– Roşu, galben şi albastru – O tragedie naţională – Domnul Pierdoiu –
Balul de la Operă – O necesitate: întoarcerea lui Becali la masa de
scris – Totul despre sex – Mineriada de catifea – Ultimul Prince –
Schimbarea imaginii României în lume–
Nu a existat pentru mine un motiv de mai pătrunzătoare mîndrie ca
acela de la Olimpiada australiană, cînd am văzut în faţa ochilor
înlăcrimaţi numai roşu, galben şi albastru. Pe cele 3 trepte ale
podiumului se aflau româncuţele Andreea Răducan, Simona Amânar şi Maria
Olaru. Ele întruchipau frumuseţea şi demnitatea unui popor care merită
din plin să fie printre marile naţiuni ale lumii, aşa cum i-a hărăzit
Dumnezeu, şi nu la periferia istoriei, unde ne împing zi de zi
bezmeticii care ne conduc şi ne batjocoresc de 26 de ani. Evident că,
puşi în faţa Tricolorului românesc, în triplu exemplar, mai marilor
lumii sportului li s-au împăienjenit ochii şi i-au şutit titlul olimpic
Andreei Răducan, sub pretextul jenant că s-a dopat, deşi analizele au
confirmat că tînăra zeiţă din Carpaţi luase un banal nurofen contra
răcelii. După Olimpiadă, medicamentul respectiv a fost scos de pe lista
dopantelor, dar Andreei nu i-a mai dat nimeni medalia înapoi. Oricum,
pentru noi tot ea este campioana olimpică şi are toată preţuirea
noastră, la fel cum o au toate sportivele cu Tricolorul în inimă,
printre care se află şi Larisa Iordache, cea mai recentă minune. Micuţa
prinţesă ne-a redat bucuria de a fi români, în aceste vremuri tulburi,
în care patriotismul este luat în derîdere, iar patrioţii sînt
batjocoriţi de mafioţii burdihănoşi care nu se opresc din furat nici cît
să asculte Imnul naţional. La redefinirea noastră ca europeni de rangul
I au contribuit fundamental Octavian Belu şi Mariana Bitang, două
statui umblătoare, cărora pigmeii nu s-au sfiit să le dea cîteva flegme
la baza soclului în care sînt dăltuiţi. Aceşti sportivi minunaţi ne
arată calea prin care România poate ieşi din marasm: lăsaţi
profesioniştii să-şi facă treaba în toate domeniile, şi vom fi iarăşi
ce-am fost, şi mai mult decît atît. Respectaţi-i pe aceşti oameni, fiţi
patrioţi ca şi ei, numai aşa putem urni căruţa din groapa Istoriei. De
fapt, aceşti mari antrenori nu sînt simpli oameni, ei sînt eroii
timpului nostru, loviţi, de atîtea ori, pe nedrept de ambuscaţii care
n-au produs în viaţa lor de nimic decît mătreaţă. La ei în cap, creierul
mare stă în locul creierului mic, iar în locul gol locuieşte o colonie
de păduchi care, din cînd în cînd, încing cîte-un baiaram pe acoperiş.
De acolo i-au lovit, cu ura parazitului care se visează fluture, pe
aceşti români autentici, aşa cum sînt lapidaţi toţi oamenii care
reprezintă ceva prin ei înşişi, în aceste vremuri de cumplită urgie, în
care competiţia valorilor a fost înlocuită cu întrecerea putorilor de
partid şi de stat. Noroc că mai există asemenea caractere. Avem o
speranţă că nu-i totul pierdut. Patrioţii sînt singura şansă a României
de a se salva, prin ea însăşi, din tomberonul cu pîine mucegăită al
Istoriei. – Nu credeam vreodată să apuc ziua în care gimnastica
românească n-o să fie prezentă la Olimpiadă! Vedeam cum se prăbuşesc în
jur toate reperele, dar refuzam să accept realitatea. S-a lucrat
temeinic la distrugerea valorilor acestui popor atît de talentat, dar
atît de prost condus. Politica distrugerii a tot ce e bun şi frumos şi-a
atins ţinta. Nu mai reprezentăm nimic pe harta lumii, nici măcar în
gimnastică, adică acolo unde, de la sublima Nadia încoace, cu acel
neverosimil 10 de la Montreal (1976), am cam dat ora exactă. După
mascarada din decembrie 1989, căreia cei interesaţi şi naivii îi spun
revoluţie, iar cei năpăstuiţi, însă cu o reprezentare corectă a
realităţii, o definesc drept lovitură de stat, nu numai că nu s-a mai
construit nimic în jurul nostru, ba, dimpotrivă, s-a demolat totul.
Inclusiv gimnastica. Au fost loviţi sistematic inventatorii El
Doradoului românesc, Octavian Belu şi Mariana Bitang, au fost abandonaţi
ceilalţi membri ai echipei, cărora li s-a oferit o salarizare
batjocoritoare, nu s-a creat un cadru motivaţional adecvat pentru
familiile care-şi îndrumă copiii către performanţă. S-a distrus… S-a
distrus… S-a distrus… De astăzi sîntem mult mai săraci, mult mai
obijduiţi şi lipsiţi de orizont. Ne-am întors în lumea a treia a
sportului, printre şoarecii de cîmp şi gîndacii de Colorado. Cine sînt
vinovaţii? Politicienii care au batjocorit Naţiunea Română. Acest popor
dezorientat şi-a ales greşit conducătorii. De fapt, călăii. Tiranii,
după cum e scris în Imnul nostru naţional. Care se numeşte
,,Deşteaptă-te, române!”, nu ,,Somnoroase păsărele”. Dacă, astăzi, noi
nu mai avem echipele de gimnastică la Olimpiadă, există un singur
vinovat: factorul politic. Clasa asta mizerabilă care a îngrozit
România, care ne-a aruncat la periferia Istoriei. Care a încurajat
hoţia, delaţiunea şi impostura. Dar să nu ne pierdem speranţa. Să nu ne
acceptăm soarta dictată de nişte impostori. Să răsturnăm Mafia politică
şi să aducem în fruntea ţării patrioţi care să pună bazele unei
societăţi normale, derivată din tradiţiile româneşti. Cu siguranţă,
atunci, acest popor magnific va scoate la lumină alte şi alte valori
care ne vor face să simţim că ne-am născut într-un loc binecuvîntat de
Dumnezeu. Pentru că în sufletul acestui popor se plămădesc copiii
excepţionali care vor ridica Tricolorul deasupra norilor. Haideţi,
fraţii mei, să le dăm drumul să zboare! – Alina Gorghiu, sublima sirenă
din fruntea PNL, a iniţiat o campanie împotriva somnolenţei în politică.
Se răsuceşte Crin Antonescu în patul matrimonial de indignare! În
contrapartidă, Vasile Blaga, colegul ei de suferinţă extraconjugală (în
sensul că e consumatorul cu care se afişează cel mai des în lume, nu vă
gîndiţi la alte prostii, fiindcă nici măcar Alinuţa nu e atît de
naivă…), va iniţia, cît de curînd, o campanie contra beţiei în politică.
A beţiei de cuvinte. Şi să mai zică vreunul că la PNL nu se gîndeşte,
nu se munceşte, că nu ştiu ce-i fac. Uite, numai în ultima lună au avut 4
candidaţi la funcţia de Primar General, viitor client al DNA. Pînă la
urmă, au rămas fixaţi pe domnul Pierdoiu, veşnicul neales, pe care,
atunci cînd a vrut să se ungă deputat într-un colegiu din Cîmpia
Buzăului, l-a bătut ca pe coasă, numai în gură, un băiat de prin zonă.
Deci, cafteala pe care o s-o ia şi la Capitală n-o să-l doară prea tare,
că e învăţat cu ea precum strămoşii lui Ion Iliescu cu ,,Scînteia”. –
Mare scandal la Opera Naţională. Balerinii, în loc să danseze pe poante,
se ţin de glume. Pardon, de greve. Cică limbajul trupului dat prin
făină şi vată de zahăr nu-i mai ajută pe dansatorii români să se
înţeleagă cu străinezii. Eu auzisem că arta n-are graniţe, dar e posibil
să am probleme cu recepţia. Se pare că nordicii şi acoliţii lor nu se
pricep la ,,Periniţa”, iar valahii nu agreează ,,Spărgătorul de nuci”
(sper că am scris consoana potrivită). Cu excepţia renumitei Alina
Cojocaru, care se joacă de-a mama şi de-a tata cu norvegianul Cyborg,
sau cam aşa ceva, adică exact cu acela care coordonează şi penetrează
corpul de balet şi bune maniere. Pînă acum s-au schimbat vreo 4
directori, iar balul continuă. Parcă am fi la PNL. – Augustin Lazăr a
devenit Procuror General. Dacă va face pe jumătate din cîte a făcut
Augustin de la Dinamo pentru cîinii roşii, va primi aplauze prelungite
şi celebra scandare a galeriei steliste: ,,Augustin cu nasul gros/ parcă
e Pantera Roz”. – Că veni vorba de ,,eternul derby”. Anul ăsta au fost 6
(cinci egaluri şi o victorie pentru Dinamo), după ultimul, Steaua fiind
eliminată din semifinalele Cupei României. Şi asta s-a întîmplat la 3
zile după ce Astra lui Şumudică, cel cu apărarea mică, a bătut-o cu
ciocanul de şniţele, suflîndu-i şi titlul de campioană la care se
abonase în ultimii 3 ani, adică exact în perioada în care Gigi Becali
s-a dedicat literaturii şi, mai ales, lucrărilor ştiinţifice care au
făcut înconjurul mapamondului lumii (,,Ce-a îngropat pisica”, ,,De ce e
proştii deştepţi” şi altele). E cît se poate de clar că singura soluţie
pentru revitalizarea Stelei este întoarcerea lui Gigi Becali la masa de
scris… – ,,Nu sînt nici frumos, nici bun, sînt demn”. A cui să fie
declaraţia asta atît de sinceră? A lui Burebista? Nţ. A lui Mihai
Viteazul? Nu, că ăsta era beton, după mărturisirile contemporanilor (,,a
căzut trupul lui frumos ca un copaci”, scria cronicarul, cu invidie şi
puţină părere de rău). Hai să nu vă mai fierb: despre Marian Vanghelie
este vorba. Nu, nu e o glumă de-a mea, aşa a zis el. – ,,Principalul
merit al lui Iohannis este că nu e Ponta”, zice Teodor Paleologu, al
cărui principal merit este că e fiul lui ta-su. Totuşi, insist: dacă
ăsta este principalul merit, cam care ar fi defectele? Sau nemţii
second-hand n-are defecte?! – Fane Spoitoru a fost pitit definitiv, dar
comentariile continuă. Un manelist (altul decît Rareş Bogdan), Sorinel
Copilul de Aur şi Plastilină, declara televiziunilor de pe centură că
,,Dl. Fane era un om simplu. Era respectuos. Dădea noroc şi cu un copil
de 5 ani”. După care-i lua cornul şi laptele. Cu braţ cu tot. – Minunate
mai sînt anunţurile de la ,,Matrimoniale”: ,,Caut femeie pentru sex
oral şi alte avantaje!”. Sau: ,,Caut femeie pentru relaţii
extraconjugale, îngrijire, mici reparaţii”. Ce concluzie tragem noi de
aici? Că sexul e un lucru periculos, care necesită îngrijiri medicale,
ba chiar şi ceva reparaţii. O fi vorba despre sexul neprotejat. Oricum,
dacă-i p-aşa, mai bine lipsă. – Aţi observat că, imediat ce s-a întors
Marian Munteanu pe scena politică, au venit şi minerii la Bucureşti?
Sanchi, cică au venit să protesteze , să pună panseluţe şi să-l mîngîie
pe chelie pe Iarăşi Bogdan, portjartierul lui Guşă. Păi dacă-i aşa, de
ce după retragerea în Munţii Orăştiei, colţ cu Ferentari, a lui Marian
Munteanu s-au evaporat şi ei? Măi, băieţi, credeaţi că ne păcăliţi? – A
dat colţul spre Michael Jackson şi lăutarul Prince. Bineînţeles că,
înainte de marea trecere, a luat o supradoză de droguri, să-i fie somnul
lin, şi codrul aproape… – KWI a fost radiat. Deocamdată, din Cartea
Funciară a Sibiului. De fapt, doar din poziţia bănoasă, dar necuvenită,
de proprietar al unei clădiri care-i aducea venituri lunare de 5.000 de
euro, fiind închiriată unei bănci de neajunsuri. O grămadă de bănet, cam
cît cîştigă într-o lună 20 de profesori debutanţi. Să sperăm că nu va
păţi acelaşi pocinog cu celelalte 5 case, că n-ar mai avea pe unde să se
joace de-a hoţii şi vardiştii. Şi atunci ar fi nevoit să-şi omoare
timpul cu Prima Doamnă numai pe afară, practicînd, cu asiduitate şi
încăpăţînare nemţească, jocul care i-a făcut celebri: ,,Ţări”. Şi cît e
el de fîşneţ, nu-i mai dai de urmă, chiar dacă-i cam cunoşti traseul în
jurul lumii şi încerci să-l urmăreşti pas cu pas. Iar în vremea asta, la
Palatul Cotroceni, motanii prezidenţiali vor mînca peştişorii politici
şi-l vor linge la bot pe Mihalache, în scopul nobil de a schimba
imaginea României în lume.
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-62/
Se afișează postările cu eticheta aprilie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta aprilie. Afișați toate postările
miercuri, 27 aprilie 2016
Săptămîna pe scurt - 24.04.2016
Etichete:
2016,
aprilie,
bucuresti,
CONTELE DE MONTE-CRISTO,
dna,
pnl,
Presă,
prm,
Revista România Mare,
Romania,
saptamana pe scurt,
sport
joi, 21 aprilie 2016
Săptămîna pe scurt - 19.04.2016
– Geografia trupului – Decesul mortal al lui Fane Spoitoru
– Dragostea de ţară trece prin stomacul burţii – Dumnezeu preferă inimile curate – O călătorie în timp – Individualismul indivizilor – Istoria necenzurată a românilor
– Marian Munteanu, celebrul încasator din Piaţa Universităţii, va fi candidatul PNL la Primăria Capitalei. În replică, PSD (fost PDSR, fost FSN, fost PCR) îl va propune pe Miron Cozma, pentru a reedita finala din iunie 1990. – O profesoară de geografie, foarte devotată muncii sale, le-a arătat elevilor toate formele de relief ale corpului ei didactic. Nu vă impacientaţi, n-a folosit arătătorul tradiţional, şi nici mult prea depăşita hartă, că n-avea nimeni chef de astfel de prostii, reminiscenţe ale unui sistem educaţional învechit. A folosit metode, mijloace şi tehnici dintre cele mai moderne. Baza a constituit-o retroproiectorul, pardon, videochatul. Pe post de material didactic era, în unele secvenţe ale lecţiei, îndeosebi în cele legate de aprofundarea cunoştinţelor, un nene cu două-trei picioare, care era trecut în proiectul didactic la rubrica ,,iubiţi ocazionali şi alte mijloace de învăţămînt”. Feed-back-ul a fost pe măsură. Elevul Gigel Adiavoliţei, care a descoperit tărăşenia în timp ce naviga plictisit pe site-urile de profil, nu va uita niciodată această lecţie metodică a profei, iar dragostea lui pentru geografie a atins paroxismul. Cunoştinţele predate cu atîta devotament i s-au întipărit temeinic pe retină. Acum ştie totul despre culmile domoale ale Dealurilor de Vest, despre Focurile Vii din Subcarpaţii de Curbură, şi, mai ales, a cercetat vrăjit sfîrcurile Munţilor Carpaţi. Cu triunghiul Bermudelor n-a prea avut timp să se acomodeze, întrucît şnurul care acoperea zona a dispărut cu viteza luminii. În schimb, a explorat, mai ceva decît Yves Cousteau, teribila Groapă a Marianelor (Amarianelor, ca să fim cît se poate de corecţi). Singura nemulţumire a elevului, legată de sistemul românesc de învăţămînt, este că profa de geografie i-a cam consumat traficul de Internet. – PSD a mai înghiţit un rahat: UNPR-ul. – A murit tatăl lui Dan Diaconescu Direct. Dumnezeu să-l ierte! Şi pe DD. Fiindcă a refuzat, acum 4 ani, unificarea Mişcării Naţionale. – A dat colţul şi Ion Titişor, zis Fane Spoitoru, celebrul interlop care i-a retezat braţul, cu sabia, unui tînăr ofiţer de poliţie, în anii ’90. Înmormîntarea (sau nunta, că la ţigani e greu de făcut diferenţa) a fost un bun prilej pentru manelişti ca să-şi dreagă vocile de privighetori cernite, iar pentru Miron Cozma, încă o fericită ocaziune de a ciuguli nişte colivă, în direct, la cel mai mincinos post de televiziune din spaţiul carpato-danubiano-filotic.
– Un studiu INSCOP Research a descoperit că 85,4% dintre români îşi iubesc ţara, în timp ce 11,5% o consideră cam naşpa. Asta înseamnă că ăia care ne conduc sînt aleşi/numiţi dintre cei 11,5%. Aproape la fel de lipite de corazonul inimii sînt Italia (83,5%), Spania (83%) şi Marea Britanie (82%). Asta demonstrează că dragostea de ţară trece prin stomacul burţii. Sentimente destul de foarte naşpa nutresc românii faţă de ţări precum Iran, Siria, Rusia, Ungaria şi Ucraina. Ce aveţi, fraţilor, cu Iranul şi Siria? Cît despre vecinii noştri, vă înţelegem (nu ripostaţi că nu sîntem vecini cu Rusia, că ştiţi la fel de bine ca tot mapamondul pămîntului că Rusia se învecinează cu cine vrea ea). – Legea dării în plată, prin care datornicul care şi-a achiziţionat o locuinţă cu un credit ipotecar şi nu mai poate plăti ratele înrobitoare îşi poate stinge datoria prin cedarea imobilului, a fost adoptată în ciuda opoziţiei lui Klaus Iohannis, Mugur Isărescu şi a altor băgători de seamă, pentru care cetăţenii României sînt simple obiecte de inventar. Băi, aceştia, v-a plăcut să le luaţi pielea românilor, dar
s-o daţi înapoi n-aţi mai vrea, aşa-i? Arde-v-ar puşca măgarului! – Fiindcă a făcut o ,,lege unică a salarizării” de tot rîsul, ministrul Nemuncii, Ana Costea, a demisionat din guvernul abracadabrant. Pardon, tehnocrat. A fost cea mai bună decizie a ei de cînd a venit cu pluta la minister. – Scandalul dopării cu Meldonium se extinde. Peste 140 de sportivi au primit suspendări provizorii. Printre ei, şi româncele Mirela Lavric şi Eva Tofalvi. Problema e că finlandezii de la Agenţia Naţională de Anti-Doping susţin că nu sînt date certe că medicamentul îmbunătăţeşte performanţa sportivă, fiind în consonanţă cu producătorul leton Grindeks. Păi dacă n-are nici un efect, de ce-l mai îmbalotează sportivii? Că doar nu suferă toţi de aceeaşi boală! Sau da? Au boală pe recorduri obţinute necinstit.
