evaluează legile create de acel stabor. Ne învîrtim într-un cerc vicios. D-aia par ameţiţi alde Augustin Zegrean, Valer Dorneanu, Petre Lăzăroiu (fost Ceauşescu, pe vremea cînd acest nume îţi deschidea orizonturi roşii nebănuite, adică înainte de 1989), ori fiara justiţiei Mona Pivniceru care, în fiecare zi, greşeşte şifonierul. Dar ei nu sînt ameţiţi, doar se prefac. Dacă nu i-am şti cît sînt de cinstiţi, am zice că sînt nişte curve politice bătrîne. Dar nu zicem. – Buster Keaton de la Cluj a devenit bătaia de joc a presei satirice şi a Internetului, după ultimele elucubraţii legate de Eminescu, Einstein şi alţi copii de mingi ai istoriei. Prostia dăunează grav sănătăţii şi nu este echivalentă cu patriotismul. Totuşi, să-i spună cineva acestui gînditor lipsit de contract că ridicolul ucide. Sau măcar să-i acorde primul ajutor pînă se lămureşte juriul cum stă treaba cu teoria relativităţii. – Japonezii au descoperit bacteria care haleşte PET-uri. Sîntem în mare pericol întrucît, la noi, pînă şi banii sînt de plastic. Dacă vin fufele alea microscopice şi ne ciugulesc din portofel? De fapt, or să moară de foame, deoarece paralele au fost îngurgitate, pe nemestecate, de viruşii politici. Singura lor şansă ar fi să se lipească de asistentele TV, care-s numai piele ecologică, silicoane şi oase de carbon. Măcar or fi perverse bacteriile astea, sau duc o viaţă sănătoasă hrănindu-se numai cu PET-uri crescute la ţară? – După cum concluzionează ultimele teorii ale băieţilor cu mînecile mai lungi decît mîinile, noi, românii, am inventat tot ceea ce există pe mapamondul lumii, de la gaura neagră şi pînă la gaura de la covrig. Aşa o fi, n-am suficiente argumente să contrazic teoria relativităţii absolute, însă de o invenţie sînt sigur. Sîntem inventatorii prostiei. Altminteri cum se explică faptul că după ce am construit ,,Arena Naţională”, pe care s-a jucat finala Europa League şi, mai ales, s-a sărbătorit ziua de naştere a faraonului PSD Victor Ponta, s-a constatat că mai lipsesc nişte aprobări şi nu se mai pot desfăşura competiţii sportive ori onomastici ţigăneşti? Pînă la urmă s-a revenit la normal şi-n groapa lui Ouatu; unde au fost înmormîntate aproape 300 de milioane de euro, se mai pot organiza diferite pomeni, pe care microbiştii fără acces la cablu le numesc meciuri de fotbal (din Liga I). Şi, evident, şi parastasele echipei naţionale. – Veşti bune de la DNA: se lucrează la aproximativ 7.500 de dosare. Veşti proaste: sînt doar vreo sută de procurori, ajutaţi de cîte doi miliţieni. Pardon, poliţişti. – V-am dat o temă, săptămîna trecută, legată de patronul fabricii ,,Lactate Brădet”. Aţi prins şpilul poveştii? Dacă nu, vă las să mai cercetaţi cazul. – Aţi văzut filmul ,,Ziua cîrtiţei”? Nu? Nici eu. Dar ştiţi ce se întîmplă într-o zi oarecare în România, în viziunea Institutului Naţional de Statistică, raportîndu-ne la anul 2015? O mulţime de chestii, care mai de care mai ciudată. De exemplu, mor 150 de oameni şi se nasc mult mai puţini decît aceia care au avut inspiraţia s-o întindă înspre o lume mai bună. Veniturile bugetare sînt de 640 de milioane de lei, iar cheltuielile statului, de 670 de milioane. Diferenţa se dă ,,pe caiet”. Se construiesc 66 de metri de autostradă (care mai tîrziu se dărîmă) şi se taie 14 hectare de pădure (5 milioane de hectare rase, numai în 2015!). Sînt ucise, după normele europene, numai pe muzică de Mozart, 1.830 de vaci. Aceeaşi soartă o au, dar pe megahiturile lui Florin Salam cu Soia, 15.528 de porci, 20.690 de oi şi capre. 676.000 de păsări îşi iau zborul din această viaţă şi aterizează în farfuriile zburătoare ale românilor, asta numai după ce, împreună cu norocoasele graţiate prin decret prezidenţial, au abandonat în cuibare 17,5 milioane de ouă. În total, agricultura a adus în vistieria ţării, în anul precedent, cîte 81,5 milioane de lei pe zi, adică aproximativ 30 de miliarde de euro (mai puţin cu 9,4% decît în 2014). Nu vă mai omorîm şi cu alte cifre că, oricum, concluzia se impune de la sine: Foaie verde de dudău/ O să trăim şi mai…bine. – Dacii credeau că sufletele morţilor trec în lumea de dincolo sub formă de pasăre. Aşa se explică numeroasele morminte din zona Sebeşului, care au la căpătîi un stîlp de lemn pe care se află un porumbel. Despre cei cu păsărele la mansardă nu mai vorbim, că sînt împrăştiaţi peste tot – Donald Trump şi Hillary Clinton s-au detaşat în lupta pentru nominalizare la preşedinţia SUA. Se pare că după primul preşedinte geto-dac, Barack Obama, va fi şi un preşedinte-bărbat cu nume de femeie (Hillary). Ar fi o premieră doar pe jumătate, fiindcă madame Clinton a mai avut două mandate. În care, e adevărat, a eclipsat-o Monica Lewinsky, dar, orişicît, contează. Probabil Biroul Oval se va numi Biroul Ovul, iar Bill Clinton va redeveni Buffalo Bill. În cazul, puţin probabil, că Donald Trump va ajunge la Casa Albă, lumea ar deveni un reality show de prost gust.- Ştiţi unde ajung bărbaţii din Vaslui după prima noapte de dragoste? La puşcărie…

