Într-un discurs fulminant, rostit în Parlamentul European de la Strasbourg, preşedintele PRM a solicitat eliberarea marelui sportiv Gică Popescu şi a membrilor familiei Becali Uniunea Europeană are 27 de Ţări şi o Puşcărie: România

Doamnelor şi domnilor,

 am vorbit de la acest microfon, în mai multe rînduri, despre Justiţia din România. E o ruşine ce se întîmplă în acest domeniu. Uniunea Europeană are 27 de Ţări şi o Puşcărie: România. Există deţinuţi politici care, orice ar solicita, n-au nici o şansă, totul li se respinge, pe bandă rulantă. Acesta e cazul fostului nostru coleg din Parlamentul European, George Becali, patronul echipei de fotbal Steaua Bucureşti - fostă deţinătoare a Cupei Campionilor Europeni. Zilele trecute, alţi doi membri ai familiei Becali au fost aruncaţi în închisoare, cu învinuiri foarte subţiri - aşadar, un neam întreg. Lor li se plătesc nişte poliţe, de către un personaj foarte răzbunător. O teribilă nedreptate i se face şi marelui fotbalist Gh. Popescu, fost căpitan al Naţionalei României şi al echipei FC Barcelona, condamnat doar pentru a se dovedi că Justiţia funcţionează în România. Nu, nu funcţionează - ci terorizează. Moare fotbalul românesc. Păcat.

Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,

Membru al Parlamentului European,

Preşedintele Partidului România Mare

(Discursul a fost rostit în Aula de la Strasbourg, luni, 10 martie 2014, fiind transmis pe Internet în întreaga lume)

ZIARUL TRICOLORUL, Anul XI, nr. 2937, MIERCURI 12 MARTIE 2014

Preşedintele P.R.M. a rostit cel de-al 30-lea discurs al său în Parlamentul European MAFIA ELECTORALĂ DIN ROMÂNIA VA ARUNCA ÎN AER FRAGILA CONSTRUCŢIE A UNIUNII EUROPENE

„Fac apel la Parlamentul European să se implice în instituirea unui control sever al pieţei sondajelor de opinie la nivel continental, cu pedepse exemplare pentru infractori. Nu putem vorbi despre democraţie şi alegeri libere dacă acestea sînt viciate de nişte fraude neruşinate".

Doamnelor şi domnilor, am rostit cele două fraze în această aulă, la 12 martie 2012. Dar, eu am vorbit, eu am auzit. De atunci şi pînă acum au avut loc noi alegeri parlamentare în ţara mea, România, care au fost, şi ele, furate. La 25 mai 2014, se vor desfăşura alegeri şi pentru Parlamentul European. Nu am nici o îndoială că şi acestea vor fi furate. Mecanismul e simplu, ca într-un film cu proşti: Serviciile Secrete dirijează totul, cu acordul stăpînilor yankei ai coloniei penitenciare numite România, iar ofiţeri acoperiţi ai acestei noi Securităţi şi-au făcut institute de sondaje mincinoase şi posturi de televiziune. Unii oficiali europeni închid ochii, pentru că le convine şi pot vinde în România avioane F-16 şi alte vechituri, contra unor imense sume de bani. Şi atunci, mă întreb şi vă întreb: Ce rost mai au alegerile? Ce eficienţă mai are Parlamentul European? (Aplauze)

Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,

Preşedintele Partidului România Mare,

Membru al Parlamentului European

(Discursul a fost rostit luni, 9 decembrie 2013, la Strasbourg, fiind difuzat, pe Internet, în întreaga lume)

ZIARUL TRICOLORUL , Anul X, nr. 2880, MIERCURI 11 DECEMBRIE 2013

Apel către iubitorii de animale din Parlamentul European şi Comisia Europeană: S.O.S.! OPRIŢI MASACRAREA CÎINILOR DIN ROMÂNIA!