– Mare deranj cu piesa cîntăcioşilor de la Taxi, în care ăia behăie că ,,Dumnezeu preferă lemnul şi spaţiile mici”. Staţi liniştiţi, limacşilor, Dumnezeu preferă inimile curate. N-are nici o treabă nici cu manelele, nici cu versurile stupide. El l-a creat pe om în halul în care l-a creat, şi l-a lăsat să se manifeste. Dumnezeu e mult mai democrat decît credeţi. Altminteri n-ar permite toate nedreptăţile din lume. Faţă de care piesa trupei de lăutari popi-rock e apă de ploaie acidă. – Un mare iubitor de animale scria în numărul trecut al revistei noastre că Vlad Ţepeş a fost omorît din porunca fratelui său, Radu cel Frumos. Dacă am gîndi în termenii materialismului dialectic şi istoric, am rîde, ştiind foarte bine că Radu cel Frumos dăduse colţul, în Transilvania, în 1474. Dar cum noi ştim foarte bine că există găuri negre prin care putem călători în timp, în special dimineaţa, pe răcoare, sîntem convinşi că domnul Marius Marinescu are dreptate: Vlad Ţepeş a murit din ordinul fratelui său, care trecuse ultima frontieră cu 2 ani înainte, dar care acum se încarnase într-un tip destul de foarte naşpa, care se intitula Laiotă Basarab, zis şi cel Bătrîn. În rest, e bine, trăiască lupta pentru pace! – Capitala nu mai are primari. De fapt, n-a avut niciodată, ca să fim corecţi. Cu excepţia lui Rareş Mănescu, care oricum nu se simte prea bine, şi a lui Negoiţă (încă în funcţie, însă trimis în judecată pentru evaziune fiscală), toţi ceilalţi, în frunte cu Oprescu, s-au dedicat muncii de cercetare ştiinţifică, fie la domiciliu, fie sub control judiciar. Măi, bucureştenilor, vin alegerile, deschideţi ochii! Chiar nu vedeţi ce se întîmplă, sau nu vă pasă? Căutaţi-vă candidaţi cu puşcăria la zi, că de ăştia cu studii aprofundate la fără frecvenţă ne-am săturat… – Marian Vanghelie, primarul imponderabil al Sectorului 5, afirmă, cu seriozitatea-i proverbială, că ar cam fi vremea să se renunţe la, citez, ,,privatizările hazlii”. Iar Vasile Dâncu, tehnocratul roşu, apasă pe acceleraţie, întrucît ,,a apărut un individualism foarte puternic al indivizilor”. Numai intelectuali subţiri, numai oameni de spirit bîzîie pe lîngă balega puterii. – Aţi observat că cele mai mari salarii de bugetari le au politicienii? Deci e adevărat că prostia se plăteşte… – Elena Udrea a luat-o pieptiş pe calea mîntuirii. Care, se pare, nu mai duce la Băsescu, de vreme ce înfierează păcatele care, zice ea, sînt caracteristice Poporului Român. Şi le enumeră: ,,mîndria, invidia, iubirea de arginţi, desfrînarea, lăcomia pîntecului, trîndăvia, mînia”. Poţi s-o contrazici pe această bravă româncă? Nu poţi, că ea le-a experimentat pe toate. Mai puţin preacurvia, deşi chestia aia cu lăcomia pîntecului n-am înţeles-o.
– Adriana Bahmuţeanu are probleme existenţiale majore cu energia electrică fluctuantă, care îi arde televizoarele şi îi sparge becurile. Nu mai vorbim de lampa care-i filează non-stop. Deşi îşi suspectează gîndurile negative că ar fi pasionate de electrocasnice, un singur lucru e cert: din canalizare vine un miros foarte suspect, cauzat de nişte ,,entităţi neidentificabile”, întrucît nu se aude tropăitul piciorului de lemn. Sîntem alături de această martiră a televiziunilor culturale, în lupta ei neostoită cu universurile paralele cu ,,Realitatea”. – Scoaterea din jocurile puterii a lui Ludovic Orban, celebrul cîntăreţ în struna puterii liberale, i-a dat ocazia lui Victor Ponta să-l ierte pentru cele făcute, gîndite şi rostite cu diferite ocazii politice. Problema lui Orban e că, potrivit spuselor fostului premier, ,,Dumnezeu nu-i uită nici pe proşti, nici pe ticăloşi”. Nici pe plagiatori (asta-i de la mine). Cred că, pentru prima dată în viaţa lui, plagiată după clasicii marxism-leninismului de bodegă, Victoraş are dreptate; Dumnezeu nu-i uită pe tovarăşii lui de cîrdăşii politice, pentru că nu-L interesează subiectul. Şi, în ciuda maneliştilor de ocazie, nu preferă creierele mici. – Şontîc-şontîc, consilierul Dan Mihalache a ajuns ambasador în Regatul Unit. Şi mai ziceţi că Iohannis n-are umor negru! Rîde toată Europa. – Maica Stareţă de la Mînăstirea Sfintei Cruci este acuzată de constituire de grup infracţional şi spălare de bani (9 miliarde de lei vechi), fiindcă, împreună cu 5 farmacişti, a dat cele duhovniceşti pe cele foarte lumeşti. Doamne apără şi păzeşte! Dacă nici în feţele bisericeşti nu mai ai încredere, atunci în cine? În candidaţii pentru alegerile locale? Hai, că-i prea de tot! – Facem un pustiu de bine acelora care încurcă mîncarea cu mîncărimea, şi istoria cu isteria, şi publicăm un fragment din excepţionala scriere ,,Istoria necenzurată a românilor” (autor: Adi Sfinteş), ca să se lămurească toţi intelectualii de debara cum a stat treaba cu Radu cel Frumos. * Capitolul 41. RADU CEL FRUMOS-CU SPATELE ÎNAINTE. Cei doi copii ai lui Vlad Dracul lăsaţi zălog la Înalta Poartă au fost total diferiţi şi nu se înghiţeau deloc. În timp ce Vlad era dintr-o bucată şi nu-i suporta sub nici o formă pe turcaleţi, Radu era alunecos şi se îndrăgostise nebuneşte de Mehmed al II-lea, cu care îşi bătea adesea joc de articolul 200. Datorită calităţilor sale de valoros om de stat în iatac, sultanul i-a conferit, în cadrul unei ceremonii intime, titlul neoficial de „cel Frumos”. Şi-l ţinea numai de-a dreapta sa, că la marele padişah pasiunile erau devastatoare. Dar, ca orice atracţie fatală, nici asta n-a durat mai mult de 3 zile, şi atunci ce şi-a zis turcaletul: „Allah mi l-a dat, a fost bunuţ, dar trebuie să scap de el, că nu rămîne gravid, şi mie îmi trebuie moştenitori…” Să nu credeţi acum că sultanul i-a tăiat capul frumosului său partener de ghiduşii, cum ar fi procedat, cu siguranţă, înaintaşii săi! Nici vorbă de aşa ceva, ba dimpotrivă, în amintirea clipelor plăcute, i-a oferit tronul Valahiei, care momentan era ocupat de Vlad Ţepeş. Cum Radu era adeptul proverbului „Frate, frate, dar tronu-i pe bani”, a primit bucuros, şi după ce Vlad a fost arestat de Matei Corvin, ajunge domn (1462-1474). Se zice că scaunul de pe care prezida şedinţele Divanului avea multe protuberanţe, că era făcut la comandă, după gustul augustului domnitor. Domnia sa a fost un cacaimas. Turcilor le-a rămas fidel pînă la capăt, n-a comentat niciodată poziţia lor, oricît de inconvenabilă ar fi fost. Inconvenabilă în teorie, că în practică s-a descurcat binişor. Dar cum gagicilor de teapa lui Radu le convine mai mult diversitatea decît monotonia, s-a avut bine şi cu ungurii, cărora le comunica din cînd în cînd mişcările ondulatorii ale Paşei de la Vidin. Trimiţînd regulat, pardon de expresie, tributul turcilor şi întreţinînd relaţii nepermise, dar folositoare pentru fizic, cu boanghenii, Radu a zis că o să conducă Valahia multă vreme, fără să-l doară capul. D-aia şi-a luat şi-o nevastă, femeie autentică, iar aceasta i-a dăruit şi-o fetiţă. În felul acesta, Radu credea că le-a închis gura valahilor de la revistele de moravuri uşoare, care îl luau în vîrful pixului, pe la spate, făcîndu-l un fel de Hopa-Mitică al Evului Mediu. Dar un Hopa-Mitică original, care cade în fund şi se bucură. Nu prea le-a închis-o, dar exemplul istoric pe care l-a dat a fost elocvent, astfel încît, după vreo 500 de ani,
l-au adoptat şi alţii. Dar poziţia provocatoare a lui Radu l-a enervat rău de tot pe Ştefan cel Mare, care l-a bătut în toate luptele pe care le-a desfăşurat, cu scopul absolut normal de a-l înlătura pe voievodul-cîrpă de pe tronul Valahiei. Luat de val, moldoveanul i-a ars valahului Flocii, Brăila şi Ialomiţa, tîrguri respectabile şi bine întreţinute la acea vreme, ba pe deasupra, după ultimul show, i-a luat prizonieră şi nevasta, care, oricum, asta vroia. Şi fata, care a şi ajuns a treia nevastă oficială a lui Fane, 3 ani mai tîrziu (1477). După decesul survenit natural, de inimă rea, în Transilvania (1474), Radu iese pe uşa din dos din istorie, adică tot aşa cum intrase. PROMOUŞĂN: Iubite cetitorule, fă ochii cît cepele, că data viitoare va cădea o adevărată pleaşcă pe capul tău: Radu cel Mare va veni cu rădvanul, să încurajeze relaţiile extraconjugale şi tipăriturile. O adevărată binecuvîntare pentru leneşii şi filozofii de ocazie, de care Valahia n-a dus niciodată lipsă. – Dacă sînteţi cuminţi şi vă place istoria, s-ar putea să vă mai delectăm şi altădată. Dacă deja aţi cumpărat cartea, vă felicităm, sînteţi băieţi deştepţi!
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-61/
– Dragostea de ţară trece prin stomacul burţii – Dumnezeu preferă inimile curate – O călătorie în timp – Individualismul indivizilor – Istoria necenzurată a românilor
– Marian Munteanu, celebrul încasator din Piaţa Universităţii, va fi candidatul PNL la Primăria Capitalei. În replică, PSD (fost PDSR, fost FSN, fost PCR) îl va propune pe Miron Cozma, pentru a reedita finala din iunie 1990. – O profesoară de geografie, foarte devotată muncii sale, le-a arătat elevilor toate formele de relief ale corpului ei didactic. Nu vă impacientaţi, n-a folosit arătătorul tradiţional, şi nici mult prea depăşita hartă, că n-avea nimeni chef de astfel de prostii, reminiscenţe ale unui sistem educaţional învechit. A folosit metode, mijloace şi tehnici dintre cele mai moderne. Baza a constituit-o retroproiectorul, pardon, videochatul. Pe post de material didactic era, în unele secvenţe ale lecţiei, îndeosebi în cele legate de aprofundarea cunoştinţelor, un nene cu două-trei picioare, care era trecut în proiectul didactic la rubrica ,,iubiţi ocazionali şi alte mijloace de învăţămînt”. Feed-back-ul a fost pe măsură. Elevul Gigel Adiavoliţei, care a descoperit tărăşenia în timp ce naviga plictisit pe site-urile de profil, nu va uita niciodată această lecţie metodică a profei, iar dragostea lui pentru geografie a atins paroxismul. Cunoştinţele predate cu atîta devotament i s-au întipărit temeinic pe retină. Acum ştie totul despre culmile domoale ale Dealurilor de Vest, despre Focurile Vii din Subcarpaţii de Curbură, şi, mai ales, a cercetat vrăjit sfîrcurile Munţilor Carpaţi. Cu triunghiul Bermudelor n-a prea avut timp să se acomodeze, întrucît şnurul care acoperea zona a dispărut cu viteza luminii. În schimb, a explorat, mai ceva decît Yves Cousteau, teribila Groapă a Marianelor (Amarianelor, ca să fim cît se poate de corecţi). Singura nemulţumire a elevului, legată de sistemul românesc de învăţămînt, este că profa de geografie i-a cam consumat traficul de Internet. – PSD a mai înghiţit un rahat: UNPR-ul. – A murit tatăl lui Dan Diaconescu Direct. Dumnezeu să-l ierte! Şi pe DD. Fiindcă a refuzat, acum 4 ani, unificarea Mişcării Naţionale. – A dat colţul şi Ion Titişor, zis Fane Spoitoru, celebrul interlop care i-a retezat braţul, cu sabia, unui tînăr ofiţer de poliţie, în anii ’90. Înmormîntarea (sau nunta, că la ţigani e greu de făcut diferenţa) a fost un bun prilej pentru manelişti ca să-şi dreagă vocile de privighetori cernite, iar pentru Miron Cozma, încă o fericită ocaziune de a ciuguli nişte colivă, în direct, la cel mai mincinos post de televiziune din spaţiul carpato-danubiano-filotic.
– Un studiu INSCOP Research a descoperit că 85,4% dintre români îşi iubesc ţara, în timp ce 11,5% o consideră cam naşpa. Asta înseamnă că ăia care ne conduc sînt aleşi/numiţi dintre cei 11,5%. Aproape la fel de lipite de corazonul inimii sînt Italia (83,5%), Spania (83%) şi Marea Britanie (82%). Asta demonstrează că dragostea de ţară trece prin stomacul burţii. Sentimente destul de foarte naşpa nutresc românii faţă de ţări precum Iran, Siria, Rusia, Ungaria şi Ucraina. Ce aveţi, fraţilor, cu Iranul şi Siria? Cît despre vecinii noştri, vă înţelegem (nu ripostaţi că nu sîntem vecini cu Rusia, că ştiţi la fel de bine ca tot mapamondul pămîntului că Rusia se învecinează cu cine vrea ea). – Legea dării în plată, prin care datornicul care şi-a achiziţionat o locuinţă cu un credit ipotecar şi nu mai poate plăti ratele înrobitoare îşi poate stinge datoria prin cedarea imobilului, a fost adoptată în ciuda opoziţiei lui Klaus Iohannis, Mugur Isărescu şi a altor băgători de seamă, pentru care cetăţenii României sînt simple obiecte de inventar. Băi, aceştia, v-a plăcut să le luaţi pielea românilor, dar
s-o daţi înapoi n-aţi mai vrea, aşa-i? Arde-v-ar puşca măgarului! – Fiindcă a făcut o ,,lege unică a salarizării” de tot rîsul, ministrul Nemuncii, Ana Costea, a demisionat din guvernul abracadabrant. Pardon, tehnocrat. A fost cea mai bună decizie a ei de cînd a venit cu pluta la minister. – Scandalul dopării cu Meldonium se extinde. Peste 140 de sportivi au primit suspendări provizorii. Printre ei, şi româncele Mirela Lavric şi Eva Tofalvi. Problema e că finlandezii de la Agenţia Naţională de Anti-Doping susţin că nu sînt date certe că medicamentul îmbunătăţeşte performanţa sportivă, fiind în consonanţă cu producătorul leton Grindeks. Păi dacă n-are nici un efect, de ce-l mai îmbalotează sportivii? Că doar nu suferă toţi de aceeaşi boală! Sau da? Au boală pe recorduri obţinute necinstit.
– Mare deranj cu piesa cîntăcioşilor de la Taxi, în care ăia behăie că ,,Dumnezeu preferă lemnul şi spaţiile mici”. Staţi liniştiţi, limacşilor, Dumnezeu preferă inimile curate. N-are nici o treabă nici cu manelele, nici cu versurile stupide. El l-a creat pe om în halul în care l-a creat, şi l-a lăsat să se manifeste. Dumnezeu e mult mai democrat decît credeţi. Altminteri n-ar permite toate nedreptăţile din lume. Faţă de care piesa trupei de lăutari popi-rock e apă de ploaie acidă. – Un mare iubitor de animale scria în numărul trecut al revistei noastre că Vlad Ţepeş a fost omorît din porunca fratelui său, Radu cel Frumos. Dacă am gîndi în termenii materialismului dialectic şi istoric, am rîde, ştiind foarte bine că Radu cel Frumos dăduse colţul, în Transilvania, în 1474. Dar cum noi ştim foarte bine că există găuri negre prin care putem călători în timp, în special dimineaţa, pe răcoare, sîntem convinşi că domnul Marius Marinescu are dreptate: Vlad Ţepeş a murit din ordinul fratelui său, care trecuse ultima frontieră cu 2 ani înainte, dar care acum se încarnase într-un tip destul de foarte naşpa, care se intitula Laiotă Basarab, zis şi cel Bătrîn. În rest, e bine, trăiască lupta pentru pace! – Capitala nu mai are primari. De fapt, n-a avut niciodată, ca să fim corecţi. Cu excepţia lui Rareş Mănescu, care oricum nu se simte prea bine, şi a lui Negoiţă (încă în funcţie, însă trimis în judecată pentru evaziune fiscală), toţi ceilalţi, în frunte cu Oprescu, s-au dedicat muncii de cercetare ştiinţifică, fie la domiciliu, fie sub control judiciar. Măi, bucureştenilor, vin alegerile, deschideţi ochii! Chiar nu vedeţi ce se întîmplă, sau nu vă pasă? Căutaţi-vă candidaţi cu puşcăria la zi, că de ăştia cu studii aprofundate la fără frecvenţă ne-am săturat… – Marian Vanghelie, primarul imponderabil al Sectorului 5, afirmă, cu seriozitatea-i proverbială, că ar cam fi vremea să se renunţe la, citez, ,,privatizările hazlii”. Iar Vasile Dâncu, tehnocratul roşu, apasă pe acceleraţie, întrucît ,,a apărut un individualism foarte puternic al indivizilor”. Numai intelectuali subţiri, numai oameni de spirit bîzîie pe lîngă balega puterii. – Aţi observat că cele mai mari salarii de bugetari le au politicienii? Deci e adevărat că prostia se plăteşte… – Elena Udrea a luat-o pieptiş pe calea mîntuirii. Care, se pare, nu mai duce la Băsescu, de vreme ce înfierează păcatele care, zice ea, sînt caracteristice Poporului Român. Şi le enumeră: ,,mîndria, invidia, iubirea de arginţi, desfrînarea, lăcomia pîntecului, trîndăvia, mînia”. Poţi s-o contrazici pe această bravă româncă? Nu poţi, că ea le-a experimentat pe toate. Mai puţin preacurvia, deşi chestia aia cu lăcomia pîntecului n-am înţeles-o.