CONTELE DE MONTE-CRISTO

http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-57/




Noul site al PARTIDULUI ROMANIA MARE

Noul site al PRM:

http://www.romaniamare.org/

https://www.facebook.com/PRM.la.guvernare

https://www.youtube.com/channel/UCCvWOb5xTMFDaMZi0fHzHOw 


Cerere de adeziune:

http://www.romaniamare.org/cerere-de-adeziune/

Filiale ale PRM:

http://www.romaniamare.org/filiale/




joi, 17 martie 2016

În atenția colaboratorilor revistei „România Mare“

          Pentru continuarea, în bune condiții, a editãrii revistei „România Mare“, toți cei care doresc sã colaboreze, trimițînd materiale, sau orice alte opinii, sînt rugați sã o facã la o nouã adresã, respectiv Casa Presei libere nr. 1, corpul C, etaj 1, camera 126 (ca punct de reper, pe fațadã existã un panou pe care scrie Coresi – pentru cei care vor veni direct la redacție), unde va exista o cãsuțã poștalã. Sau prin email la adresa contact Romania Mare.

Vã mulțumim pentru înțelegere și vã așteptãm cu drag!

http://romaniamare.info/redactia/


 Redactor-Șef: Lidia Vadim Tudor



 Grafica Web: Ovidiu Lăpușneanu

 
Adresa redacției revistei „România Mare“ se aflã pe Str. Vasile Lascãr nr. 16, Sector 2, București. Tel./fax: 314.93.69 

IMPORTANT: Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conținutul articolului aparține autorului.

De asemenea, în cazul unor agenții de presã și personalitãți citate, responsabilitatea juridicã le aparține.

 
Difuzatã prin SC PARDADO DISTRIBUTION SRL. Tel.: 0744.22.24.70 (d-na Denisa Gafița).

Abonamente prin SC MANPRES DISTRIBUTION SRL. Tel. 021/312.48.01; fax 021/314.63.39 (și online)

 http://www.manpres.ro/Romania+mare-p5870


Codul ISSN 1220 – 7616.