Doamnelor şi domnilor,

de cîteva zile, în România s-a declanşat o inimaginabilă vînătoare a cîinilor comunitari. A fost găsit şi un pretext mincinos: se pretinde că un copil de 4 ani ar fi fost ucis, pe un maidan de la marginea Municipiului Bucureşti, de cîţiva cîini. Numai că experţi ai Poliţiei Judiciare şi ai Procuraturii au avansat alte ipoteze: 1) copilul ar fi fost abuzat sexual şi ucis de un pedofil, care, ulterior, a dus cadavrul într-un loc greu accesibil, pentru a nu fi găsit aşa repede; 2) copilul ar fi fost omorît de un cîine de luptă, rasa rottweiler, scăpat din lesă de stăpîn care, speriat, a luat cadavrul în braţe şi l-a abandonat pe acel teren accidentat. Zonă în care, s-a stabilit cu certitudine, un copil de 4 ani NU avea cum să ajungă prin forţe proprii! Primarul acelei zone a Bucureştilor mi-a spus, personal, că, la locul unde a fost găsit micuţul, erau suspect de puţine urme de sînge. Există foarte multe enigme şi necunoscute în acest caz. Din păcate, la ordin politic, ancheta a fost direcţionată greşit şi totul a fost muşamalizat. De ce? Atît preşedintele ţării, Traian Băsescu, cît şi primul-ministru, Victor Ponta, încearcă să lovească în primarul Capitalei, Sorin Oprescu, pentru a-l forţa să îşi dea demisia şi a-l elimina din cursa pentru funcţia de preşedinte al României, care va avea loc în 2014. Dar ce vină au cîinii? Pot fi ucise zeci de mii de animale, doar din pricina unor calcule şi răfuieli politice? În ziua de 10 septembrie 2013, spre veşnica sa ocară, Parlamentul de la Bucureşti a votat uciderea, în massă, a cîinilor comunitari. Asta, împotriva protestelor asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor, inclusiv în dispreţul comunităţii internaţionale. A fost încălcată, fără ruşine, Convenţia Europeană privind Protecţia Animalelor, la care România a aderat încă din 1991. Zi de zi, noapte de noapte, în ţara mea - membră a Uniunii Europene - sînt otrăviţi şi împuşcaţi cîinii fără stăpîn! Vietăţi care n-au absolut nici o vină că s-au înmulţit şi  care nu sînt ţînţari, ci fiinţe nobile,  avînd suflet - după cum au demonstrat studiile ştiinţifice. Spectacolul macabru pe care îl dă această campanie criminală este terifiant, mai ales pentru copii şi bătrîni. Există oameni care mi-au declarat că, dacă Apocalipsa cîinilor va continua, ei se vor sinucide, în semn de disperare şi protest. Niciodată, în Europa ultimilor 20 de ani, nu s-a practicat o asemenea manipulare toxică a populaţiei! România s-a întors în Comuna Primitivă! Pentru prima dată în viaţa mea de scriitor şi istoric îmi e ruşine că sînt român! Acest „abator cu public" e declanşat şi  întreţinut de partide care fac parte din principalele familii politice europene: P.P.E., A.L.D.E., P.S.E. Puteţi tolera asemenea atrocităţi? Dormiţi liniştiţi noaptea? România a devenit frontiera sălbatică a Europei. Numai naziştii aplicau pedepse colective (amintiţi-vă de răzbunarea morţii lui Heydrich, cînd Hitler a ordonat ca satul Lidice, din Cehoslovacia, să fie ras de pe suprafaţa pămîntului!).

În concluzie, opriţi rîurile de sînge din România! Nu puteţi fi colegi cu ucigaşii celor mai buni prieteni ai omului!