– Adriana Bahmuţeanu are probleme existenţiale majore cu energia electrică fluctuantă, care îi arde televizoarele şi îi sparge becurile. Nu mai vorbim de lampa care-i filează non-stop. Deşi îşi suspectează gîndurile negative că ar fi pasionate de electrocasnice, un singur lucru e cert: din canalizare vine un miros foarte suspect, cauzat de nişte ,,entităţi neidentificabile”, întrucît nu se aude tropăitul piciorului de lemn. Sîntem alături de această martiră a televiziunilor culturale, în lupta ei neostoită cu universurile paralele cu ,,Realitatea”. – Scoaterea din jocurile puterii a lui Ludovic Orban, celebrul cîntăreţ în struna puterii liberale, i-a dat ocazia lui Victor Ponta să-l ierte pentru cele făcute, gîndite şi rostite cu diferite ocazii politice. Problema lui Orban e că, potrivit spuselor fostului premier, ,,Dumnezeu nu-i uită nici pe proşti, nici pe ticăloşi”. Nici pe plagiatori (asta-i de la mine). Cred că, pentru prima dată în viaţa lui, plagiată după clasicii marxism-leninismului de bodegă, Victoraş are dreptate; Dumnezeu nu-i uită pe tovarăşii lui de cîrdăşii politice, pentru că nu-L interesează subiectul. Şi, în ciuda maneliştilor de ocazie, nu preferă creierele mici. – Şontîc-şontîc, consilierul Dan Mihalache a ajuns ambasador în Regatul Unit. Şi mai ziceţi că Iohannis n-are umor negru! Rîde toată Europa. – Maica Stareţă de la Mînăstirea Sfintei Cruci este acuzată de constituire de grup infracţional şi spălare de bani (9 miliarde de lei vechi), fiindcă, împreună cu 5 farmacişti, a dat cele duhovniceşti pe cele foarte lumeşti. Doamne apără şi păzeşte! Dacă nici în feţele bisericeşti nu mai ai încredere, atunci în cine? În candidaţii pentru alegerile locale? Hai, că-i prea de tot! – Facem un pustiu de bine acelora care încurcă mîncarea cu mîncărimea, şi istoria cu isteria, şi publicăm un fragment din excepţionala scriere ,,Istoria necenzurată a românilor” (autor: Adi Sfinteş), ca să se lămurească toţi intelectualii de debara cum a stat treaba cu Radu cel Frumos. * Capitolul 41. RADU CEL FRUMOS-CU SPATELE ÎNAINTE. Cei doi copii ai lui Vlad Dracul lăsaţi zălog la Înalta Poartă au fost total diferiţi şi nu se înghiţeau deloc. În timp ce Vlad era dintr-o bucată şi nu-i suporta sub nici o formă pe turcaleţi, Radu era alunecos şi se îndrăgostise nebuneşte de Mehmed al II-lea, cu care îşi bătea adesea joc de articolul 200. Datorită calităţilor sale de valoros om de stat în iatac, sultanul i-a conferit, în cadrul unei ceremonii intime, titlul neoficial de „cel Frumos”. Şi-l ţinea numai de-a dreapta sa, că la marele padişah pasiunile erau devastatoare. Dar, ca orice atracţie fatală, nici asta n-a durat mai mult de 3 zile, şi atunci ce şi-a zis turcaletul: „Allah mi l-a dat, a fost bunuţ, dar trebuie să scap de el, că nu rămîne gravid, şi mie îmi trebuie moştenitori…” Să nu credeţi acum că sultanul i-a tăiat capul frumosului său partener de ghiduşii, cum ar fi procedat, cu siguranţă, înaintaşii săi! Nici vorbă de aşa ceva, ba dimpotrivă, în amintirea clipelor plăcute, i-a oferit tronul Valahiei, care momentan era ocupat de Vlad Ţepeş. Cum Radu era adeptul proverbului „Frate, frate, dar tronu-i pe bani”, a primit bucuros, şi după ce Vlad a fost arestat de Matei Corvin, ajunge domn (1462-1474). Se zice că scaunul de pe care prezida şedinţele Divanului avea multe protuberanţe, că era făcut la comandă, după gustul augustului domnitor. Domnia sa a fost un cacaimas. Turcilor le-a rămas fidel pînă la capăt, n-a comentat niciodată poziţia lor, oricît de inconvenabilă ar fi fost. Inconvenabilă în teorie, că în practică s-a descurcat binişor. Dar cum gagicilor de teapa lui Radu le convine mai mult diversitatea decît monotonia, s-a avut bine şi cu ungurii, cărora le comunica din cînd în cînd mişcările ondulatorii ale Paşei de la Vidin. Trimiţînd regulat, pardon de expresie, tributul turcilor şi întreţinînd relaţii nepermise, dar folositoare pentru fizic, cu boanghenii, Radu a zis că o să conducă Valahia multă vreme, fără să-l doară capul. D-aia şi-a luat şi-o nevastă, femeie autentică, iar aceasta i-a dăruit şi-o fetiţă. În felul acesta, Radu credea că le-a închis gura valahilor de la revistele de moravuri uşoare, care îl luau în vîrful pixului, pe la spate, făcîndu-l un fel de Hopa-Mitică al Evului Mediu. Dar un Hopa-Mitică original, care cade în fund şi se bucură. Nu prea le-a închis-o, dar exemplul istoric pe care l-a dat a fost elocvent, astfel încît, după vreo 500 de ani,
l-au adoptat şi alţii. Dar poziţia provocatoare a lui Radu l-a enervat rău de tot pe Ştefan cel Mare, care l-a bătut în toate luptele pe care le-a desfăşurat, cu scopul absolut normal de a-l înlătura pe voievodul-cîrpă de pe tronul Valahiei. Luat de val, moldoveanul i-a ars valahului Flocii, Brăila şi Ialomiţa, tîrguri respectabile şi bine întreţinute la acea vreme, ba pe deasupra, după ultimul show, i-a luat prizonieră şi nevasta, care, oricum, asta vroia. Şi fata, care a şi ajuns a treia nevastă oficială a lui Fane, 3 ani mai tîrziu (1477). După decesul survenit natural, de inimă rea, în Transilvania (1474), Radu iese pe uşa din dos din istorie, adică tot aşa cum intrase. PROMOUŞĂN: Iubite cetitorule, fă ochii cît cepele, că data viitoare va cădea o adevărată pleaşcă pe capul tău: Radu cel Mare va veni cu rădvanul, să încurajeze relaţiile extraconjugale şi tipăriturile. O adevărată binecuvîntare pentru leneşii şi filozofii de ocazie, de care Valahia n-a dus niciodată lipsă. – Dacă sînteţi cuminţi şi vă place istoria, s-ar putea să vă mai delectăm şi altădată. Dacă deja aţi cumpărat cartea, vă felicităm, sînteţi băieţi deştepţi!
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-61/
duminică, 17 aprilie 2016
Săptămîna pe scurt - 13.04.2016
Avatarurile elefantului roz – Omul cu bostanul gol – Cacealmaua dizolvării PRM- Primii colonizatori ai Angliei – Of, offshore
– Organizaţia Sifilisis – De ce e francezii ţigani? – O faţă de prost
– Cătălin Predoiu i-a îndemnat pe liberali să le vîndă elefanţi roz eschimoşilor de la Cercul Polar de Nord. Cum pînă acolo e mult de mers, şi e şi cam frig, politrucii îi au la dispoziţie pe români şi, se ştie, ăştia-s cel mai uşor de păcălit. Apreciem sinceritatea lui Cătălin, viclean copil de casă de toleranţă politică, mai ales că şi lui i-au vîndut ăi bătrîni elefantul roz, pe care scria, cu glazură de ciocolată, Prim-Ministru. Aşa că a dat-o şi el mai departe. – Achim Irimescu a mai zis o chestie nasoală, dar cît se poate de credibilă: din România au plecat camioane de bani, miliarde de euro. Dacă nu era adevărat, nu se supăra Traian Băsescu, capo di tutti capi, adică, în traducere cît se poate de liberă, omul cu bostanul gol.
– În şcolile italiene se va introduce materia ,,Studierea vinului”, sau cam aşa ceva. Cert este că nu va lipsi materialul didactic: alb, roşu, rozé. Iată cît de înapoiat este învăţămîntul din cizmă. La noi, studierea vinului, cu aplicaţii practice, începe încă din burta mamei. Berea este obligatorie la şcoala primară, iar la gimnazială se studiază spirtoasele. Europo, mai ai mult de învăţat, fato!
– Statisticile UNICEF zic că ai noştri ca brazii trag la papairoase de la 13 anişori. Bineînţeles, numai după ce au băut bine. – Peste o sută de guşteri miliardari, hoţomani de cea mai înaltă clasă, şi-ar fi ascuns paralele prin Panama, la un loc cu alde Messi, Putin şi alţi copii de mingi ai istoriei contemporane. Printre ei ar fi Frank Timiş, cel căruia i s-a pus pata pe aurul de la Roşia Montana, ori Cristi Borcea, cel mai cunoscut reproducător prin aşchiere. Înţelegem impactul mediatic al problemei, dar dacă vor să dea de sălaşul hoţilor, ar trebui să-şi extindă cercetările. Fie în Dubai, fie sub coteţul cîinelui, fie în uterul Valentinei Pelinel. – Ana-Maria Prodan a avut o perioadă în care s-a hrănit numai cu castraveţi. Nu ştim exact motivul, cert este că fata asta s-a descurcat întotdeauna, şi orice înfrîngere sentimentală a transformat-o în victorie fotbalistică. – La penibilul post România TV, minciunile, dezvăluirile cutremurătoare curg de dimineaţă pînă seara tîrziu, ca pişatul boului. Cine mai crede inepţiile p(r)ostului de televiziune mai sus pomenit – e un fraier coclit. Ultima gogoaşă răsuflată a acestui furuncul mediatic a fost despre dizolvarea PRM. Nimic mai fals. Instanţa a hotărît că al VI-lea Congres a fost cam naşpa şi nu l-a recunoscut ca atare. Pagubă-n ciuperci. Se va face, dacă e nevoie, altul, pe rîu în jos, şi mai falnic, şi mai frumos. Dar încă mai sînt căi de atac şi, pînă nu vor fi epuizate, n-are rost să ne impacientăm. Poate că e mai bine aşa, fiindcă de treburile partidului ar trebui să se ocupe oameni care se pricep cu adevărat şi care vor să continue linia naţională, nu să satisfacă interesele mărunte ale unor klingonieni. – Pînă la urmă au recunoscut-o şi englezii: dacii au fost primii colonizatori ai arhipelagului britanic, unde au desfăşurat o activitate intensă de creaţie şi procreaţie. Ceva mai tîrziu au venit Ilie Dumitrescu, Dan Petrescu, Gică Popescu, Viorel Moldovan, Adrian Mutu, Vlad Chiricheş şi Costel Pantilimon. Tot daci, dar din triburi diferite.
– Nişte foşti angajaţi o spionau pe şefa DNA, ca să vadă şi ea cum e. Urmaşilor lui Moise li se pare că au pierdut controlul asupra României. Oare? – Ca să nu mai plătească toate impozitele datorate statului pe care l-au devalizat, cei mai mulţi ,,afacerişti” şi-au depus banii în offshore-uri. Şi-n vremea asta, ei, sau oamenii lor apar pe la tembelizor şi ne dau lecţii de democraţie, de economie, de prostologie. Iar poporul îi ascultă cu gura căscată şi cu degetele-n nas. – În 2015 au fost executate cel puţin 2.428 de persoane. Fruntaşe pe ramură sînt China (peste 1.000), Iran (977) şi Pakistan (326). Urmează SUA (28), Irak (26), Somalia (25), Egipt (22), Indonezia (14) şi Ciad (10). În China, familia executatului trebuie să plătească şi glonţul, iar în Arabia Saudită, cadavrele sînt expuse public. Fără cap, întrucît saudiţii preferă să facă economie de gloanţe, folosind sabia. Pakistanezii sînt şi mai economi, ei utilizînd aceeaşi frînghie. Doar săpunul îl mai schimbă din cînd în cînd. Ca o curiozitate, cele mai multe execuţii vizează traficul de droguri (în special în Iran) şi infracţiunile economice (în China). În România, asasinii economici devin, în cel mai rău caz, scriitori, cu ajutorul unor ,,negri” cu statut de profesori universitari. – Ştiţi ce fac egiptenii cînd se ceartă cu distinsele lor cotoarbe, altele decît Cleopatra, ori mult prea puţin siliconata Nefertiti? Le aruncă la crocodili. Nu, am glumit, deşi n-ar fi o idee rea. Le cîntă la fluierul piciorului celebrul şlagăr ,,Fă, nevastă, vino-acasă, că tu eşti cea mai bengoasă!”. Mi se pare că nici asta nu-i adevărată. Cel puţin pentru Seif Eldin Mustafa, egipteanul care, zilele trecute, a deturnat un avion cu 81 de oameni, fiindcă se certase cu fosta nevastă, domiciliată în Insula Afroditei (tot o petardă). Cum el o iubea pe panaramă mai mult decît o diviniza Paris pe Elena, i-a lăsat o scrisoare şi pe Aeroportul din Alexandria (altă localitate decît cea a maharajahului Livică), în care-i descrie, cu lux de amănunte, sentimentele lui arzătoare, ca o grenadă ofensivă. Pînă la urmă n-a murit nimeni, pentru că individul n-avea nici o intenţie să se detoneze. Decît, poate, în patul conjugal, dacă n-o fi fost ocupat între timp de alţi terorişti arabi, slabi la pitpalac, din temuta organizaţie secretă Sifilisis. – A murit marele actor Mircea Albulescu, ocazie cu care a fost huiduit Ion Iliescu. Pînă la urmă, sînt bune şi decesele la ceva. Să remarcăm, totuşi, că şi în acest ultim rol, fără să facă nici un efort, Mircea a jucat tot rolul băiatului bun. – Aţi auzit de francezi? Dar de franţuzoaice? Desigur, în fiecare zi: ,,Dă şi mie un leu de-o pîine, trăi-ţi-ar franţuzoaica!”. Bine, acum şi a patra doamnă a ţării, madame Cioloş, provine din ţara lui Voltaire, Brâncuşi şi Eugen Ionescu, şi e simpatică rău. Nu mai vorbim că şi mama lui Mădălin Voicu găvărea franţuzeştilea, în ciuda originilor evreieşti. Şi cînta pe româneşte ori de cîte ori marele violonist Ion Voicu interpreta sub clar de lună, pe o singură coardă, hitul ,,M-am născut într-un salcîm…”, de cădea Mădălin din cuibul dragostei apocaliptice drept în bostan. Asta explică multe… Cred că v-aţi prins deja că am o părere beton despre urmaşii lui Platini şi Zidane, mai ales că, la un moment dat, aveau pe aici un ambasador care, pe la sindrofii, cădea blană din senin. Comunicatele ambasadei ziceau că de vină era soarele, dar musiu trăgea tare la măseaua de minte. Să-i fie de bine, mai ales că-l luau gărzile patriotice de mînerul burţii şi-l transportau, în cele mai bune condiţii, la domiciliu. În rest, francezii s-au dovedit foarte prietenoşi cu românii. Cînd am avut meci de fotbal cu ei, în dreptul României au pus pe afiş un violonist cu pălărie, care poseda o frînă de muci model Miron Mitrea dinainte de marea năpîrlire. Acum nu ştim dacă au orbul găinilor sau, pur şi simplu, sînt ai dracului, cert este că nu vor să vadă diferenţele dintre români şi ţigani. Nici măcar pe terenul de tenis. O proastă de-a lor, cu nume mai degrabă de sorginte latino-americană, Garcia şi nu mai ştim cum, a făcut-o ţigancă pe Irina Begu. Un pic de dreptate avea ea să fie supărată, fiindcă a noastră a bătut-o pe apucată de i-a sunat apa distilată în cap. Şi n-a păruit-o ca ţigăncile, n-a tîrît-o prin praful căzut din nas, ci a lucrat-o metodic, cu reverul şi lungul de linie. În loc să recunoască faptul că mai are de învăţat poziţii noi, arzoaica şi-a ridicat fustele în cap şi a trecut intempestiv la stilul oral. A noastră s-a făcut că n-aude, ba, mai mult, ulterior, a negat incidentul. După care s-a pus batista pe ţambalul Internetului. Caz clasat, francezii sînt iar fraţii noştri de gintă latină, care i-au dat pe Louis de Funès lumii, şi pe Brigitte Bardot cîinilor. Asta pînă la vară, cînd ne-or primi cu ocări prelungite şi sare pe răni. Ceea ce nu-l va împiedica pe generalul de operetă Anghel Iordănescu, erou al bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Los Angeles, să ocupe Parisul. După care îl va apăra pînă la ultima picătură de energie, fără să irosească nici un cartuş, folosind sistemul care l-a consacrat, cu Tătăruşanu şi 10 fundaşi pe linia porţii. Francezilor, venim, mînca-v-aş buşonul! Şi poate de data asta veţi face diferenţa dintre români şi vrednicii culegători de portofele. – Valeriu Steriu, noul şef marionetă al UNPR-ului, a declarat că partidul lui de parveniţi va intra în orice bătălie, pe care o vor cîştiga. Păi nu asta vrea toată lumea care-şi cunoaşte interesul naţional? Valerică, fă gura mai mică! – Pierre Moscovici, comisarul european pentru probleme economice, a declarat că ,,este vital ca multinaţionalele să-şi plătească taxele acolo unde îşi generează profiturile”. În România, acest lucru tinde spre zero, firmele declarînd, de regulă, pierderi. Profitul ajunge, pe diferite căi, în ţările de origine, sau în insule exotice. E o evaziune rafinată, prin care lucrătorul român e ţinut pe salarii mici, iar bugetul pierde sume importante. Acei bani ar putea fi folosiţi pentru educaţie, sănătate, infrastructură… Sau, şi mai probabil, ar putea fi furaţi de politicienii noştri. – Cred că nu se mai îndoieşte nimeni că România este o colonie. Şi dacă se îndoieşte, să vină de urgenţă să-i dăm o pereche de palme. – RATB are un imn. Şi-n măreţul imn, angajaţii celebrei Regii de transport prin Capitală zic cu patos că nu-s nici alcoolişti, nici analfabeţi şi că n-ar fi cazul să-i judecăm nici cînd greşesc. Noi v-am crede, dar vă creşte nasul. Bine, măi, reatebiştilor, facă-se voia voastră de oameni cinstiţi cu ,,genocid”. Aşteptăm cu interes maxim imnul culegătorilor de borcane de zacuscă, pe-al prestatoarelor de pe centură (care se iau cu reatebiştii în gură) şi pe cel al golanilor. Hopa! Ăsta deja există, dar l-a confiscat acum 20 de ani unul Emil Constantinescu. Tot un fel de controlor RATB, pe care, însă, îl înjura toată lumea. Dar, vorba inegalabilului imn: ,,Poate greşim, dar este omeneşte/ să arunce piatra cine nu greşeşte”. Versuri adînci. Cine vi le-a scris, băieţi? Mircea Dinescu? Pare stilul lui bolovănos. – Valentina Pelinel s-ar specializa în vindecat suflete. La vindecat trupuri se pricepe destul de foarte binişor. Are cîteva reuşite la activ, iar eşecele, vorba nemuritoarei Eba, gen Bouleanu, nu se contabilizează. Materialul clientului n-a fost de calitatea ADN-ului posedat sălbatic de şacalul vorbitor Cristi Borcea. – Cheloo i-a zis unui ziarist de la Digi 24,care-l întrebase despre relaţia dintre el şi droguri, că are faţă de prost. Aşa este: Cheloo are faţă de prost…
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-60/
– Organizaţia Sifilisis – De ce e francezii ţigani? – O faţă de prost
– Cătălin Predoiu i-a îndemnat pe liberali să le vîndă elefanţi roz eschimoşilor de la Cercul Polar de Nord. Cum pînă acolo e mult de mers, şi e şi cam frig, politrucii îi au la dispoziţie pe români şi, se ştie, ăştia-s cel mai uşor de păcălit. Apreciem sinceritatea lui Cătălin, viclean copil de casă de toleranţă politică, mai ales că şi lui i-au vîndut ăi bătrîni elefantul roz, pe care scria, cu glazură de ciocolată, Prim-Ministru. Aşa că a dat-o şi el mai departe. – Achim Irimescu a mai zis o chestie nasoală, dar cît se poate de credibilă: din România au plecat camioane de bani, miliarde de euro. Dacă nu era adevărat, nu se supăra Traian Băsescu, capo di tutti capi, adică, în traducere cît se poate de liberă, omul cu bostanul gol.
– În şcolile italiene se va introduce materia ,,Studierea vinului”, sau cam aşa ceva. Cert este că nu va lipsi materialul didactic: alb, roşu, rozé. Iată cît de înapoiat este învăţămîntul din cizmă. La noi, studierea vinului, cu aplicaţii practice, începe încă din burta mamei. Berea este obligatorie la şcoala primară, iar la gimnazială se studiază spirtoasele. Europo, mai ai mult de învăţat, fato!