6 luni de la moartea Tribunului










Azi, 14 martie 2016, se împlinesc şase luni de cînd Corneliu Vadim Tudor s-a stins din viaţă. La slujba de comemorare, oficiată la Biserica Sfîntul Gheorghe – Nou, din Capitala, în data de 12 martie 2016, au participat familia şi un cerc restrîns de prieteni (cei adevăraţi, am spune). Familia, cu bun-simţ şi din respect pentru tată şi soţ, nu a făcut mare „tam-tam” sau invitaţii speciale pentru a atrage presa şi cine ştie ce doritori de reclamă la asemenea eveniment, ţinînd cont de renumele şi celebritatea Tribunului. În schimb, s-a preocupat cu precădere de o organizare ireproşabilă. Liniştea a predominat, cei patru preoţi şi cei prezenţi rugîndu-se pentru sufletul lui Corneliu Vadim Tudor, care, cu siguranţă, ne-a urmărit şi ne-a mulţumit de dincolo de viaţă pentru aprecierea, respectul şi faptul că nu l-am uitat. Tribunul a fost, este şi va fi iubit de români pentru eternitate, iar operele, faptele, geniul şi patriotismul său au fost şi de această dată răsplătite de cei prezenţi, care i-au adus un pios omagiu, i-au aprins o lumînare şi i-au acoperit mormîntul cu flori. Lipsa lui Vadim este resimţită din plin de membrii familiei, de prieteni, de simpatizanţii săi, de Poporul Român şi, nu în ultimul rînd, de scena politică a României. Parlamentarii şi politicienii sînt mai liniştiţi că Vadim nu-i mai observă, apostrofează şi nu le mai demască nelegiuirile, furturile şi trădarea de ţară a acestora.

Partidul România Mare, care a avut rezultate remarcabile în timpul vieţii sale şi a dat fiori tuturor celorlalte partide politice din România, este la începutul unei noii etape, iar românii iubitori de ţară aşteaptă cu nerăbdare, cu încredere şi speranţă că PRM va renaşte din propria cenuşă, ca Pasărea Phoenix, şi se va „înălţa” în sondaje. Am simţit, după şase luni de la dispariţia sa, moştenirea grea, valoroasă, lăsată familiei şi nouă tuturor, pe care sîntem obligaţi moral să o ducem mai departe, aprecindu-i astfel munca de o viaţa şi sacrificiul pentru Poporul Român. Am simţit iubirea lui Vadim şi spiritul său, care este încă viu în mulţi dintre noi, fiind permanent treji şi motivaţi să luptăm în continuare, să nu ne lăsăm acoperiţi de răul din jurul nostru pînă cînd vom învinge şi ne vom salva patria de la dezastrul existent. Îi aducem încă o dată un pios omagiu, îi mulţumim, îi jurăm credinţă veşnică şi ne angajăm să ne apărăm identitatea, independenţa şi integritatea naţională, valori de referinţă sfinte, aşa cum şi Tribunul a făcut-o în timpul vieţii.


Odihnească-se în pace!


Petre Răcănel


http://romaniamare.info/6-luni-de-la-moartea-tribunului/


Săptămîna pe scurt - 14 martie 2016

– Flori, fete şi băieţi – Poliandria salvează România – Omagiu Iolandei Balaş-Söter – Sirienii e printre noi – Românii n-are talente – Cititul prosteşte – Jaful de la ,,Arena Naţională” – Anton e-n ton cu Neurovision
– 

Toată presa s-a inflamat că o cotoarbă i-a smuls testiculele distinsului soţ, fiindcă nu i-ar fi adus flori de 8 Martie! A fost o manipulare grosolană. În realitate…, dar s-o lăsăm pe martiră să povestească varianta soft: ,,Doamne fereşte, nici vorbă de flori! Cum să spună, domnule, el, că mi-a adus mie vreodată flori?! Niciodată, în viaţa lui! Totul a plecat de la faptul că eu i-am spus să mă ajute să sap via. I-am spus: «hai, mă, că acuşi pleci în Germania, mîine, poimîine, şi n-am cu cine face treabă. Că numai de săpat am nevoie, de restul mă descurc eu». El mi-a zis că nu vrea să sape, fiindcă el e bărbat. Eu m-am enervat şi l-am apucat de c***e, ca să văd cît de bărbat e. Numai că el s-a smucit, şi s-a întîmplat nenorocirea. Sincer, mie îmi pare rău, că am vrut să-i pun comprese pînă vine Ambulanţa. Dar el m-a înjurat şi m-a dat afară din casă. A zis aşa: «Ieşi, fă, în Dumnezeii mă-tii, afară, cu compresele tale!»”. Fericitele evenimente s-au petrecut în judeţul Vaslui (dar asta era evident) şi n-au nici o legătură cu politica, deşi, nu ştiu de ce, o voce interioară îmi spune că aşa o va păţi pînă la urmă şi Vasile Blaga. – În India încă se mai practică poliandria. Tînăra Raju Verma (21 de ani) este căsătorită cu 5 fraţi şi are un copil. Evident că nu ştie cine-i ta-su, dar nici n-o interesează. Ea susţine că nu face diferenţe între soţi, fiecare primindu-şi regulat partea ce i se cuvine. Uite, mă, că-i adevărată teoria aia potrivit căreia noaptea toate pisicile sînt negre. Iar, în India, nici cotoii nu sînt mai breji. În România, poliandria a practicat-o la vedere, profitînd de carenţele legii şi de dezbinarea noastră proverbială, UDMR.
– Dar nici politicienii noştri nu-s mai breji. Iohannis l-a trimis pe Cioloş pe la instituţiile europene cu ceva treburi, iar Tăriceanu a început să facă precum trenul. Pardon, precum motoreta Mobra. Cică Dacian n-avea voie s-o radă peste graniţă fără aprobarea Parlamentului. Şi dă-i, şi luptă! Băi, aceştia, mai terminaţi cu mîrîielile, cu prostiile, şi lucraţi pentru Poporul Român, nu după cum vă dictează glanda aia a grandomaniei. Lumea moare de foame, şi vouă vă arde de hîrjoneală ca unor mahalagioaice cu bărbaţii aflaţi la muncă, la birtul comunal. – Rusoaica Maria Sharapova a fost depistată pozitiv cu melandonină, un medicament care o ajută să fie nu numai frumoasă, ci şi foarte periculoasă. Dopajul în tenis este tolerat de mult timp, dacă ar fi să ne luăm după Andre Agassi, care a recunoscut în cartea autobiografică acest aspect. Măsuri radicale nu se iau, pentru că tenisul a devenit o industrie profitabilă şi, fără marile vedete, care bîhîie de chimicale, prăbuşirea ar fi iminentă. Şi atunci, industria s-ar transforma în sport. În sportul alb. C-aşa-i în tenis. Cu t, nu cu p. – Un pinguin salvat de un brazilian de la moarte, de pe o plajă din Rio, unde zăcea înecat în petrol, obişnuieşte să înoate anual cîte 8.000 de km ca să-i mulţumească salvatorului. Acesta îl consideră ,,fiul său”. Cam cum îl consideră Moscova pe Ion Iliescu, scriitorul care a atras atenţia omenirii că americanii e canibali din tată-n fiu. Şi e foarte periculoşi. – După 16 ani de frustrări, Naţionala feminină de handbal a României a bătut Norvegia de i-au sunat gheţarii-n cap. Asta înseamnă că, dacă a bătut campioana mondială, România este campioană interplanetară? Sau înseamnă că n-am bătut-o cînd trebuia, ca să posedăm noi trofeul? – Judeţele cu cele mai mari salarii medii din România sînt: Ilfov (2.215 lei), Timiş (2.201), Cluj (2.104) şi Sibiu (2.040). Peste care tronează Municipiul Bucureşti, cu 