– Statisticile UNICEF zic că ai noştri ca brazii trag la papairoase de la 13 anişori. Bineînţeles, numai după ce au băut bine. – Peste o sută de guşteri miliardari, hoţomani de cea mai înaltă clasă, şi-ar fi ascuns paralele prin Panama, la un loc cu alde Messi, Putin şi alţi copii de mingi ai istoriei contemporane. Printre ei ar fi Frank Timiş, cel căruia i s-a pus pata pe aurul de la Roşia Montana, ori Cristi Borcea, cel mai cunoscut reproducător prin aşchiere. Înţelegem impactul mediatic al problemei, dar dacă vor să dea de sălaşul hoţilor, ar trebui să-şi extindă cercetările. Fie în Dubai, fie sub coteţul cîinelui, fie în uterul Valentinei Pelinel. – Ana-Maria Prodan a avut o perioadă în care s-a hrănit numai cu castraveţi. Nu ştim exact motivul, cert este că fata asta s-a descurcat întotdeauna, şi orice înfrîngere sentimentală a transformat-o în victorie fotbalistică. – La penibilul post România TV, minciunile, dezvăluirile cutremurătoare curg de dimineaţă pînă seara tîrziu, ca pişatul boului. Cine mai crede inepţiile p(r)ostului de televiziune mai sus pomenit – e un fraier coclit. Ultima gogoaşă răsuflată a acestui furuncul mediatic a fost despre dizolvarea PRM. Nimic mai fals. Instanţa a hotărît că al VI-lea Congres a fost cam naşpa şi nu l-a recunoscut ca atare. Pagubă-n ciuperci. Se va face, dacă e nevoie, altul, pe rîu în jos, şi mai falnic, şi mai frumos. Dar încă mai sînt căi de atac şi, pînă nu vor fi epuizate, n-are rost să ne impacientăm. Poate că e mai bine aşa, fiindcă de treburile partidului ar trebui să se ocupe oameni care se pricep cu adevărat şi care vor să continue linia naţională, nu să satisfacă interesele mărunte ale unor klingonieni. – Pînă la urmă au recunoscut-o şi englezii: dacii au fost primii colonizatori ai arhipelagului britanic, unde au desfăşurat o activitate intensă de creaţie şi procreaţie. Ceva mai tîrziu au venit Ilie Dumitrescu, Dan Petrescu, Gică Popescu, Viorel Moldovan, Adrian Mutu, Vlad Chiricheş şi Costel Pantilimon. Tot daci, dar din triburi diferite.
– Nişte foşti angajaţi o spionau pe şefa DNA, ca să vadă şi ea cum e. Urmaşilor lui Moise li se pare că au pierdut controlul asupra României. Oare? – Ca să nu mai plătească toate impozitele datorate statului pe care l-au devalizat, cei mai mulţi ,,afacerişti” şi-au depus banii în offshore-uri. Şi-n vremea asta, ei, sau oamenii lor apar pe la tembelizor şi ne dau lecţii de democraţie, de economie, de prostologie. Iar poporul îi ascultă cu gura căscată şi cu degetele-n nas. – În 2015 au fost executate cel puţin 2.428 de persoane. Fruntaşe pe ramură sînt China (peste 1.000), Iran (977) şi Pakistan (326). Urmează SUA (28), Irak (26), Somalia (25), Egipt (22), Indonezia (14) şi Ciad (10). În China, familia executatului trebuie să plătească şi glonţul, iar în Arabia Saudită, cadavrele sînt expuse public. Fără cap, întrucît saudiţii preferă să facă economie de gloanţe, folosind sabia. Pakistanezii sînt şi mai economi, ei utilizînd aceeaşi frînghie. Doar săpunul îl mai schimbă din cînd în cînd. Ca o curiozitate, cele mai multe execuţii vizează traficul de droguri (în special în Iran) şi infracţiunile economice (în China). În România, asasinii economici devin, în cel mai rău caz, scriitori, cu ajutorul unor ,,negri” cu statut de profesori universitari. – Ştiţi ce fac egiptenii cînd se ceartă cu distinsele lor cotoarbe, altele decît Cleopatra, ori mult prea puţin siliconata Nefertiti? Le aruncă la crocodili. Nu, am glumit, deşi n-ar fi o idee rea. Le cîntă la fluierul piciorului celebrul şlagăr ,,Fă, nevastă, vino-acasă, că tu eşti cea mai bengoasă!”. Mi se pare că nici asta nu-i adevărată. Cel puţin pentru Seif Eldin Mustafa, egipteanul care, zilele trecute, a deturnat un avion cu 81 de oameni, fiindcă se certase cu fosta nevastă, domiciliată în Insula Afroditei (tot o petardă). Cum el o iubea pe panaramă mai mult decît o diviniza Paris pe Elena, i-a lăsat o scrisoare şi pe Aeroportul din Alexandria (altă localitate decît cea a maharajahului Livică), în care-i descrie, cu lux de amănunte, sentimentele lui arzătoare, ca o grenadă ofensivă. Pînă la urmă n-a murit nimeni, pentru că individul n-avea nici o intenţie să se detoneze. Decît, poate, în patul conjugal, dacă n-o fi fost ocupat între timp de alţi terorişti arabi, slabi la pitpalac, din temuta organizaţie secretă Sifilisis. – A murit marele actor Mircea Albulescu, ocazie cu care a fost huiduit Ion Iliescu. Pînă la urmă, sînt bune şi decesele la ceva. Să remarcăm, totuşi, că şi în acest ultim rol, fără să facă nici un efort, Mircea a jucat tot rolul băiatului bun. – Aţi auzit de francezi? Dar de franţuzoaice? Desigur, în fiecare zi: ,,Dă şi mie un leu de-o pîine, trăi-ţi-ar franţuzoaica!”. Bine, acum şi a patra doamnă a ţării, madame Cioloş, provine din ţara lui Voltaire, Brâncuşi şi Eugen Ionescu, şi e simpatică rău. Nu mai vorbim că şi mama lui Mădălin Voicu găvărea franţuzeştilea, în ciuda originilor evreieşti. Şi cînta pe româneşte ori de cîte ori marele violonist Ion Voicu interpreta sub clar de lună, pe o singură coardă, hitul ,,M-am născut într-un salcîm…”, de cădea Mădălin din cuibul dragostei apocaliptice drept în bostan. Asta explică multe… Cred că v-aţi prins deja că am o părere beton despre urmaşii lui Platini şi Zidane, mai ales că, la un moment dat, aveau pe aici un ambasador care, pe la sindrofii, cădea blană din senin. Comunicatele ambasadei ziceau că de vină era soarele, dar musiu trăgea tare la măseaua de minte. Să-i fie de bine, mai ales că-l luau gărzile patriotice de mînerul burţii şi-l transportau, în cele mai bune condiţii, la domiciliu. În rest, francezii s-au dovedit foarte prietenoşi cu românii. Cînd am avut meci de fotbal cu ei, în dreptul României au pus pe afiş un violonist cu pălărie, care poseda o frînă de muci model Miron Mitrea dinainte de marea năpîrlire. Acum nu ştim dacă au orbul găinilor sau, pur şi simplu, sînt ai dracului, cert este că nu vor să vadă diferenţele dintre români şi ţigani. Nici măcar pe terenul de tenis. O proastă de-a lor, cu nume mai degrabă de sorginte latino-americană, Garcia şi nu mai ştim cum, a făcut-o ţigancă pe Irina Begu. Un pic de dreptate avea ea să fie supărată, fiindcă a noastră a bătut-o pe apucată de i-a sunat apa distilată în cap. Şi n-a păruit-o ca ţigăncile, n-a tîrît-o prin praful căzut din nas, ci a lucrat-o metodic, cu reverul şi lungul de linie. În loc să recunoască faptul că mai are de învăţat poziţii noi, arzoaica şi-a ridicat fustele în cap şi a trecut intempestiv la stilul oral. A noastră s-a făcut că n-aude, ba, mai mult, ulterior, a negat incidentul. După care s-a pus batista pe ţambalul Internetului. Caz clasat, francezii sînt iar fraţii noştri de gintă latină, care i-au dat pe Louis de Funès lumii, şi pe Brigitte Bardot cîinilor. Asta pînă la vară, cînd ne-or primi cu ocări prelungite şi sare pe răni. Ceea ce nu-l va împiedica pe generalul de operetă Anghel Iordănescu, erou al bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Los Angeles, să ocupe Parisul. După care îl va apăra pînă la ultima picătură de energie, fără să irosească nici un cartuş, folosind sistemul care l-a consacrat, cu Tătăruşanu şi 10 fundaşi pe linia porţii. Francezilor, venim, mînca-v-aş buşonul! Şi poate de data asta veţi face diferenţa dintre români şi vrednicii culegători de portofele. – Valeriu Steriu, noul şef marionetă al UNPR-ului, a declarat că partidul lui de parveniţi va intra în orice bătălie, pe care o vor cîştiga. Păi nu asta vrea toată lumea care-şi cunoaşte interesul naţional? Valerică, fă gura mai mică! – Pierre Moscovici, comisarul european pentru probleme economice, a declarat că ,,este vital ca multinaţionalele să-şi plătească taxele acolo unde îşi generează profiturile”. În România, acest lucru tinde spre zero, firmele declarînd, de regulă, pierderi. Profitul ajunge, pe diferite căi, în ţările de origine, sau în insule exotice. E o evaziune rafinată, prin care lucrătorul român e ţinut pe salarii mici, iar bugetul pierde sume importante. Acei bani ar putea fi folosiţi pentru educaţie, sănătate, infrastructură… Sau, şi mai probabil, ar putea fi furaţi de politicienii noştri. – Cred că nu se mai îndoieşte nimeni că România este o colonie. Şi dacă se îndoieşte, să vină de urgenţă să-i dăm o pereche de palme. – RATB are un imn. Şi-n măreţul imn, angajaţii celebrei Regii de transport prin Capitală zic cu patos că nu-s nici alcoolişti, nici analfabeţi şi că n-ar fi cazul să-i judecăm nici cînd greşesc. Noi v-am crede, dar vă creşte nasul. Bine, măi, reatebiştilor, facă-se voia voastră de oameni cinstiţi cu ,,genocid”. Aşteptăm cu interes maxim imnul culegătorilor de borcane de zacuscă, pe-al prestatoarelor de pe centură (care se iau cu reatebiştii în gură) şi pe cel al golanilor. Hopa! Ăsta deja există, dar l-a confiscat acum 20 de ani unul Emil Constantinescu. Tot un fel de controlor RATB, pe care, însă, îl înjura toată lumea. Dar, vorba inegalabilului imn: ,,Poate greşim, dar este omeneşte/ să arunce piatra cine nu greşeşte”. Versuri adînci. Cine vi le-a scris, băieţi? Mircea Dinescu? Pare stilul lui bolovănos. – Valentina Pelinel s-ar specializa în vindecat suflete. La vindecat trupuri se pricepe destul de foarte binişor. Are cîteva reuşite la activ, iar eşecele, vorba nemuritoarei Eba, gen Bouleanu, nu se contabilizează. Materialul clientului n-a fost de calitatea ADN-ului posedat sălbatic de şacalul vorbitor Cristi Borcea. – Cheloo i-a zis unui ziarist de la Digi 24,care-l întrebase despre relaţia dintre el şi droguri, că are faţă de prost. Aşa este: Cheloo are faţă de prost…
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-60/
miercuri, 6 aprilie 2016
Săptămîna pe scurt - 05.04.2016
* Zeul şi Pigmeul * De ce au părăsit unii PRM * Factorul X *
Amanta lui Lucifer * Gena răului -* Ţiganii e focoşi * Opriţi
terorizarea studenţilor! * La muncă, javrelor!
– La meciul România-Spania, desfăşurat pe arena din Cluj, s-a ţinut un moment de reculegere în memoria lui Johann Cruyff, plecat să facă tiki-taka înspre Poarta Raiului. Un neisprăvit a întinat momentul strigîndu-şi, intenţionat, un prieten. Ce poate fi mai barbar? Nimic. ,,Al cincilea Beatles” a trecut de linia de fund, lăsînd mult mai săracă lumea fascinantă a fotbalului. N-ar fi rău dacă vedetele sportului cu băşica porcului din spaţiul carpato-danubiano-erotic ar înţelege esenţa expresiei sale, care a sintetizat perfect trecerea prin această viaţă: ,,Fotbalul mi-a dat totul. Fumatul mi-a luat totul!“. – Fotbalul le-ar fi putut oferi totul şi unor vedete autohtone dacă nu se întîmpla ca, din cauza mişcării de rotaţie a Pămîntului, să nu le fi traversat şoseaua gîtului nenumărate cisterne cu cereale lichide. Unii, mai de la ţară, ajunşi prin marile metropole ale lumii direct din hambarul cu făină, au tras pe nară prafuri de la mama-mare, în timp ce din prăpastia gurii scotea fum, ca o locomotivă alimentată cu cărbuni, trabucul model ,,Monica Lewinsky”. De-asta, după ce alde Mutu vor sfîrşi-o cu ţurca pe maidanele cu dragoste, într-un fel sau altul, nu se va putea spune că au oferit acestui frumos sport decît nişte poziţii rudimentare de ofsaid. Nu mai reluăm şirul consumatorilor de produse de la ţară din fotbalul românesc, că n-am mai termina niciodată, dar nu putem să nu ne amintim de ei cînd vedem că în apărarea Naţionalei se bălăngăne, bătut de vînt, cu jambierele la pămînt, unul Chiricheş, care trăieşte din amintirea golului, destul de foarte frumos, marcat lui Ajax Amsterdam. Tocmai acelei echipe pe care Cruyff a cocoţat-o pe umerii gloriei. Bine, nu mai era olandezul zburător pe teren, că beldigania valahă ar fi jucat şi acum pe la Pandurii Tîrgu-Jiu. În rest, în jurul lui Chiricheş, consumator fruntaş pe ramură, nu vezi decît bălării pigmentate din loc în loc cu flori de nu-mă-uita şi traista-ciobanului, călcate în crampoane de atacanţii adverşi. Pentru că adversarii joacă şi cu atacanţi. Pe aceeaşi pajişte rumegă îndelung sunătoare şi lumînărică tricolori bătuţi de soartă, dirijaţi de un antrenor îmbrăcat într-o jiletcă veche de general, primită cadou pe vremea descoperirii Americii, fiindcă a fost pe corabia cîrmuită, spre porturile adverse, de căpitanul de cursă lungă Gică Hagi. Nimeni nu ştie exact care este tactica Naţionalei, cu excepţia creatorului anonim al melodiei ,,Tot pe loc, pe loc, pe loc,/ Să răsară busuioc!”. Băieţii ăştia gelaţi, tatuaţi, îndopaţi, intervievaţi ar putea înţelege că fotbalul este o religie şi n-ar mai trebui să meargă la stadion ca la clubul de striptis, ci ca la Catedrala Naţională, unde enoriaşii habotnici se roagă neîncetat, cu ochii arzînd de dorinţe, să vadă şi ei o verticalizare, un dribling şi, dacă se poate, şi cîte-un gol. Adică vor o minune. Că s-au săturat de posturi negre, de zero la zero. Dar sînt slabe speranţe, căci, după cum au jucat cu Lituania, actorii păreau protagoniştii unui film porno, în care nu prea conta acţiunea, important era ca un personaj, oricare, s-o bage-n poartă, să finalizeze, indiferent cum, pentru ca protagoniştii desfrîului să poată sărbători, la prima cîrciumă ieşită, inoportun, în calea lor. Modul în care se raportează la acest sport fotbaliştii români e la ani-lumină distanţă de respectul şi de dragostea mistuitoare pentru spectacol ale lui Johann Cruyff, unul dintre zeii fotbalului. E mai degrabă un fel de lucru manual în grup, căruia licenţioşii îi zic masturbare. Fiindcă ei ajung pe prima pagină a ziarelor numai pentru jocul fără minge. Olandezul zburător avea dreptate: fotbalul e o religie minunată, care-ţi poate oferi totul dacă respecţi cele zece porunci. Şi dacă are cui. – Sper că nu v-aţi îmbătat cu apă rece după întîlnirea amicală cu echipa secundă a Spaniei… – Lia Olguţa Vasilescu, primăriţa Craiovei, a fost reţinută de DNA (plasată, ulterior, în arest la domiciliu) pentru că în campania din electorală din 2012 aplica metodele patentate de noul ei partid, PSD. Acum înţelegeţi de ce unii au părăsit PRM? Pentru că ei vroiau să fure, şi Vadim nu-i lăsa. – LOV susţine că e nevinovată, dar procurorii olteni e răi. Aşa o fi, ne-am bucura să aibă dreptate, dar e o vorbă care spune că, atunci cînd te amesteci în ţărîţă, te halesc porcii. Este ceea ce s-a şi întîmplat. – Achim Irimescu, cel mai sincer ministru al culturilor agricole din supermarket de la Zăroni încoace, afirmă că România se comportă ca o ţară de mîna a zecea, întrucît aici sînt deversate din ,,ţările civilizate” toate gunoaiele lor alimentare, aproape de expirare, sau expirate de cînd era bunica fată. În plus, marile supermarketuri practică spălarea cu oţet a salamului trecut în nefiinţă, şi cu dero a cărnii moarte demult. Acelaşi ministru, cu sinceritatea-i dezarmantă, ne spusese anterior că fructele şi legumele bîhîie de pesticide. Nu v-o mai amintim şi p-aia cu ,,Lactate Brădet”, cînd se pare că a avut dreptate, dar mai tot Internetul i-a sărit în cap. Norocul ministrului a fost că i-a cam căzut ţigla de pe casă, iar adversarii adevărului au patinat ca proştii. – Totuşi, maestre, de ce nu iei nişte măsuri radicale, întrucît, sincer să fiu, aşa cum mă cunoaşte tot mapamondul lumii, adevărurile astea le ştie toată lumea care se plimbă printre rafturi şi nu poate să mai facă diferenţa dintre raionul de chimicale şi cel de mezeluri? – Cheloo, un băiat plecat de acasă cu rapul, a fost plasat sub control judiciar pentru un presupus consum de droguri. Se vedea pe el că avea factorul X în privirea-i fixă. Pe-ăsta numai anturajul de la X Factor l-a stricat. Delia, ca Delia, că umblă beată tot timpul, sau cel puţin aşa se laudă, dar n-aveai cum să nu-ţi pierzi uzul raţiunii ascultîndu-l pe Bittman mimînd fericirea. ,,Primăvara începe cu tine….” – Radovan Karadjici, fostul lider al sîrbilor bosniaci din timpul războiului din Bosnia (1992-1995), soldat cu peste 100.000 de morţi şi 2,2 milioane de strămutaţi, a fost condamnat de Tribunalul Penal Internaţional la 40 de ani de puşcărie. Adică la moarte lentă, ţinînd cont că are 70 de ani. Karadjici a fost capturat (în iulie 2008) într-un autobuz, după 13 ani de căutări, timp în care s-a deghizat şi a folosit numele Dragan Dobrici. Se dădea drept specialist în terapii neconvenţionale, dar nu i-a folosit la nimic. Şi, astfel, sîrbii şi-au mai adugat un erou în vitrina istoriei. – Alina Gorghiu e convinsă că va naşte un mic liberal. Dar dacă o să fie o micuţă liberală? Ce-or să zică Brătienii, nişte liberali mai mititei şi mai de demult? Cu ce ochi s-or uita ei în privirea alunecoasă ca o piftie a marelui liberal Vasile Blaga? – Tot vor unii să mute capitala ţării mai spre centru, la Braşov, eventual. Eu zic s-o stabilească în localitatea Păcăleşti, ca să ştim o treabă. – Cît de importante or fi fost denunţurile din dosarul Microsoft, dacă alde Cocoş, Pinalti, Sandu şi Niro au primit nişte pedepse formale? Oricum, să furi zeci de milioane de euro şi să fii pedepsit (şi) cu muncă în folosul comunităţii, nu e o afacere rea. – Dacian Cioloş ar fi auzit că teroriştii foloseau cartele preplătite cumpărate din România. E adevărat, nu ştie unde au fost utilizate, nici de către cine, dar aşa i s-a părut lui. N-ar fi fost mai tehnocrat s-o spună p-a dreaptă, că vrea să se dea cartele numai cu buletinul, aşa cum doresc serviciile de catering şi asistenţă mutuală? Se cam opune societatea civilă (vorba vine), dar, orişicît, Daciane, fii bărbat(ă)! Poţi să încerci, dacă te mănîncă pielea. – Zăvoranca se laudă că s-a îmbîrligat cu Lucifer şi d-aia-i mai nebună ca la 20 de ani. Pardon, mai bună. Sau că arată mai bine cu degetul spre cine vrea fizicul ei dospind de tărie de caracter, încredere în forţele proprii ale răului şi, mai ales, de carismă. Doamne apără şi păzeşte oglinda în care se uită acest monument de moralitate! – O altă nefericită e una Simona Traşcă, zisă, din motive care ne scapă, Pamela de România: ,,Nu am voie să bag nimic în gură timp de 3 luni. Este foarte greu. Nu ştiu cum voi rezista!”. De unde pînă unde această pauză de respiraţie buşon la buşon? Biata de ea, şi-a scos măseaua de minte, deşi mie mi se pare că asta sună a calomnie. – Pepe susţine că ţiganii e mai focoşi decît românii în exercitarea funcţiei procreative. Pare discriminare pozitivă, dar de fapt e laudă de sine. Dacă era atît de devotat procesului tehnologic, de ce era Oana arţăgoasă tot timpul? Ceva nu se leagă. – Craig Venter, cel care, din plictiseală, a descoperit genomul uman, susţine, după ample cercetări, că numărul minim de gene pentru funcţionarea unui organism viu trebuie să fie fix de minimum 473. Ăia care au mai puţine gene, fie e femei, fie e politicieni români, fie e morţi. Nu e un nonsens, pentru că politicienii români funcţionează doar cu o genă: gena răului. Restul sînt mofturi. – Studenţii din Bucureşti au protestat vehement că nu li se permite să fumeze în campusul universitar. Ba, mai mult, în contrapartidă, cadrele didactice şi celelalte forţe ale răului îi obligă ca, în acelaşi spaţiu, să înveţe! Cîtă cruzime! Nu vă lăsaţi, copii! Jos Tirania! Trăiască Tutungeria! – Întrebare întrebătoare: cine are cu adevărat puterea în România? Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul, Justiţia, aşa cum e stipulat în Constituţie? Sau Serviciile, mai mult sau mai puţin, Secrete, dirijate abil de Ambasada SUA? Cine răspunde corect va primi un week-end de vis la ,,Beciul Domnesc”. Prin DNA Travel. – Nişte boschetari, foşti membri PP-DD, acea latrină a politicii româneşti din care se hrăneau toate curvele răsuflate de pe centură, grupaţi în diverse găşti infracţionale, cărora ei le zic, cu emfază, partide, bîntuie prin ţară, încercînd să înşface cîte-o halcă din PRM. Folosesc aceleaşi tehnici cu care au scîrbit lumea normală la cap: minciuna fără scrupule, promisiunea fără acoperire, tupeul jegos. Cine le dă crezare acestor traficanţi de sentimente, cărora li se învîrt ochii în cap ca girofarul, îşi merită soarta, ca să fim eleganţi şi să nu le zicem abrupt că sînt proşti. La muncă, javrelor, nu la întins mîna! – S-a redeschis ,,Arena Naţională”, după un circ care a durat 5 luni de zile. – S-a redeschis ,,Arena Naţională”, după un circ care a durat 5 luni de zile. Arena e la fel ca înainte, adică nu s-a modificat nimic. Ba nu, s-au mai pus nişte ştampile pe nişte hîrtii. Băi, frate, de unde o fi atîta prostie în ţara asta? O fi adusă din import, gata expirată, sau e de-a noastră, d-aia naturală, de la ţară?
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-59/
– La meciul România-Spania, desfăşurat pe arena din Cluj, s-a ţinut un moment de reculegere în memoria lui Johann Cruyff, plecat să facă tiki-taka înspre Poarta Raiului. Un neisprăvit a întinat momentul strigîndu-şi, intenţionat, un prieten. Ce poate fi mai barbar? Nimic. ,,Al cincilea Beatles” a trecut de linia de fund, lăsînd mult mai săracă lumea fascinantă a fotbalului. N-ar fi rău dacă vedetele sportului cu băşica porcului din spaţiul carpato-danubiano-erotic ar înţelege esenţa expresiei sale, care a sintetizat perfect trecerea prin această viaţă: ,,Fotbalul mi-a dat totul. Fumatul mi-a luat totul!“. – Fotbalul le-ar fi putut oferi totul şi unor vedete autohtone dacă nu se întîmpla ca, din cauza mişcării de rotaţie a Pămîntului, să nu le fi traversat şoseaua gîtului nenumărate cisterne cu cereale lichide. Unii, mai de la ţară, ajunşi prin marile metropole ale lumii direct din hambarul cu făină, au tras pe nară prafuri de la mama-mare, în timp ce din prăpastia gurii scotea fum, ca o locomotivă alimentată cu cărbuni, trabucul model ,,Monica Lewinsky”. De-asta, după ce alde Mutu vor sfîrşi-o cu ţurca pe maidanele cu dragoste, într-un fel sau altul, nu se va putea spune că au oferit acestui frumos sport decît nişte poziţii rudimentare de ofsaid. Nu mai reluăm şirul consumatorilor de produse de la ţară din fotbalul românesc, că n-am mai termina niciodată, dar nu putem să nu ne amintim de ei cînd vedem că în apărarea Naţionalei se bălăngăne, bătut de vînt, cu jambierele la pămînt, unul Chiricheş, care trăieşte din amintirea golului, destul de foarte frumos, marcat lui Ajax Amsterdam. Tocmai acelei echipe pe care Cruyff a cocoţat-o pe umerii gloriei. Bine, nu mai era olandezul zburător pe teren, că beldigania valahă ar fi jucat şi acum pe la Pandurii Tîrgu-Jiu. În rest, în jurul lui Chiricheş, consumator fruntaş pe ramură, nu vezi decît bălării pigmentate din loc în loc cu flori de nu-mă-uita şi traista-ciobanului, călcate în crampoane de atacanţii adverşi. Pentru că adversarii joacă şi cu atacanţi. Pe aceeaşi pajişte rumegă îndelung sunătoare şi lumînărică tricolori bătuţi de soartă, dirijaţi de un antrenor îmbrăcat într-o jiletcă veche de general, primită cadou pe vremea descoperirii Americii, fiindcă a fost pe corabia cîrmuită, spre porturile adverse, de căpitanul de cursă lungă Gică Hagi. Nimeni nu ştie exact care este tactica Naţionalei, cu excepţia creatorului anonim al melodiei ,,Tot pe loc, pe loc, pe loc,/ Să răsară busuioc!”. Băieţii ăştia gelaţi, tatuaţi, îndopaţi, intervievaţi ar putea înţelege că fotbalul este o religie şi n-ar mai trebui să meargă la stadion ca la clubul de striptis, ci ca la Catedrala Naţională, unde enoriaşii habotnici se roagă neîncetat, cu ochii arzînd de dorinţe, să vadă şi ei o verticalizare, un dribling şi, dacă se poate, şi cîte-un gol. Adică vor o minune. Că s-au săturat de posturi negre, de zero la zero. Dar sînt slabe speranţe, căci, după cum au jucat cu Lituania, actorii păreau protagoniştii unui film porno, în care nu prea conta acţiunea, important era ca un personaj, oricare, s-o bage-n poartă, să finalizeze, indiferent cum, pentru ca protagoniştii desfrîului să poată sărbători, la prima cîrciumă ieşită, inoportun, în calea lor. Modul în care se raportează la acest sport fotbaliştii români e la ani-lumină distanţă de respectul şi de dragostea mistuitoare pentru spectacol ale lui Johann Cruyff, unul dintre zeii fotbalului. E mai degrabă un fel de lucru manual în grup, căruia licenţioşii îi zic masturbare. Fiindcă ei ajung pe prima pagină a ziarelor numai pentru jocul fără minge. Olandezul zburător avea dreptate: fotbalul e o religie minunată, care-ţi poate oferi totul dacă respecţi cele zece porunci. Şi dacă are cui. – Sper că nu v-aţi îmbătat cu apă rece după întîlnirea amicală cu echipa secundă a Spaniei… – Lia Olguţa Vasilescu, primăriţa Craiovei, a fost reţinută de DNA (plasată, ulterior, în arest la domiciliu) pentru că în campania din electorală din 2012 aplica metodele patentate de noul ei partid, PSD. Acum înţelegeţi de ce unii au părăsit PRM? Pentru că ei vroiau să fure, şi Vadim nu-i lăsa. – LOV susţine că e nevinovată, dar procurorii olteni e răi. Aşa o fi, ne-am bucura să aibă dreptate, dar e o vorbă care spune că, atunci cînd te amesteci în ţărîţă, te halesc porcii. Este ceea ce s-a şi întîmplat. – Achim Irimescu, cel mai sincer ministru al culturilor agricole din supermarket de la Zăroni încoace, afirmă că România se comportă ca o ţară de mîna a zecea, întrucît aici sînt deversate din ,,ţările civilizate” toate gunoaiele lor alimentare, aproape de expirare, sau expirate de cînd era bunica fată. În plus, marile supermarketuri practică spălarea cu oţet a salamului trecut în nefiinţă, şi cu dero a cărnii moarte demult. Acelaşi ministru, cu sinceritatea-i dezarmantă, ne spusese anterior că fructele şi legumele bîhîie de pesticide. Nu v-o mai amintim şi p-aia cu ,,Lactate Brădet”, cînd se pare că a avut dreptate, dar mai tot Internetul i-a sărit în cap. Norocul ministrului a fost că i-a cam căzut ţigla de pe casă, iar adversarii adevărului au patinat ca proştii. – Totuşi, maestre, de ce nu iei nişte măsuri radicale, întrucît, sincer să fiu, aşa cum mă cunoaşte tot mapamondul lumii, adevărurile astea le ştie toată lumea care se plimbă printre rafturi şi nu poate să mai facă diferenţa dintre raionul de chimicale şi cel de mezeluri? – Cheloo, un băiat plecat de acasă cu rapul, a fost plasat sub control judiciar pentru un presupus consum de droguri. Se vedea pe el că avea factorul X în privirea-i fixă. Pe-ăsta numai anturajul de la X Factor l-a stricat. Delia, ca Delia, că umblă beată tot timpul, sau cel puţin aşa se laudă, dar n-aveai cum să nu-ţi pierzi uzul raţiunii ascultîndu-l pe Bittman mimînd fericirea. ,,Primăvara începe cu tine….” – Radovan Karadjici, fostul lider al sîrbilor bosniaci din timpul războiului din Bosnia (1992-1995), soldat cu peste 100.000 de morţi şi 2,2 milioane de strămutaţi, a fost condamnat de Tribunalul Penal Internaţional la 40 de ani de puşcărie. Adică la moarte lentă, ţinînd cont că are 70 de ani. Karadjici a fost capturat (în iulie 2008) într-un autobuz, după 13 ani de căutări, timp în care s-a deghizat şi a folosit numele Dragan Dobrici. Se dădea drept specialist în terapii neconvenţionale, dar nu i-a folosit la nimic. Şi, astfel, sîrbii şi-au mai adugat un erou în vitrina istoriei. – Alina Gorghiu e convinsă că va naşte un mic liberal. Dar dacă o să fie o micuţă liberală? Ce-or să zică Brătienii, nişte liberali mai mititei şi mai de demult? Cu ce ochi s-or uita ei în privirea alunecoasă ca o piftie a marelui liberal Vasile Blaga? – Tot vor unii să mute capitala ţării mai spre centru, la Braşov, eventual. Eu zic s-o stabilească în localitatea Păcăleşti, ca să ştim o treabă. – Cît de importante or fi fost denunţurile din dosarul Microsoft, dacă alde Cocoş, Pinalti, Sandu şi Niro au primit nişte pedepse formale? Oricum, să furi zeci de milioane de euro şi să fii pedepsit (şi) cu muncă în folosul comunităţii, nu e o afacere rea. – Dacian Cioloş ar fi auzit că teroriştii foloseau cartele preplătite cumpărate din România. E adevărat, nu ştie unde au fost utilizate, nici de către cine, dar aşa i s-a părut lui. N-ar fi fost mai tehnocrat s-o spună p-a dreaptă, că vrea să se dea cartele numai cu buletinul, aşa cum doresc serviciile de catering şi asistenţă mutuală? Se cam opune societatea civilă (vorba vine), dar, orişicît, Daciane, fii bărbat(ă)! Poţi să încerci, dacă te mănîncă pielea. – Zăvoranca se laudă că s-a îmbîrligat cu Lucifer şi d-aia-i mai nebună ca la 20 de ani. Pardon, mai bună. Sau că arată mai bine cu degetul spre cine vrea fizicul ei dospind de tărie de caracter, încredere în forţele proprii ale răului şi, mai ales, de carismă. Doamne apără şi păzeşte oglinda în care se uită acest monument de moralitate! – O altă nefericită e una Simona Traşcă, zisă, din motive care ne scapă, Pamela de România: ,,Nu am voie să bag nimic în gură timp de 3 luni. Este foarte greu. Nu ştiu cum voi rezista!”. De unde pînă unde această pauză de respiraţie buşon la buşon? Biata de ea, şi-a scos măseaua de minte, deşi mie mi se pare că asta sună a calomnie. – Pepe susţine că ţiganii e mai focoşi decît românii în exercitarea funcţiei procreative. Pare discriminare pozitivă, dar de fapt e laudă de sine. Dacă era atît de devotat procesului tehnologic, de ce era Oana arţăgoasă tot timpul? Ceva nu se leagă. – Craig Venter, cel care, din plictiseală, a descoperit genomul uman, susţine, după ample cercetări, că numărul minim de gene pentru funcţionarea unui organism viu trebuie să fie fix de minimum 473. Ăia care au mai puţine gene, fie e femei, fie e politicieni români, fie e morţi. Nu e un nonsens, pentru că politicienii români funcţionează doar cu o genă: gena răului. Restul sînt mofturi. – Studenţii din Bucureşti au protestat vehement că nu li se permite să fumeze în campusul universitar. Ba, mai mult, în contrapartidă, cadrele didactice şi celelalte forţe ale răului îi obligă ca, în acelaşi spaţiu, să înveţe! Cîtă cruzime! Nu vă lăsaţi, copii! Jos Tirania! Trăiască Tutungeria! – Întrebare întrebătoare: cine are cu adevărat puterea în România? Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul, Justiţia, aşa cum e stipulat în Constituţie? Sau Serviciile, mai mult sau mai puţin, Secrete, dirijate abil de Ambasada SUA? Cine răspunde corect va primi un week-end de vis la ,,Beciul Domnesc”. Prin DNA Travel. – Nişte boschetari, foşti membri PP-DD, acea latrină a politicii româneşti din care se hrăneau toate curvele răsuflate de pe centură, grupaţi în diverse găşti infracţionale, cărora ei le zic, cu emfază, partide, bîntuie prin ţară, încercînd să înşface cîte-o halcă din PRM. Folosesc aceleaşi tehnici cu care au scîrbit lumea normală la cap: minciuna fără scrupule, promisiunea fără acoperire, tupeul jegos. Cine le dă crezare acestor traficanţi de sentimente, cărora li se învîrt ochii în cap ca girofarul, îşi merită soarta, ca să fim eleganţi şi să nu le zicem abrupt că sînt proşti. La muncă, javrelor, nu la întins mîna! – S-a redeschis ,,Arena Naţională”, după un circ care a durat 5 luni de zile. – S-a redeschis ,,Arena Naţională”, după un circ care a durat 5 luni de zile. Arena e la fel ca înainte, adică nu s-a modificat nimic. Ba nu, s-au mai pus nişte ştampile pe nişte hîrtii. Băi, frate, de unde o fi atîta prostie în ţara asta? O fi adusă din import, gata expirată, sau e de-a noastră, d-aia naturală, de la ţară?
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-59/
Etichete:
2016,
aprilie,
CONTELE DE MONTE-CRISTO,
dna,
fotbal,
pp-dd,
Presă,
prm,
psd,
Revista România Mare,
Romania,
saptamana pe scurt,
sport
vineri, 25 aprilie 2014
APEL LA UNITATEA FORŢELOR NAŢIONALE
Stimaţi compatrioţi,
Mă prezint, din nou, în faţa voastră, cu aceeaşi inimă
curată ca în prima mea campanie electorală - cea pentru alegerile locale, din
primăvara anului 1992. Atunci, în pofida atîtor greutăţi şi nemulţumiri, încă
existau un elan romantic, un cavalerism în relaţiile umane. Trăiau oameni
importanţi, care au făcut ceva pentru ţara asta: scriitorii Eugen Barbu, Fănuş
Neagu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Romulus Vulpescu, Mihai Ungheanu,
istoricul Mircea Muşat, generalii Valeriu Buzea, Ioan Alexandru Munteanu,
Victor Voichiţă, ziaristul Aristide Buhoiu, regizorii Sergiu Nicolaescu, Geo
Saizescu, Andrei Blaier, actorul Ştefan Iordache şi mulţi alţii. Toţi erau
prietenii mei. Cu toţi mă sfătuiam, deseori, în probleme importante de ordin
social şi cultural. În aceşti ani s-au întîmplat multe şi au trecut în lumea
umbrelor atîtea valori. Desigur, viaţa a mers înainte şi fără aceşti oameni,
dar a mers prost şi ţara s-a îndreptat într-o
direcţie greşită. Total greşită. Parcă ispăşim blestemul uciderii în Sfînta Zi
de Crăciun, cînd serbăm Naştere Mîntuitorului, a unui om care a făcut destule
greşeli, fără îndoială, dar în comparaţie cu diletanţii şi şarlatanii care i-au
luat locul apare ca un om pozitiv - de-aia îl şi regretă românii. Fireşte, nu
mă încălzeşte cu nimic că am avut dreptate şi că toate semnalele mele de alarmă
s-au dovedit a fi corecte. România se confruntă, azi, cu aceleaşi trei mari
probleme ca acum un sfert de veac:
1) problema nivelului de trai;
2) problema corupţiei;
3) problema naţională.