2.617 lei. La polul sărăciei se află Harghita (1.316 lei), Suceava (1.327), Neamţ (1.362), Covasna (1.368), Vaslui (1.371) şi Brăila (1.377). Parcă trăim în mai multe Românii. Iată unde ne-a adus capitalismul de cumetrie! – S-a stins o stea. Iolanda Balaş-Söter, una dintre cele mai mari sportive din istoria atletismului, s-a retras în cer, la vîrsta de 79 de ani. Omagiu acestei femei sublime, care între 1957 şi 1967 a triumfat în 150 de întreceri consecutive, depăşindu-şi de 14 ori propriile recorduri mondiale, înălţînd ştacheta de la 1,75 m la 1,91 m. Primul record îl realizase în 1956. Recordul de 1,91 m, stabilit la 16 iulie 1961, a rezistat 10 ani şi aproape două luni, pînă la 4 septembrie 1971. De menţionat că, în vreme ce Iolanda atinsese 1,91 m, nici o altă sportivă nu trecea de 1,78 m. A fost campioană olimpică la Roma (1,85 m, cu 14 cm mai mult decît locul doi) şi la Tokyo (1,90 m, cu 10 cm peste locul secund). A deţinut titluri şi recorduri europene, mondiale şi olimpice, dar, înainte de toate, a fost un om de mare caracter, pentru care toată naţiunea română ar trebui să păstreze un moment de reculegere. Să amintim doar detaliul că şi-a vîndut tablourile de oarecare valoare, ca să aducă bani la Federaţia de Atletism, pe care a condus-o 18 ani… – Curtea Constituţională a decis că înregistrările ambientale sau de altă natură efectuate de SRI sînt neconstituţionale. O fi bine, o fi rău? Evident că marii corupţi se bucură… – Darren White, fostul şef al spionilor americani din Estul Europei, adaugă la zicerile vechi încă una. Cică DNA n-ar fi chiar aşa de corectă şi că încă mai este folosită de cei aflaţi la butoane, pentru răzbunări politice. Ar fi f.f. trist să aibă dreptate, în condiţiile în care destul de mulţi români cred că această instituţie luptă pe toate fronturile împotriva corupţiei, neavînd mamă, neavînd tată, şi nici patrie adorată. Vorba nemuritorului şlagăr erotic: Darrene, să nu ne minţi, că albina n-are dinţi… – La Galaţi au venit primii 15 refugiaţi sirieni. După ce au cercetat lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta, au ajuns la concluzia că nu e plagiat, dar nici comestibilă nu e. În schimb, cînd au văzut cum arată şoselele patriei, au crezut că războinicii ISIS acţionează şi aici. Cît despre abuzuri sexuale, vor fi abuzaţi cu siguranţă, că malul Dunării e destul de poetic, iar petardele abia aşteaptă să li se aprindă fitilul. – Un bancher de la HSBC Private Bank Monaco se răzgîie că-n băncile din Monte Carlo sînt depozitate peste 9 miliarde de euro, aflate în proprietatea privată a unor cetăţeni români, sau care au avut cetăţenie română. Doar atît, băieţică?! Ăştia erau banii de seminţe ai puradeilor din Grupul de la Monaco, o grupare infracţională a gulerelor albe, care-şi petreceau viaţa între metafizică, hoţie, jocul de table şi clitoris. – Bernie Sanders, un bătrînel ce candidează ca să obţină nominalizarea pentru alegerile prezidenţiale din SUA, s-a ofuscat că Internetul e mai rapid în România decît la urmaşii lui Winnettou. Şi care-i problema, moşule, te oftici? Tu nu ştii că noi, românii, sîntem pe primul loc în univers cînd e vorba de aventuri virtuale, condimentate cu păsărici colorate, căţeluşi de pluş şi violatori din Vaslui? Pe ce lume trăieşti, tataie?! Şi vă mai daţi mari că voi conduceţi lumea! Vai de capul vostru! – Un alt candidat, Donald Trump, acest Şumudică al Americii, i-a anunţat pe susţinători că, asemeni omologului român, nici el n-o are mică, în ciuda afirmaţiilor contracandidaţilor, preluate după site-urile culturale pe unde filozofau fostele iubite. Ce