Nu este nici
timpul, nici locul, să stabilim cine e vinovat de dezastrul ţării; românii ştiu
foarte bine şi nu mai pot fi induşi în eroare. Ţara e vraişte şi totul merge
din rău în mai rău. În loc să luăm ce era bun în socialism şi în
capitalism, am luat ceea ce e rău. Ca la noi, la nimeni. Dar acest ciclu
blestemat, de 25 de ani, trebuie să ia sfîrşit. şi va lua. Numai şi numai
pentru simplul fapt că mai rău de atît nu se poate. Eu am încredere deplină în
forţa de regenerare a Neamului Românesc, care a mai trecut prin răspîntii
istorice de un dramatism copleşitor, aşa cum au fost anii 1917 şi 1940, dar,
aidoma unui miraculos fluviu subteran, a ieşit la lumină şi a învins. Cred în
înţelepciunea oamenilor maturi, pe care încercările vieţii i-au ajutat să
distingă binele de rău. Şi mai cred şi în patriotismul năvalnic al tineretului,
care nu vrea să-şi ia lumea în cap, ci să trăiască într-o ţară
normală, prosperă, demnă şi respectată în lume. Am spus-o şi o repet: România
nu are voie să fie o ţară săracă! România e
una dintre cele mai bogate ţări în resurse naturale, şi mă refer, în primul
rînd, la aur, argint, uraniu, la alte metale rare, la petrol, gaze, marmură,
lemn. Şi eu ştiu bine ce vorbesc. Studii ştiinţifice sub egida ONU au stabilit
că această ţară cu pămînt fertil, cu un bogat
regim hidrografic, cu ieşire la
Mare, cu Delta celui mai viguros fluviu al Europei - poate
hrăni 82.000.000 de locuitori.
Din păcate, după 25 de ani de tranziţie către
haos, importăm cca. 75% din necesarul de
hrană. Au ajuns turcii să ne facă pîine, mai mare ruşinea! Nişte
mafioţi băştinaşi şi străini tot încearcă să jefuiască marile comori cu care
ne-a dăruit Dumnezeu. M-am luptat, din răsputeri, cu aceste bande de crimă
organizată. Am fost, timp de 16 ani, senator al României, adică 4 legislaturi,
şi 5 ani membru al Parlamentului European. Mă mîndresc nu numai cu faptul că am
contribuit, ca şef de partid, la integrarea României în Uniunea Europeană -
aceasta fiind singura direcţie corectă, de altfel - dar eu am redactat TOATE
documentele importante, necesare acestui proces, începînd cu faimoasa Scrisoare
de la Snagov,
din 1995, şi continuînd cu Scrisorile de intenţie pe care le-am primit de la
premierul Mugur Isărescu, în anul 2000, şi de la preşedintele Ion Iliescu, în
anii 2002 şi 2004, pe care le-am rescris. Unii au uitat, sau poate că nu au
ştiut niciodată, dar pentru aderarea ţării era nevoie de consensul tuturor
forţelor politice parlamentare, iar eu, ca preşedinte fondator al Partidului
România Mare, am asigurat acest consens. Acolo, în Europa civilizată, e locul
României! Cine spune altceva nu e slab de minte, ci e un duşman al acestei
ţări. Ca sociolog şi istoric cred că am o reprezentare
exactă a lucrurilor. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, în iunie 2009, am devenit
membru al Parlamentului European. Nu am aderat la nici un grup politic şi nici
n-am solicitat aşa ceva, pentru simplul motiv că nu sînt nici socialist, nici
liberal, nici ecologist. Eu am fost şi am rămas ceea ce fuseseră iubiţii mei
părinţi: un creştin patriot. Fiindcă Dumnezeu lucrează prin mijlocirea ţărilor
şi a popoarelor. Iar eu cred într-o Europă a Patriilor, după cum spunea unul
dintre fondatorii actualei arhitecturi continentale, generalul Charles de
Gaulle. Ca independent, nu prea beneficiezi de multe minute la
microfon, dar tot am reuşit să rostesc 31 de discursuri. Au fost discursuri
adevărate, nu chestiuni procedurale, de aflare în treabă. Despre ce am vorbit?
Despre ţara noastră, devastată de corupţie şi anarhie. Despre locul României în
lume. Despre morală şi religie. Mă bucur că am reuşit ca, la 5 mai 2010, să
influenţez, decisiv, votul în Aula de la Strasbourg împotriva utilizării cianurilor la Roşia Montană. Ţin
minte cu precizie data, fiindcă acela a fost un moment de hotar în Istoria
modernă a României. Rezoluţia adoptată atunci de Parlamentul European, cu un
vot covîrşitor, avea să capete valoare de Lege şi toată lumea a trebuit să ţină
seama de ea. Fireşte că şi oamenii din Munţii Apuseni au dreptate, fiindcă vor
locuri de muncă, dar fondul problemei e acesta: aurul, argintul, uraniul şi
celelalte uriaşe bogăţii trebuie exploatate raţional, şi fără distrugerea
mediului, exclusiv în folosul Poporului Român, nu al Mafiei străine. Nici o ţară din lume nu renunţă la bogăţiile sale! Românii sînt
minţiţi, sistematic, prin ascunderea, sau falsificarea adevărului: la Roşia Montană nu
sînt doar 200 de tone de aur, ci aproximativ 4.000 de tone (pepite, filoane,
vîltori şi pereţi întregi) precum şi 300 de tone de uraniu, de cea mai bună
calitate. Am mai vorbit, de la microfonul înaltului forum continental, despre
degradarea Justiţiei din România, care pedepseşte, cu ani grei de temniţă,
oameni nevinovaţi, dar îi face scăpaţi pe tartorii care vă înfometează pe voi.
Am demascat, de mai multe ori, apucăturile barbare, de fraudare a alegerilor,
care au devenit o boală foarte periculoasă, din pricina căreia românii sînt tot
mai scîrbiţi de politică. Am atacat, de asemenea, Mafia din fotbalul românesc,
care a năpăstuit echipe de mare tradiţie, cum sînt Politehnica Timişoara şi Universitatea Craiova. De
altfel, iată cîteva dintre titlurile discursurilor mele, rostite la Bruxelles şi Strasbourg:
„Salvaţi România!; S.O.S. Poporul Român!"; „Avem datoria să apărăm
vestigiile sacre ale tuturor religiilor"; „Masacrarea cîinilor din România
trebuie să ia sfîrşit!"; „De la exportul de Revoluţie la exportul de
Faliment"; „Parlamentul European a oprit Cernobîlul de la Roşia Montană";
„Acuz corupţia şi şantajul din Occident!"; „Expulzarea ţiganilor - o
ruşine a Secolului XXI"; „România este desfigurată de Mafia din Justiţie
şi Poliţie"; „Peştera Sfîntului Andrei - marcă a Patrimoniului
European"; „În România, absolut toate alegerile sînt fraudate";
„Nutresc speranţa că F.M.I. nu vrea să ia locul Al-Quaida"; „La Mulţi Ani, America,
oriunde te-ai afla!"; „Aceasta e cauza principală a crizei mondiale: pe
Planetă trăiesc circa 1.500 de miliardari în dolari!"; „Sondajele de
opinie mincinoase reprezintă uvertura fraudelor electorale"; „Apel către
poliţiştii şi jandarmii de pretutindeni: nu-i mai loviţi pe protestatarii
paşnici!"; „Ajutaţi România să nu fie teleportată în fundul
Africii!"; „Laszlo Tökes e un duşman nu numai al României, ci şi al
Europei Unite".
Permiteţi-mi să prezint titlurile celor 9 volume pe
care, în aceşti 5 ani, le-am tipărit sub egida Parlamentului European: „Europa
Creştină" (în 3 volume); „Quo Vadis Europa?" (în 2 volume); „Europa
Naţiunilor" (în 2 volume); „Europa Unită are nevoie de o mare
reformă" (în 2 volume). Aceste cărţi se află, acum, în toate marile
biblioteci ale lumii, fiind considerate contribuţii importante la mai buna
cunoaştere a proiectului luminos al Europei Unite. Activitatea mea, în aceşti 5
ani rodnici, este îmbogăţită şi de semnarea unui număr impresionant de
Declaraţii Politice, precum şi de redactarea mai multor Mesaje şi Scrisori
Deschise, în principalele limbi de circulaţie, pentru eliberarea din închisoare
a Iuliei Timoşenko (le-am scris domnilor Dmitri Rogozin şi Serghei Lavrov),
pentru împiedicarea organizaţiei revizioniste UDMR de a deschide un fel de
ambasadă (?!) la Bruxelles
a aşa-zisului Ţinut Secuiesc etc. Aşa cum se vede, am abordat teme majore,
unele cardinale - nu fleacuri. Nu mai vorbesc de primirea în audienţă, în
cabinetele mele europarlamentare de la Bruxelles, Strasbourg şi Bucureşti, a unui mare
număr de solicitanţi români şi străini, sau despre contactele pe care le-am
avut, la cererea lor, cu conaţionali de-ai noştri care lucrează în Franţa,
Germania, Italia, Marea Britanie, Israel. Cei care mă cunosc îndeaproape ştiu
bine că sînt un om foarte activ, care munceşte, în mod idealist, dublu în
comparaţie cu alţii.
Dragi români,
La 25 mai sînteţi chemaţi să vă daţi votul pentru un
nou Parlament European. Partidul România Mare nu v-a minţit şi nu v-a dezamăgit
niciodată. Nu vă luaţi după sondajele de opinie toxice, care încearcă să vă
descumpănească şi să vă inducă în eroare. La ora la care vă vorbesc, PRM are
circa 15% în sondajele reale şi scorul său creşte, de la o săptămînă la alta.
Şi e firesc să fie aşa pe vreme de criză internă şi internaţională, fenomen
înregistrat şi cu alte formaţiuni din Europa. Nu noi sîntem extremişti, ci
aceia care vă umilesc, vă taie pensiile şi salariile, distrug locurile de
muncă, îi risipesc pe români în cele patru zări, încît rămîn copiii lor acasă,
cu ochii în lacrimi şi inima arsă de dor. Aceşti pretinşi politicieni vă cer,
din nou, votul. Ca să facă ce? N-au avut atîtea ocazii pînă acum? Căutaţi-i la
averi şi veţi înţelege care a fost singura lor grijă. De ani de zile, unii îşi
bagă rubedeniile, nevestele, partenerii de afaceri în structurile politice ale Ţării
şi ale Europei. Puteţi compara şi singuri: face PRM aşa ceva? Răspunsul se vede
cu ochiul liber. Fie numai şi acest aspect dacă va fi analizat de voi şi tot e
o dovadă că patrioţii români diferă de şmecherii puşi pe căpătuială. Mafia nu
ştie ce să mai scornească pentru a distruge, sau a micşora forţa Partidului
România Mare. Aşa s-a întîmplat şi în anul 2000, perioadă, de asemenea, de
criză severă. Mie mi s-au fabricat vreo 40 de procese. Eram creditaţi cu 4%, în
august 2000. Dar au venit alegerile şi PRM a recoltat peste 21% din voturi, iar
eu am intrat în finala alegerilor prezidenţiale, care, după cum se ştie, mi-au
fost furate. Acum, în 2013-2014, s-a încercat confiscarea, sau măcar spargerea
PRM, printr-o diversiune ridicolă. Unii membri şi simpatizanţi ai noştri au
fost minţiţi. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, adevărul a ieşit la lumină şi am
învins forţele răului, care încercau să fure partidul şi să-l vîndă altora, pe
o mare sumă de bani. Apoi, s-a încercat să fim împiedicaţi să ne prezentăm la
alegeri, prin nişte tertipuri şi pretexte penibile. Am rezolvat-o şi pe asta, la Tribunal. Eu nu sînt
un om răzbunător, iar cei care mă cunosc ştiu asta. Fac apel la unitatea
partidului, a tuturor forţelor naţionale. Îi chem înapoi pe „fiii
rătăcitori", care s-au lăsat amăgiţi de sirenele mincinoase ale unor
impostori. Impostori care n-au auzit de aforismul lui Lucian Blaga: „Cu penele
altuia te poţi împodobi, dar nu poţi zbura". E imposibil să ucizi un
partid de lider - ar trebui, pentru asta, să ucizi liderul, ceea ce, în cazul
meu, e imposibil, fiindcă eu sînt un luptător şi un incoruptibil.
Fraţi români, votaţi-i pe cei care n-au fost la Putere şi nu pot fi acuzaţi
de starea de „leşin naţional" în care se află ţara.
Forţele PRM sînt intacte. Am scăpat de nişte uscături, ceea ce ţăranii români
şi gospodinele numesc „curăţenia de primăvară". Mă întreabă unii dacă voi
candida nu numai la
Parlamentul European, ci şi la Preşedinţia României,
în noiembrie. Bineînţeles că voi candida şi timpul lucrează pentru mine.
Lozincile noastre la aceste noi alegeri sînt:
* Avem o singură salvare:
Votaţi România Mare!
* Fraţi români, veniţi cu noi
Să scăpăm ţara de
ciocoi!
* PRM face Dreptate,
Pace şi Prosperitate!
* PRM şi vrea, şi poate!
Ţara, mai presus de toate!
* Haideti să stîrpim Mafia!
Să renască România!
* Fraţilor, veniţi cu noi
Să ne luăm ţara înapoi!
* Soarele din nou răsare
Votaţi România Mare!
CORNELIU VADIM TUDOR,
24 aprilie 2014
ZIARUL TRICOLORUL 24 apr 2014 , Anul XI, nr. 2967, VINERI 25 APRILIE 2014
Etichete:
2014,
alegeri,
aprilie,
Bruxelles,
CORNELIU VADIM TUDOR,
istorie,
mai,
Parlamentul European,
Presă,
prm,
Revista România Mare,
Romania,
Strasbourg,
Ziarul Tricolorul
marți, 1 aprilie 2014
Săptămîna pe scurt nr 1234 - 01.04.2014
* Cum a
făcut Sorin Oprescu saltul de la 3% (2009) la 30% (2014)? Întrebaţi SRI-ul *
Gh. Funar suferă de o foarte rară formă de paranoia: refuză să accepte
realitatea, face spume la gură şi se dă cu curul de pămînt * Două ziare
abjecte: „Azi“ şi „Libertatea“ * Un beţivan incurabil, care vrea să se facă
hingher: R. I. Boanchiş * Radu Mazăre la zdup
* LA DESCHIDEREA EDIŢIEI.
Acum e clar că SRI îl sprijină pe Sorin Oprescu la Preşedinţie. Ca
candidat (sic!) al aşa-zisei stîngi. Cum ne-am dat seama? În cel mai recent
sondaj de opinie, realizat la comanda şi sub supravegherea SRI, hingherul
general al Capitalei ar fi pe locul I, cu 30% (?!). Aşa ceva nu s-a mai
pomenit: un individ care, la alegerile de acum 5 ani (2009), a primit doar 3%,
să crească de 10 ori!!! Făcînd ce? Omorînd cîini. Furînd, cîte 100.000.000 de
euro, şi de la Pasajul
Basarab, şi de la Stadionul Naţional
Arena. Demolînd monumente istorice (Casa unde au locuit Mihai Eminescu şi
Veronica Micle, în 1882, situată pe Str. Buzeşti, dar şi seculara Piaţă Buzeşti
ş.a.m.d.). Avînd Dosare Penale la
DNA, împreună cu odrasla lui. Avînd conturi bogate în
off-shore-uri. Aşa a prins curaj Marele Clăpăug şi s-a dus să se milogească la
Înalta Poartă de la Tel Aviv
– săptămîna trecută. El le-a cerut evreilor să-l bage, în toamnă, la Casa Albă. Pentru asta,
le-a promis Luna de pe cer. Ce rebut uman e aşa-zisul doctor Sorin Oprescu!
Doctor care a băgat în pămînt mai mulţi oameni decît a salvat. O să dai de
dracul, Sorinel Puştiul! * Societatea românească încă nu a mai întîlnit tipul
de paranoia de care suferă ţiganul unguresc Gh. Funar! Aşa ceva nu s-a mai
pomenit! Un individ care a încercat să fure un partid (unde se pripăşise ca
ultimul milog), a făcut ca toţi dracii, s-a dat peste cap, a vorbit la
cacealma, a falsificat, a jucat alba-neagra – însă, în final, a fost pus cu
botul pe labe de Justiţie, care i-a respins, categoric, toate şmecheriile. Dar,
nu ştiţi cît de dement poate fi acest nenorocit! Pur şi simplu, el nu vrea să
recunoască deciziile Tribunalului Bucureşti, şi nici ce e scris în Registrul
partidelor politice! Nu vrea el, rahatul ţeapăn şi negru de la Cluj! Iar cîteva ziare
tîmpite se uită în gura lui de canal şi îl numesc, vineri (deşi cunoşteau votul
dat în BEC, cu o zi înainte), „preşedintele PRM“ (?!). Aceste fiţuici ordinare
sînt „Libertatea“ (sub semnătura unui golan pe nume Sorin Ion) şi „Azi“ (nu mai
puţin de 3 texte mincinoase într-un singur număr, vinovat fiind fostul activist
CC al UTC Octavian Ştireanu, care ştie bine adevărul, dar e ticălos pînă la
moarte). Ce antidot există la boala mintală a Şarpelui Funar? Un ciomag pe
spinare, ăsta-i leacul. * Îl sfătuim pe Horia Tabacu (fiul eminentului ziarist
de la „România liberă“, Dumitru Tabacu) să nu mai fie aşa exaltat. În „Evenimentul
zilei“, el publică un interviu cu fostul lui profesor Eugen Simion, avînd
subtitlul: „Marele academician a povestit EVZ despre momentele care i-au marcat
existenţa“. Trecem peste iniţialele astea ciudate, EVZ, care ne duc cu gîndul
la nişte EVAZIONIŞTI – şi ne oprim la sintagma „Marele academician“. Asta
înseamnă că există şi „Mici academicieni“? Bine, cel puţin, că n-a zis „Marele
membru al Academiei“. * Iulia Timoşenko, abia ieşită din închisoare, a spus că
l-ar împuşca pe Vladimir Putin cu mîna ei (?!) şi că Ucraina trebuie să facă
război cu Rusia (?!). Parcă era bolnavă femeia asta. Pe cine nu laşi să moară,
nu te lasă să trăieşti... * Apropo de foaia fesenistă „Azi“: pentru noi A
MURIT! De altfel, pentru toată lumea e moartă în coteţ purceaua asta, care nu e
citită de nimeni, fiind mincinoasă şi scoasă cu „bani negri“, încă din 1990. O
să mai băgăm în seamă (mamă) gazeta de perete a Bătrînei Şandramale Staliniste
atunci cînd va mai mînca rahat bătrînul bişniţar şi caricaturist evreu Octavian
Ştireanu... Pardon, Andronic. Fir-aţi ai dracului de boschetari! * Am rîs ca
nişte cocoşaţi cînd am citit acest titlu în „Pravda colorată“ („Libertatea“):
„Inna a pozat într-un decolteu generos pentru revista Unica. Şi-a uitat
sutienul acasă!“. Am privit, şi noi, fotografia – şi ce credeţi că am văzut?
Bruneta frumuşică şi-a uitat nu numai sutienul, ci şi ţîţele. * Lăutarul cu cap
de ciunga Blenone Sinuzită a ajuns muritor de foame. Altminteri nu se explică
de ce face reclamă la cea mai toxică porcărie din România ultimilor 25 de ani:
TORSER. De ce tace Ministerul Sănătăţii? Ce complicităţi criminale sînt aici?
Cine împarte grămezile de bani? * A murit pentru noi, definitiv, şi Răzvan Ioan
Boanchiş! Trebuie să ai o genă de criminal ca să faci pe hingherul sadic, de
mai multe ori la rînd. Ultima vomă alcoolică a acestui băiat (talentat, de
felul său, dar croit strîmb) se intitulează „Despre sceleraţi, de la fesenişti
la iubitorii de maidanezi“. De mult n-am mai văzut, în presă, asemenea lături.
Cum îţi permiţi tu, mă, copchil handicapat, să-i faci pe iubitorii de cîini
„sceleraţi“ şi „schizofrenici“? Cine mă-ta te crezi mă, beţivane de poşircă?
Aşa te-a educat tac-tu, directorul Policlinicii din Drumul Taberei, în anii
’80, aflat în nomenclatorul CC al PCR şi al Securităţii? Acum e clar de unde
vine acest nume imposibil de pronunţat – de la o poreclă urîtă, „Boanchiş“,
care rimează cu „Mă piş“. Jenantă e slăbiciunea maculaturii „Naţional“ (citită
doar de cîţiva troglodiţi) de a găzdui excrementele acestui psihopat, care se
poate alege cu mai multe Dosare Penale. Aşadar, iată cine ar fi „sceleraţii“ şi
„schizofrenicii“ în mintea alcoolizată a acestui căcăcios cu figură porcină:
Paula Iacob, Cristina Ţopescu, Steliana Sima, Mirabela Dauer, Monica Davidescu,
Mihai Constantinescu, Marius Marinescu, Ionel Blănculescu, Gh. Zamfir, Ileana
Vulpescu, Ioana Popescu, preot Emil Cărămizaru, Mitzura Arghezi, Florin
Piersic, dr. Constantin Găucan, Irina Loghin, avocata Dolores Toma, Graziela
Vântu, Mihai Coandă, Carmen Harra, Bebe Ivanovici ş.a.
* O companie internaţională (Knight Frank)
estimează că în România trăiesc 3 miliardari în euro şi 172 de oameni care
deţin cel puţin 30 de milioane de euro. Aiurea! Noi ştim că sînt cel puţin 20
de miliardari în euro şi cîteva mii de milionari. Cei mai mulţi sînt ascunşi,
joacă teatru. * Semnăturile necesare pentru candidatura „independentă“ a lui
Mircea Diaconu i-au fost furnizate acestuia de Filialele PSD din întreaga ţară.
Am văzut cu ochii noştri. * Un titlu profund agramat în „Jurnalul Naţional“ de
vineri: „Cel mai frumos lucru pe care mi l-a (sic!) oferit viaţa şi muzica este
că mi-a (sic!) permis să dăruiesc şi altora ce am de oferit“ – a declarat, de
ziua lui, îndrăgitul solist Dan Bittman. Poate că acesta a greşit, aşa e cînd
vorbeşti liber, se mai întîmplă. Dar ziarul avea datoria să-l corecteze.
* Serialul „UITE!“ din „Click!“ merge,
imperturbabil, înainte: „UITE ce-a zis Cristi (Brancu) în faţa microfonului“;
„UITE ce fete frumoase are!“; „UITE ce iubiţi celebri a mai avut!“; „UITE cîte
probleme de sănătate poate rezolva o simplă «dezvelire a dinţilor»“; „UITE-l pe
Dragoş Dolănescu ginerică!“.
* Dar, hai să trecem la un ziar serios.
Singurul. Aţi ghicit, e vorba de „Tricolorul“, care a depăşit numărul 2.950.
MIERCURI, 26 martie: „Este foarte grav ce se întîmplă: Traian Băsescu a făcut
avansări excepţionale la SRI,
în speranţa că va fura cît mai vîrtos la alegerile pentru Parlamentul
European!“; „Hai să (ne) rîdem cu micul procuror şi mare plagiator Victor
Ponta!“; „La Haga,
pe iuţeală de mînă şi nebăgare de seamă, Traian Băsescu s-a tras în poză cu
«Marea Neagră, Lac Rusesc»“; „Care este nivelul de trai al românilor, în
comparaţie cu polonezii sau nemţii“; „Să nu uităm iarăşi de românii din
Transcarpatia!“ (Valer Marian, senator independent); „Guvernul antiromânesc al
României” (editorial de Ion Măldărescu); „Şi alte publicaţii ne dau dreptate.
De ce iubesc Elena” (Luiza Moldovan, „Jurnalul Naţional“); „Fenomene stranii.
David Ike: Liderii Illuminati sînt reptilieni care pot lua formă umană!“; „5
secte sexuale periculoase“; HOROSCOPUL MINERVEI; CALENDAR; REBUS (Paul
Băgneanu). JOI: „Un sondaj realizat de Serviciile Secrete: * PRM – 13%
* VADIM – 22%“; „Ieri, PRM a depus, la BEC, Lista cu cca. 225.000 de
semnături şi Lista cu candidaţii pentru Parlamentul European – escrocul nebun
Gh. Funar a plecat cu coada între picioare“; „Frontul secret, o lume paralelă
cu cea reală“ (editorial de prof. univ. dr. Cristian Troncotă); „27 martie 1918
- 27 martie 2014. Poporul Român aniversează Unirea Basarabiei cu România“; „O
escroacă şi o proxenetă din România «operează» în Israel“ (Corneliu Vadim
Tudor); „O operaţiune necesară: debarcarea hoţului de voturi Marcel Opriş, de la STS“; „SCUIPAŢI AICI!
Aşa-zisul iubitor de animale Kuki Bărbuceanu trăieşte (bine!) de pe urma
cîinilor fără stăpîn“; „Posturile România TV şi B1 TV, amendate de CNA din
cauza limbajului injurios folosit de Dragoş Pătraru şi Radu Banciu“; „Au ajuns
americanii pe Lună? Aselenizările din 1969“ (Lucy Doncaster, Karen Farrington,
Andrew Holland); „Un tînăr a salvat un cîine de la înec, intrînd în apele
Someşului“; „Fenomene stranii. Fantomele“ (Jerome Bourgine). VINERI: „Femeia
pierdută“ (poem inedit, de Corneliu Vadim Tudor); „Ce a căutat hingherul
general al Capitalei în Israel? Sorin Oprescu le-a promis evreilor Luna de pe
cer, ca aceştia să-i deschidă uşa la Casa Albă“; „Tupeul public şi intrarea la
guvernare prin metoda «acordul»“ (editorial de Cezar Adonis Mihalache);
„Afaceristul Georgică Cornu a refuzat cererea lui Traian Băsescu: 1.000.000 de
euro pe trimestru, «taxă de protecţie» la partidul cotrocenist (?!)“; „Practici
barbare în comuna Beliş. Un angajat al Primăriei a împuşcat mortal cîinele unui
vecin“; „ULTIMA ORĂ. Miercuri noapte, Crin Antonescu i-a făcut lui Traian Băsescu
o vizită, secretă, la
Palatul Cotroceni“; „La Mulţi Ani, Bebe Ivanovici!“; ,,Cum ar putea
schimba conflictul din Crimeea faţa sportului mondial“; „Fenomene stranii.
Fiinţe spirituale, venite din spaţiu“ (Florin Gheorghiţă); „Ungurii noştri,
stăpînii PSD-ului! Borbely Karoly a fost numit de Victor Ponta secretar de Stat
la Energie“;
„NEWS ALERT. Serviciile Secrete americane sînt în alertă: trupele ruse,
pregătite să atace Ucraina”; „Misterul Piramidei de la Rîşnov“; „SPORT.
«Deşteptule!»“ (Silviu Dumitrescu, antrenor emerit). LUNI: „Mafia PSD e
speriată de bombe. Liderul PRM – victima unei cenzuri disperate: Tribunul a
fost interzis la România TV
de 4 derbedei (?!)“; „Cenzură brutală şi... electorală! Tribunul, interzis la
postul România TV“; „Liderul PRM îi bate cap în cap pe huliganii de la TVR“; „PRM are, şi în sondajul
IRES, tot 13%“; „SCUIPAŢI AICI! Doi securişti cu foamea-n gît, care mănîncă
rahat la TVR:
Cornel Nistorescu şi Claudiu Lucaci“; „Capra monarhistă şi cu coada pe sus“;
„Nu se mai face bine acest Lech Mandela Cozma“; „ULTIMA ORĂ. Hemoragie de cadre
la DNA!“;
„FOTBAL. Deşi are doi şefi la închisoare, Steaua i-a bătut pe gardienii de la Miliţie cu 5-2“ (Corneliu
Vadim Tudor); „Ghiţă Contra plimbă galoşul de sfoară“ (editorial de prof. Daniela
Vasiloschi); „NEWS ALERT. Un militar român a murit şi alţi 5 au fost răniţi în
Afganistan“; „Ne paşte o zgîlţiire mare... Cutremur de gradul 5 în zona
Vrancea!“; „Fenomene stranii. Vise premonitorii“ (Richard Wiseman);
„Astronautul american Brian O’Leary a furnizat informaţii confidenţiale despre
extratereştri... Apoi a murit în condiţii suspecte“; „Preşedintele PPE, Joseph
Daul: «PSD e de 2 ani la guvernare, şomajul creşte, iar România nu e încă în
Schengen»“; „Chiar aşa, nici măcar aparenţele nu mai contează? Gogomănii uriaşe
într-un sondaj IRES“ (Lucian Gheorghiu); „CNN a publicat, din greşeală, o
informaţie în care anunţa decesul lui Pele“. MARŢI: „Marile epoci creatoare“
(trei poeme inedite, de Corneliu Vadim Tudor); „ULTIMA ORĂ. Traian Băsescu
trage sforile să o facă pe mezină comisar european (?!)“; „NEWS ALERT. Traian
Băsescu îl şantajează f. f. elegant şi discret pe şantajistul Victor Ponta“;
„Sondajul Avangarde, prezentat, duminică seara, de Antena 3, a fost un film de desene
animate pentru copii tîmpiţi“; „La
TVR, cenzură şi «silentio stampa»“ (editorial de Narcisa
Iorga); „Comoară dacică, descoperită într-o pădure din Braşov“; „Demon,
extraterestru, sau fantomă? Creatura care a apărut într-un spital“; „Un alt
rebut editorial: «Scriitori-diplomaţi, Diplomaţi-scriitori»“; „Dosarul
Hidroelectrica: Ioan Codruţ Şereş, condamnat la 4 ani de închisoare cu
executare pentru contractele cu «băieţii deştepţi» din energie“; „Cercetătorii
au descoperit dovada că ceea ce e scris în Biblie este adevărat“; „Fenomene
stranii. Nevăstuica... vorbitoare: «Sînt a 8-a minune a lumii!»“. * Ne
întoarcem la textul despre fiinţele spirituale care au venit din spaţiu: „O
foarte interesantă cunoaştere de acest fel a fost consemnată în «Tăbliţele de
smarald» - text antic, atribuit înţeleptului egiptean zeificat sub numele de
Hermes Trismegistul. Dar, din textul respectiv rezultă că acesta ar fi fost
scris de marele preot-iniţiat şi rege atlant Thot - care, devenind nemuritor,
ar fi civilizat Egiptul, între anii 52.000 şi 36.000 î.Chr., fiind zeificat
încă de atunci! Şi, într-adevăr, întregul conţinut confirmă cunoştinţe şi fapte
cu totul deosebite, care nu sînt incluse în cunoşterile uzuale, dar au fost
păstrate iniţiatic. Printre faptele tulburătoare relevate de versetele
respective şi care evidenţiază, de asemenea, importanţa «Tăbliţelor de
smarald», este de remarcat o specificare ce clarifică o «enigmă» menţinută, în
mod artificial, în cunoaşterea istorică: înainte de a se retrage din Egipt,
puternicul Thot, venit din Atlantida, ar fi dirijat atît construirea Marii
Piramide de la Gizeh,
cît şi a unei mari săli subterane în zonă, în care a lăsat o importantă arhivă
atlantă, conţinînd şi textul «Tăbliţele de smarald». Deci, aceste scrieri ar
putea data de acum 36.000 de ani! Textul lor conţine atît cunoaşteri deosebite,
care, în parte, ar fi fost oferite de Fiinţe Spirituale venite din spaţiu, cît
şi o instruire spirituală adresată întregii omeniri. Hermes Trismegistul, care
ar fi fost o reîncarnare a lui Thot, a readus textul respectiv în cercurile
iniţiatice ale vremii sale, pentru a oferi un nou impuls educării spirituale şi
progresului cognitiv în spaţiul civilizaţiei elenistice. Iată afirmaţiile
semnificative pe care le-am selectat prin prisma relevării unor cunoaşteri
esenţiale difuzate în Antichitate, dar «uitate» de-a lungul mileniilor: «Aflaţi
că noi, cei din Marea Rasă (atlantă - n.a.)/ Am deţinut, şi deţinem încă,
multe cunoştinţe mai presus de cele ale
omului,/ Înţelepciune pe care am primit-o de la popoarele născute printre
stele,/ Înţelepciune şi învăţătură dincolo de puterea de înţelegere a omului./
Către noi au coborît Maeştrii înţelepciunii...» («Tăbliţa 11»). Întrebînd un
Maestru venit din spaţiu «ce este Timpul?» (probabil în urmă cu cca. 60.000 de
ani), acesta ar fi oferit pămîntenilor, încă de atunci, un răspuns extrem de
important, prin aspectul său fundamental, pe care fizicienii actuali continuă,
totuşi, să-l caute, prin cele mai moderne instalaţii ale investigării materiei:
«Află, Thot, că, la început, existau VID şi nefiinţă, o nefiinţă fără spaţiu şi
timp./ În acea nefiinţă a apărut un gînd, semnificativ şi atot-triumfător,/
Care a umplut VIDUL. Nu exista materie,/ Ci doar o forţă, o mişcare, un vîrtej,
sau vibraţie/ A gîndului semnificativ, care a umplut VIDUL». L-am întrebat pe
Maestru: «Acest gînd era etern?». Mi-a răspuns: «La început, gîndul era etern,/
Iar, pentru ca gîndul să fie etern, trebuia să existe şi timp. Astfel, în
gîndul atot-triumfător a apărut LEGEA TIMPULUI...» («Tăbliţa 10») (s.n.).
Aşadar, la nivelul unor cunoaşteri impresionante, obţinute de pămînteni
înţelepţi, încă din Antichitate, de la fiinţe «coborîte pe Pămînt» şi
aparţinînd unor «popoare născute printre stele», se ştia un aspect fundamental:
înainte de a exista materia, înainte de ipoteticul «Big Bang», în infinitul
spaţial exista o nefiinţă ce a emanat un gînd care, devenind o forţă, un
vîrtej, o vibraţie, a străbătut (a umplut) spaţiul. Deşi această cunoaştere
extraordinară nu a fost luată în considerare de fizica modernă - care, prin
pozitivismul materialist pe care îl menţine, desconsideră orice idee cu fond
spiritual -, ea conţine un profund fond ştiinţific, ce ar oferi, poate, cea mai
realistă ipoteză privind «ce a fost înainte de Big Bang». O cunoaştere
asemănătoare exista în Antichitate şi la nivelul înţelepţilor din zona
indo-tibetană. Este posibil ca fondul ei cognitiv să fi provenit din aceeaşi
instruire oferită de anumiţi Maeştri ai înţelepciunii «coborîţi» din spaţiu;
această sursă «unică» ar rezulta şi din faptul că, pînă în zilele noastre,
Teosofia, răspîndită, în ultimele două secole, din zona respectivă, în întreaga
lume, oferă cunoaşteri deosebite despre asemenea Maeştri ai înţelepciunii;
aceştia «au venit» din timpuri imemoriale şi s-au întors în spaţiu după
scufundarea Atlantidei, rolul lor de «instructori ai omenirii» fiind preluat,
treptat, de fiinţe spirituale pămîntene, ce au «evoluat» la niveluri mult mai
înalte (de exemplu, Buddha, Maitreya şi, apoi, alţii)“. * De cîteva ori pe
săptămînă, posturile de televiziune (România TV, B1TV ş.a.) îl bagă în casele
românilor pe un oarecare Adrian Isvoranu. Un ţigan obraznic, despre care nimeni
nu ştie ce meserie are, din ce trăieşte, de ce trăieşte etc. El e Gică Contra.
Orice s-ar întîmpla, magraonul zice pe dos. Hai să ne pupe-n dos. * O apariţie
notabilă la Antena
3: Diana Tache. Ea zice că a fost ofiţer M.A.I., dar asta nu înseamnă că s-a
culcat cu toţi şefii (ci numai cu unii dintre ei). Oricum, fata e frumoasă şi
vorbeşte cu mult bun-simţ. N-am înţeles ce i-a găsit rîsul (forţat) pe Oana
Stănciulescu, Răzvan Zamfir şi Bogdan Chirieac, sîmbătă seara, atunci cînd au
prezentat ultimul sondaj IRES: ,,PRM-ul şi Vadim vor face Guvernul!”. Da, şi
care-i problema voastră? Tu, Stănciuleasco, n-ai ţîţe, dar eşti la fel de
crăcănată ca Monica Tatoiu, başca te bîlbîi. Crezi că ai dreptul să faci mişto,
din poziţia ta de ,,Răţuşca cea Urîtă”, de cel mai curat şi mai patriotic
partid din Istoria modernă a României? Asta e tot ce ai înţeles tu din
politică, micuţo rahitică? Să faci bine să-i laşi locul Dianei Tache, care nu
permite oricărui bulache să bată cîmpii. * Englezii ăştia nu sînt normali la
cap. Au făcut un ,,studiu”, din care reiese că oamenii de dreapta sînt
carnivori, iar cei de stînga sînt vegetarieni. Aiurea! Ion Iliescu e ultra-stîngist,
dar l-a mîncat de viu pe Ceauşescu. Iar M.R. Ungureanu se bate în piept cu
cărămida CC al UTC că e de dreapta, însă nu haleşte carne, ci usturoi de la Mossad. * Presa ne dă o
veste bună: Oana Sîrbu şi Robert Turcescu s-au despărţit de 6 luni. Felicitări,
Oana! Ce să cauţi tu lîngă puradelul impertinent, care îl tapa pe Ilie Sîrbu de
cîte 10.000 de euro? Dar, aţi văzut destinul lui Parpanghel? Are boală la
,,Sîrboaice”: Daciana Sîrbu… Oana Sîrbu… Mîine pe cine-o să mai pună ocarina
(haripa)? Poate pe avocatul Cristian Sîrbu? Pe mogulul Adrian Sîrbu? Îl duce
mintea! * Incurabilă este această Saviana Russu, de la Realitatea TV!
Duminică, într-un singur minut, ea a dat o rafală de gafe: 1) „Peste
doisprezece (sic!) milioane de euro“; 2) „Ca cineva“(sic!); „L-au trădat pe
Maicăl“ (sic!) – fiind vorba de germanul Michael Schumacher, pronunţia corectă
e aşa cum se scrie: Michael. Cine-o învaţă pe bruneta asta focoasă şi ochioasă?
Niminea. Toţi cei pe care i-a cunoscut n-au învăţat-o cultură, ci porcărele,
ducem mîna la ochi de ruşine...
* Nevroza pe două picioare şi cu chelie
orbitoare Codrin Ştefănescu s-a lăudat, la Antena 2 (Stars TV), cu colecţia lui de tablouri
scumpe. Noi ştim că cele mai multe sînt nişte falsuri grosolane. Din păcate,
golanul ăsta tupeist (şi poponar) mai şi vinde, pe bani buni, kiciurile alea
păduchioase. DNA-ul cînd o să-l aresteze? Realizatoarea penibilei emisiuni a
fost o proastă, pe nume Maria Simion (turna-i-am în cur beton). * Analfabetul
Valeriu Zgonea (al treilea om în Stat!) a comis-o din nou: nepotul colonelului
de Securitate Ristea Priboi a vorbit despre Solstiţiul de... Primăvară (?!).