lume rea, frate, între Atlantic şi Pacific! Parcă am fi în spaţiul carpato-danubiano-erotic. De fapt, asta e dovada irefutabilă (ce cuvînt frumos!) că primii oameni s-au născut între Carpaţi, la poale de munte, conform izvorului istoric susurat de nemuritorul Ion Dolănescu, de unde s-au împrăştiat pe tot mapamondul lumii, cucerindu-l. V-aţi uitat cu atenţie la Obama? Aţi văzut ce faţă de dac are? – Băi, mînca-v-aş găinile, şi voi mie cîinele, ştiţi ce-mi place cel mai mult la show-ul ,,Românii are talente”? Faptul, atît de vizibil, că aproape nimeni n-are talent. D-aia mă şi uit. Dar cei mai lipsiţi de orice urmă de talent sînt următorii: Mihaela Rădulescu, Andra, Pavel Bartoş, Smiley, Andi Moisescu şi, mai ales, Flooorin Călinescu. Ei, însă, cred exact pe dos. Se simt precum caprele negre în Făgăraş, deşi sînt nişte biete rozătoare de Bărăgan. Păi, spuneţi voi, ce talent are Răduleasca, în afara faptului că se dă huţa, prin stratosferă, cu austriacopithecul Felix Nu-Ştiu-Cum? Nici unul. Nada. E adevărat că unii indivizi, ca răposatul Dan Iosif, smucitul Ştefan Bănică, ori evadatul Elan Schwantzenberg (apropos, pe unde o mai sta pitit agentul straniu?), ca să enumerăm o foarte mică parte dintre partenerii de dansuri din buric şi bune maniere ai moldovencei, i-au apreciat unele apucături, dar, de aici şi pînă la rolul de divă absolută, pe care-l joacă non-stop, e cale lungă şi bolovănoasă. De atîtea operaţii estetice, de-abia mai silabiseşte din vîrful buzelor, care se lipesc una de alta ca două ventuze date cu cositor. Vă daţi seama că, dacă i-ar pune nebunul de Călinescu o piuneză pe scaun (e în stare!), s-ar dezumfla ca un balon, de-ar rămîne în juriu doar un soi de Gînditoare de la Hamangia modernă, surprinsă la un talk-show cu vecinul, tocmai cînd se întorcea Gînditorul pilit acasă. Pentru a evita nenorocirea, le recomand organizatorilor să aibă permanent la ei nişte petece calde. Şi pe antitalentatul Nicu de la Căzăneşti, care cîntă pe două voci (bonus fluierul piciorului) şi ar putea renunţa momentan la una, ca să-i facă respiraţie gură la gură. La cîţi au salvat-o din situaţii limită, ce mai contează încă unul? Asta numai în situaţia, puţin probabilă, că n-are Pavel Bartoş în trusa de prim ajutor vreo pompă de bicicletă. Cît despre bătrînul lacheu Florin Călinescu şi glumele lui vulgare, să se pronunţe colegii lui, academicienii, pe care-i face să roşească feciorelnic (vezi cazul nevestei lui Măruţă, dar e posibil să i se întîmple şi din pricina caracterului educativ al emisiunilor soţului), sau să rîdă forţat (matematicianul de bodegă Andi Moisescu). În schimb, Răduleasca se completează perfect cu Bulă ăl bătrîn. Putem să afirmăm, fără teama de a greşi, că sacul şi-a găsit petecul, după modelul patentat de pelticozaurii din culise, unde Bartoş zîmbeşte mai mult decît Smiley. E, totuşi, actor. Singurii oameni serioşi din emisiune sînt concurenţii care n-au nici o fărîmă de talent, dar se comportă de parcă ar fi cei mai buni din lume. La fel ca personajele ridicole enumerate mai sus. – Într-un reportaj din 18 noiembrie 2010, din ziarul ,,Adevărul” (fost ,,Scînteia”, viitor ,,Minciuna”), nişte cetăţeni se plîngeau că un vecin de-al lor, Marius Badea, îşi goleşte în stradă fosa septică. Pentru cine încă nu ştie, Marius Badea e una şi aceeaşi persoană cu patronul celebrei – de acum – fabrici „Lactate Brădet”, unde, după cum lesne se poate constata, igiena e la ea acasă, iar bacteria Escherichia Coli, stereotipul 026, vinovat de moartea celor 3 bebeluşi din Argeş, n-ar fi avut ce căuta. Doamne, cît de proastă e