Aşa ceva nu există bă, Boul Apis! Poate că ai vrut să zici Echinocţiul, dar
cine ştie ce fractură de limbă ai fi făcut. * La Kanal D, Christian Sabbagh
a încercat să citească, de pe prompter, Laura Cosoi. Dar a ieşit Cotoi. O fi
confundat-o cu Sever Voinescu-Cotoi. * Îl sfătuim pe micuţul comic Angel
Popescu, de la Mondenii,
să renunţe la glumele cretine despre Tribun. Aşa făcea şi Şerban Huidu, care
aţi văzut ce-a păţit: nu numai că l-a bătut Dumnezeu şi acum e gaga, dar a ucis
3 oameni cu maşina. * Cine poate să ne dea relaţii despre o oarecare Teodora
Condruz, care face pe jurista porcului de Gh. Funar, este rugat să ne scrie,
sau să sune la redacţie. Tot ceea ce ştim, deocamdată, despre individa asta
este că e urîtă-n draci, cu curul jos şi mare, cu nişte picioruşe strîmbe, de
raţă pitică, şi cu o frunte îngustă. Rasă de oameni primitivi, scoşi cu
forcepsul. Dar ţipă strident, minte, falsifică. Avocată nu e, în mod sigur.
Nici curvă – fiindcă şi profesia asta, cea mai veche din lume, are mîndria ei.
* Nu ne-aţi crezut cînd v-am spus că Ioana Lupea e o tembelă. Acum vă mai dăm o
dovadă. Priviţi acest titlu, scris de ciumăfaie în „Adevărul“: „Pledoarie
împotriva politicianului cu viziune“. Pledoaria e pentru, fetiţo, nu împotrivă.
* Pe aceeaşi pagină a stufoasei maculaturi burciste, un oarecare Liviu Ioiu
(care se intitulează „jurnalist“) scrie, fără să-i damblagească mîna: „Corneliu
Vadim Tudor nu mai are partid“. Să moară mă-ta, Ioiule Zgîmboiule? Te trădează
subconştientul. Asta vreţi voi, chibiţii de pe şanţ. Aşa a guiţat şi Mugur
Ciuvică, la România TV:
„Ăsta nu mai are partid“. Ba are, căcărează Ţapistă! Şi creşte ca din apă. *
Cotoi îl pupă pe Lupu – aşa s-ar putea sintetiza frumosul articol pe care Sever
Voinescu-Cotoi i-l închină, în „Evenimentul zilei“, marelui pianist Radu Lupu
(evreu român, originar din Braşov). Un sincer „Bravo!“. * Un titlu necinstit în
„Jurnalul Naţional“: „Militar român căzut la datorie în Afganistan“. Aia e
datoria lor, Marius Tucă? N-au ce căuta acolo, e o ruşine că flăcăii Carpaţilor
au ajuns „carne de tun“ pentru ambiţiile bolnave ale acelora care, de fapt, vor
să controleze piaţa drogurilor (acea ţară produce 80% din opiumul întregii
Planete). Acesta e adevărul.
* LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. Radu Mazăre şi Marian
Oprişan – la schimb cu Marcel Opriş. Asta i-a transmis Traian Băsescu lui
Victor Ponta: îl lasă pe ţiganul hoţ de voturi la STS? E în regulă. Nu îl lasă?
Atunci, DNA îi va aresta pe cei doi baroni PSD.
ALCIBIADE
REVISTA ROMANIA MARE nr 1234 - 01.04.2014
Etichete:
2014,
Alcibiade,
aprilie,
CORNELIU VADIM TUDOR,
dna,
emisiune tv,
Presă,
prm,
Revista România Mare,
saptamana pe scurt,
Ziarul Tricolorul
marți, 30 aprilie 2013
La ordinul stăpînilor yankei ai coloniei africane România CĂPITANUL S.R.I. SEBASTIAN GHIŢĂ DEMONIZEAZĂ, ZI DE ZI, LA POSTUL SĂU ROMÂNIA TV, REALIZĂRILE REGIMULUI CEAUŞESCU
- Campania
de denigrare e ridicolă, după 23 de ani, la o populaţie care regretă tot mai
mult acele vremuri -
În sfîrşit, mi s-a luat o ceaţă de pe ochi!
Nu ştiam ce tot urmăresc cei de la postul România TV, de mai bine de 2 ani de
zile, prin emisiunile sistematice împotriva Regimului Ceauşescu. Ce rău se
trăia atunci... Ce abuzuri făcea familia Dictatorului (neapărat Dictator,
altfel nici nu poate fi numit)... Cum petreceau ei, în vreme ce poporul murea
de foame... Cîte sute de milioane de dolari conţineau „conturile“ lui
Ceauşescu... Şi multe alte subiecte de genul ăsta. Toate tendenţioase. Erau
cocoţaţi invitaţii pe scaunele alea imposibile, de Lacto Bar, fiind hărţuiţi de
realizatori cu întrebări de genul: „Nu-i aşa că?“... „Familia Dictatorială a
distrus o ţară, ce părere aveţi?" Am fost, şi eu, invitat la cîteva
emisiuni teziste. La început, n-am priceput ce se urmăreşte. Se aştepta, oare,
cineva ca eu să dau cu pietre, post-mortem, în Ceauşescu? Dacă da, înseamnă că
e prost ca noaptea. Eu am fost şi am rămas un om de caracter. La ora la care eu
îl elogiam pe acel om - începutul anilor '80 - el era plimbat prin Londra, cu
caleaşca aurită, de Regina Angliei. Era curtat şi lăudat de mai mulţi
preşedinţi ai Americii, de regele Spaniei, de alte capete încoronate. Rostea
discursuri de la înalta tribună a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
În august 1968, însuşi Paul Goma făcuse
cerere să se înscrie în PCR. Memoria ziarelor, a bibliotecilor şi a peliculei
păstrează omagiile pe care i le-au adus TOŢI oamenii de cultură şi de ştiinţă
ai ţării, în frunte cu Henri Coandă, C.C. Giurescu, Ana Aslan. Redactor-şef al
ziarului „România liberă“, Octavian Paler a lansat formula „Epoca de Aur“.
Corneliu Baba i-a făcut portretul - el este la începutul volumului omagial,
momentan aflat în posesia mea. Asta, ca să nu mai vorbesc de epistola
laudativă, pe care i-a trimis-o marele pictor spaniol Salvador Dali, în 1974, cînd
Nicolae Ceauşescu a devenit întîiul preşedinte al României. Nici un alt şef de
Stat din Istoria României n-a cunoscut atîta glorie. Cultul personalităţii?
Nutresc speranţa că nu e nimeni atît de nemernic să-mi reproşeze, mie,
instaurarea acestuia! A fost o epocă extrem de complexă care, la scara
Istoriei, va rămîne cu plus. Şi asta din cel puţin două motive: 1) Demnitatea
Naţională (într-o vreme în care nimeni nu sufla în faţa ruşilor!); 2) S-a
construit enorm. A fost ceea ce mulţi specialişti, inclusiv străini, numesc
„dictatură de dezvoltare“. Diferenţa dintre mine şi alţii este că eu n-am avut
nici un avantaj şi, ulterior, nu m-am dezis. Adică am avut CARACTER. Care-i
problema ta, Ghiţă? Şi, în fond, cine eşti tu? În ce ţară te-ai născut şi ai
trăit? Ce făceau părinţii tăi acolo, prin judeţul Prahova? (Să nu-mi spui că
te-ai născut la Haimanale!).
Sau, poate, eraţi extratereştri? În faţa mea, tu eşti un zero. Un Big Fîs. Nu
ştiu cine te-a băgat în SRI şi, apoi, a pompat în tine bani şi contracte, pînă
ce ai ajuns ca numai în băncile din Cipru să ai 100.000.000 de euro (?!).
Periodic, scoţi din burtă şi sondaje mincinoase, care ţi se vor întoarce, ca
nişte găleţi de lături, în cap. Tu ilustrezi acea faună de puşti obraznici,
care au ucenicit pe lîngă nişte şpringari mai experimentaţi, călcînd pe cadavre
şi făcînd bani. Cît mai mulţi bani. Etalonul acestei pseudo-generaţii e
Blejnar. Toţi blejnarii ăştia sînteţi candidaţi la puşcărie. Adică
„puşcăriabili“, ca să repet un termen pe care eu l-am creat, în anii '90,
special pentru Traian Băsescu. Fireşte că pălăria e mult prea mare pentru
tărtăcuţa ta. Ai primit ordin să înhaţi un post de Televiziune. L-ai vînat pe
cel al lui S.O. Vîntu. Te-ai dus la amărîtul ăsta, blindat cu aparatură pe sub
haine (?!), ca un cosmonaut sovietic, după care ai aranjat cu stăpînii de la SRI şi CIA să-l arestaţi şi
să-l băgaţi la închisoare. Chipurile pentru şantaj. N-ai putut să găbjeşti
postul Realitatea TV, aşa că ai făcut o clonă, ceva tip Oaia Dolly - România
TV. Uneori, joci la două capete. Dar lumea s-a prins, nu păcăleşti pe nimeni.
Nu te-a auzit nimeni vorbind în public. Normal, nu eşti lăsat. Ar pricepe toţi
că eşti gîngav la minte, fiind doar o „interfaţă“ a unor gangsteri mai mari. În
iluziile tale bolnave, tu, Ghiţă, chiar crezi că reprezinţi ceva. Îmi pare rău
că te înţep în portofelul care îţi ţine loc de inimă: e vai de capul tău,
agentule de 2 lei. Moftule. Asesoftule.
Dar, să revin la „politica“ editorială a
postului condus de Roxana Niculescu şi Cătălin Popa. Desigur, ei n-au o vină
prea mare. Cîştigă o pîine. Murdară, ce-i drept. Ordinele vin de la „patron“.
Numai că efectul este exact invers: îi înjură lumea ca la balamuc! În prostia
şi slugărnicia lor, Ghiţă Spionul şi cei care îi ţin isonul se screm să-i facă
pe români să creadă că nu e adevărat ce trăiesc ei acum, sau, dacă e adevărat,
Ceauşescu e de vină! Asta se înţelege. Păi, dacă zi de zi, seară de seară, o
ţii ca gaia maţu' cu demascări de tip stalinist, înfierînd, cu mînie proletară,
acele vremuri, ca şi figurile politice care le-au animat, totul este foarte
clar. Culmea abjecţiei a fost atinsă în seara zilei de duminică, 28 aprilie
a.c. Sărbătoarea Floriilor. Atunci, s-a difuzat o emisiune menită să arate cît
au pătimit artiştii de pe urma „perechii dictatoriale“. Eu am trăit acele
vremuri şi cei mai mulţi dintre cîntăreţi au evoluat în spectacolele mele - de
1 Mai, de 23 August, de 1 Decembrie. Era înghesuială mare, bătaie, asalt.
Nimeni n-a fost forţat să apară, toţi aşteptau cu sufletul la gură. A veni,
acum, după un sfert de veac, şi a-i forţa pe nişte oameni să declare că ar fi
fost prigoniţi - iată o imensă porcărie, Ghiţă! Realizatoarea, Simona Gheorghe,
a comentat şi nişte imagini cu mine şi cu
amicul meu, Adrian Păunescu, care, ce oroare! - am recitat ode închinate
lui Nicolae Ceauşescu! Da, am recitat. Şi ce-i cu asta? De ce nu o luaţi la
palme şi pe Regina Angliei, care a făcut mult mai mult decît noi: l-a decorat
cu cel mai înalt ordin al Marii Britanii! De-a dreptul penibil a fost
microcefalul Val Vîlcu, care s-a lansat în nişte acuzaţii de om tîmpit: cică nu
trebuie să vorbesc de Unire şi Independenţă cu… căciulă rusească (?!) pe cap.
Mă, băiete, tu eşti doctor, sau pacient? N-am purtat, în viaţa mea, căciulă
rusească. Ceea ce aveam eu pe cap, în acea iarnă, era o căciulă românească, de
tip Tudor Vladimirescu, din pictura lui Theodor Aman. Am trăit şi ziua în care
postul pe care l-am ajutat să se ridice (am făcut ratinguri şi de peste 5
puncte!) să mă pună la stîlpul infamiei pe motiv că am sau n-am bască (vorba
bancului care îi place lui Valeriu Zgonea). Corect şi demn, Florin Condurăţeanu
a amintit că eu am avut curajul să depun, pe adresa lui Ceauşescu, carnetul de
membru PCR. Şi cînd mă gîndesc că, numai cu cîteva ore înainte, invitat la o
emisiune, am dăruit frumoase buchete de trandafiri albi şi roşii unor
realizatoare şi producătoare. Iar slujbaşii lui Ghiţă ştiau ce jeguri vor
difuza, dar au tăcut. Mă, vă bate Dumnezeu… Una peste alta, emisiunea din
Duminica Floriilor (reluată, în timpul nopţii, de nu mai puţin de 3 ori!) m-a
scîrbit pînă la vomă. Uite cine mă judecă pe mine! Nişte paraziţi, care umflă,
deformează, inflamează realitatea ca să facă rating şi să-i bată pe Guşă şi pe
Gâdea! Infectă pîine mai mîncaţi! Încă o dată, rog să nu mai fiu deranjat de
nimeni de la cocina lui Ghiţă Porcul. Care îşi va rupe gîtul mult mai repede
decît bănuieşte. Fiindcă s-a angajat pe un drum periculos, în pantă, care duce la Jilava. Dincolo de
mizeriile de sub preşul postului cu pricina se vede politica ordinară, de învrăjbire
şi satanizare, pe care o fac stăpînii yankei. Însă, despre toate astea voi mai
scrie, nici o grijă. Dar, iată cum sună NOTA SPECIALĂ pe care am primit-o în
după-amiaza acestei zile, de la cîţiva oameni informaţi: „Sebastian Ghiţă, la
35 de ani, este, conform analiştilor financiari, unul din cei mai tineri
multimilionari, din România, cu o avere estimată la circa 400 de milioane de
euro, din care circa 200 de milioane cash (în bănci), restul reprezentînd
firme, case şi terenuri. Povestea lui Ghiţă începe către sfîrşitul anului 1996,
cînd el era elev de liceu, la «Mihai Viteazul», în Ploieşti. Atunci, în urma
unor detaliate instrucţiuni date de stăpînii de la CIA, transformate în ordine de
directorul SRI, Virgil Măgureanu - la nivelul SRI a fost organizat un
departament naţional, cu misiunea de a racola tineri cu înclinaţii în diverse
ramuri economice şi de a-i pregăti pentru preluarea controlului economiei
româneşti. Astfel, în 1997, cînd era în ultimul an de liceu, la Secţia Informatică,
Sebastian Ghiţă a fost unul dintre cei recomandaţi pentru acest program, chiar
de SRI Prahova, avînd şi o specializare, căutată la acea vreme de slugile
Şarpelui cu Ochelari, aceea de specialist I.T. În perioada 1998 - 2002, cînd
Sebastian Ghiţă a urmat şi absolvit Universitatea Petrol şi Gaze Ploieşti,
(Facultatea Ştiinţe Economice), specializarea Management, a fost inclus de SRI
şi într-un program intens de pregătire, desfăşurat de instituţie în sistem
part-time, unde, a urmat cursuri timp de 2 ani de zile, între 1998 şi 2000.
Cursurile se ţineau la acea vreme la şcoala de agenţi de poliţie «VASILE
LASCĂR» din Cîmpina, care era folosită de SRI ca o acoperire pentru acest tip
de activităţi. În urma absolvirii acestui curs, în 2001, Sebastian Ghiţă a
devenit locotenent SRI, specializat în managementul producţiei informatice.
Capacităţile de manager al implementării sistemelor soft i-au fost testate lui
Sebastian Ghiţă de către SRI încă din 1998, cînd i se aranjează «cîştigarea»
primei licitaţii, printr-o firmă înfiinţată la ordin. Era vorba de un contract
pentru informatizarea sistemului contabil al RAJA Ploieşti, test pe care
Sebastian Ghiţă l-a trecut cu brio. Acest moment poate fi consemnat ca fiind
acela în care Ghiţă cîştigă primul său contract cu statul. Afacerile explodează
după 2005, cînd Compania Asesoft, înfiinţată pentru licitaţia de la Raja Ploieşti, începe
să îşi asume contracte semnificative, pentru informatizarea bazelor de date
ministeriale. Astfel, în 2008, Asesoft ajunsese să înregistreze o cifră de
afaceri de aproximativ 200 milioane de euro (?!). Explozia cifrei de afaceri a
Asesoft, începînd cu 2005, are o explicaţie. În acel an, Sebastian Ghiţă este
recomandat de către SRI pentru intrarea în sistemul ORACLE. Concret, gigantul
american ORACLE - unul dintre cei mai mari furnizori de sisteme de soft la
nivel global, care din perspectiva activităţilor de securitate este o companie
- cheie a CIA - îşi începe implementarea softurilor în România, avînd nevoie de o firmă care să poată adapta
sistemele şi programele sale la necesităţile locale. Practic, produsele
informatice Asesoft sînt nişte versiuni ale programelor ORACLE reprezentînd
baza funcţionării sistemelor informatice guvernamentale, indiferent că este
vorba despre Ministerul de Finanţe, Autoritatea Electorală Permanentă,
Ministerul de Interne sau cel al Apărării - deci domenii cu grad sporit de risc
de securitate naţională, care nu aveau cum să rămînă în afara controlului SRI.
Surse din Serviciile Secrete spun că între timp, în 1997, Sebastian Ghiţă a
fost avansat la gradul de căpitan şi a devenit o piesă importantă în sistemul
de control al instituţiilor statului de către SRI, după ecuaţia conform căreia furnizorul de
soft poate controla sistemul care funcţionează cu ajutorul acestuia. După 1998
plaja afacerilor acestuia ia amploare, iar banii, cîştigaţi din vînzarea către
stat a soft-ului informatic, sînt direcţionaţi spre alte investiţii. Azi, banii
lui Sebastian Ghiţă sînt băgaţi de la piaţa IT, retail online (eMag), pînă la
vinificaţie, imobiliare şi mass-media. Cel mai cunoscut brand al său rămîne
Grupul Asesoft Ploieşti, din care fac parte Asesoft International, Asesoft
Distribution, Asesoft Net, Asesoft Smart, Teamnet International şi CSU Asesoft,
adică echipa de baschet. Este evident că dezvoltarea şi controlul acestui tip
de afaceri, precum cele ale lui Sebastian Ghiţă, nu erau posibile fără
sprijinul SRI, care l-a cultivat şi sprijinit în planurile lui. Iar individul îi
mulţumeşte, răspunzînd prompt şi conştiincios ordinelor primite. Sursele
noastre spun că, în acest moment, Ghiţă este considerat una din piesele de
valoare ale aripii SRI, conduse de George Cristian Maior, care execută, orbeşte
ordinele CIA. Din păcate pentru el, Ghiţă este un individ profund incult, cu
ochelari de cal - şi asta se vede atît din falsificarea, grosolană, a
alegerilor, cît şi din campania sinistră de defăimare a Regimului Ceauşescu,
astfel încît în România să nu mai existe «nostalgici». Totul e atît de
rudimentar, încît nu poate induce în eroare pe nimeni. Nici un alt post de
Televiziune din România nu mai întreţine, cu atîta tenacitate, o atmosferă atît
de mincinoasă şi vizibil dirijată, împotriva acelei perioade".
CORNELIU VADIM TUDOR
29 aprilie 2013
ZIARUL TRICOLORUL, Anul X, nr. 2728, MARŢI 30 APRILIE 2013
Etichete:
2013,
aprilie,
ceausescu,
cia,
CORNELIU VADIM TUDOR,
pcr,
Presă,
prm,
Revista România Mare,
Romania,
România TV,
sri,
Ziarul Tricolorul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