lumea asta de pe Internet! Fără doar şi poate, Internetul e cea mai lesnicioasă şi eficientă cale de manipulare. Vorba lui Umberto Eco, recent decedatul: ,,Internetul a transformat prostul satului în înţeleptul satului”. Sau cam aşa ceva, că nici pe mine nu mă dă memoria minţii afară din casă. Ce legătură au toate astea cu ,,Lactate Brădet”? Răspundeţi singuri la această întrebare, e o rubrică interactivă. – ,,Trăiesc în pace cu mine însămi, cu ceilalţi, mă bucur de orice, sînt extrem de pozitivă, rîd mult, de fapt îmi încep fiecare zi rîzînd şi mulţumindu-I lui Dumnezeu pentru tot ceea ce sînt şi ce mi se întîmplă, rugîndu-mă pentru binele meu şi al tuturor”. Nu, nu e un citat din Maica Tereza, ci din cineva mult mai important. E din rărunchii Elenei Udrea. Parcă o şi văd începîndu-şi dimineaţa pe cheiul din Port, risipindu-şi privirile în largul mării, aşteptîndu-l pe Michiduţă să apară, să debarce, să-i simtă mirosul pozitiv de whisky şi de mahoarcă. După care el o dezbracă la pielea goală, cu privirea-i şăgalnic-piezişă, şi-i ostoieşte setea de putere. Acum o înţelegem de ce rîde ca proasta-n tîrg cînd vinde linguri… – Adriana Bahmuţeanu zice că atît de mult a citit în ultimii 2 ani, încît i-a ruginit caroseria şi-ar cam fi cazul să treacă pe la vopsitorie. Asta e încă o dovadă incontestabilă a faptului că cititul prosteşte. Cercetătorii britanici se pronunţaseră demult în acest sens. Dar nu i-a citit nimeni. – Întrebare întrebătoare: vor scăpa derbedeii care au haşmanglit o căruţă de bani, construind o ,,arenă naţională” nefuncţională? Citiţi şi vă cruciţi! Distracţia a costat 288 de milioane de euro, cu mult peste preţul altor lucrări similare. Pentru un singur scaun fix au fost plătiţi 5.236 de euro (?!), iar gazonul a fost schimbat de 7 ori de la inaugurare! Marea realizare este destinată exclusiv fotbalului, nefiind prevăzută cu pistă de atletism ori cu săli de sport interioare. Prin comparaţie, arena clujeană, de 30.200 de locuri, a costat 45 de milioane de euro. Păi se compară? La Cluj fiecare scaun a costat 1.100 de euro. Şi sînt şi rabatabile! Probabil, ca să se poată da huţa Emil Boc, după ce-l bate iubita cu cureaua de la ceas. În plus, există şi pistă de atletism, şi săli de sport interioare, iar gazonul n-a fost schimbat niciodată. Ambele construcţii fac parte din categoria UEFA Elite. Numai că asta de la Bucureşti ne-a lovit şi la bani, şi la corason. La portofel aţi înţeles în ce fel, dar la pitpalac vă spun imediat, dacă aveţi puţintică răbdare: n-avem voie să jucăm fotbal nici măcar cu Spania pe tăpşanul din groapa lui Ouatu. Adică sîntem exact în situaţia adepţilor lui Bivolaru: şi integraţi în absolut, şi cu banii luaţi. – Ingineriile financiare ale lui Remus Truică l-au tras pe linie moartă pe prinsul Paul, acolo unde garase, mahmură, şi o oarecare Patricia Kaas, şi l-ar putea îngropa şi pe celebrul consultant politic Tal Silberstein, cel care a consiliat, mai bine sau mai rău, 17 preşedinţi, dar şi pe alde Tăriceanu, Adrian Năstase şi Traian Băsescu. Iar evreul se poate îneca precum înotătorul la mal, împreună cu alţi 2 conaţionali celebri. Şi noi, care am învăţat la şcoală că evreii nu fură! Dacă nici în israeliţi nu mai ai încredere, atunci în cine? – Cîştigătorul Eurovision 2016, faza pe comună, a zis că el e lup. După cum urlă, nici nu poţi să-l contrazici. Ţinînd cont că pe tînărul dac îl cheamă Anton, mă mir că n-a zis că toarnă non-stop beton. Ar fi culmea să aibă un frate pe care să-l cheme Marcu…

CONTELE DE MONTE-CRISTO


http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-56/