Al dvs.,

Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,

Preşedintele Partidului România Mare

Finalist al alegerilor prezidenţiale din anul 2000

Membru al Parlamentului European

(Mesajul a fost tradus în limbile engleză şi franceză şi trimis tuturor demnitarilor europeni)

11 septembrie 2013

Strasbourg

ZIARUL TRICOLORUL , Anul X, nr. 2817, JOI 12 SEPTEMBRIE 2013

Nou şi fulminant discurs rostit de preşedintele PRM în Aula de la Strasbourg Fostul nostru coleg din Parlamentul European, George Becali, este închis pe nedrept

Doamnelor şi domnilor, 

Europa îl cunoaşte pe fostul nostru coleg George Becali mai mult în calitatea sa de patron al celebrei echipe de fotbal Steaua Bucureşti. Ei, bine, acest om a fost arestat şi condamnat, în mod samavolnic, în nişte dosare inventate! De ce? Foarte simplu: cineva a vrut să pună mîna, în scop electoral, pe echipa Steaua! Echipă care, în primăvara acestui an, a învins marile formaţii Ajax Amsterdam şi Chelsea Londra, iar acum joacă în grupele Champions League. Dar sufletul şi finanţatorul Stelei e în temniţă, complet nevinovat, el fiind împiedicat să se ocupe de această campanie! Iată unul dintre motivele pentru care Justiţia din România e „oaia neagră“ a Europei. Trag un semnal de alarmă şi vă rog să vă implicaţi în eliberarea fostului nostru coleg, care a ajutat multe biserici creştine şi numeroşi oameni săraci. El e tatăl a 3 adolescente şi are o mamă în vîrstă de 85 de ani. Tratamentul care i se aplică în închisoare e sub-uman. Ce ruşine! Free George Becali! (Aplauze)

CORNELIU VADIM TUDOR,

Membru al Parlamentului European,

Preşedintele Partidului România Mare

(Discursul a fost rostit în Aula de la Strasbourg,

luni, 9 septembrie 2013)

ZIARUL TRICOLORUL , Anul X, nr. 2816, MIERCURI 11 SEPTEMBRIE 2013

ROMÂNIA MARE NU E DE VÎNZARE! Raport la Congresul Extraordinar al Partidului România Mare

Doamnelor şi domnilor,

daţi-mi voie să încep prin a adresa urări de bun venit participanţilor la acest Congres Extraordinar. În mod normal, astăzi, la marele praznic creştin al Sfîntului Ilie, în mijlocul verii, oamenii nu fac congrese. Dar fac urări, după datină. Folosesc acest prilej pentru a ura toate cele bune şi La Mulţi Ani tuturor purtătorilor acestui frumos nume - care a fost şi numele tatălui meu. În tradiţia populară, Sfîntul Ilie e spaima dracilor, pe care îi alungă mînuind un bici de foc. Luînd exemplu de la el, exact asta o să facem şi noi. E vreme de vacanţă şi lumea îşi reface forţele, pentru a putea înfrunta o toamnă şi un final de an care se anunţă a fi dificile, cu mari scumpiri de preţuri, şomaj, insecuritatea, tot mai alarmantă, vieţii, de zi cu zi. Asta e ţara în care am ajuns să trăim, din nenorocire. Eram tentat să zic „din păcate“, dar acum s-a intrat în faza nenorocirii. Mă uit înapoi, la primele Congrese ale formaţiunii pe care, acum 22 de ani, am înfiinţat-o împreună cu amicul şi mentorul meu literar Eugen Barbu. În pofida tuturor greutăţilor, acele vremuri îmi apar, astăzi, ca o perioadă pe care nu mă sfiesc s-o numesc romantică. Existau un fel de cavalerism, un cod de comportament impus de valoarea unor oameni care, deşi adversari, se respectau între ei. Unde sînt Ion Raţiu, Alexandru Bîrlădeanu, Otto Weber, Adrian Păunescu, Ion Puiu, Niculae Cerveni, Dan Marţian, Leonida Lari, Ion Aurel Stoica, Eugen Barbu, Mircea Muşat, Toma Năstase,  Mihai Ungheanu, Gh. Buzatu, Valentin Dinescu, Eugen Florescu, Carol Dina, generalii Valeriu Buzea, Theodor Paraschiv, Victor Voichiţă şi atîtea alte figuri luminoase ale începuturilor? Au dispărut, unul cîte unul, dincolo de linia orizontului. Unii au fost tovarăşii noştri de drum, alţii au fost adversari - dar în nici un caz duşmani. Lucrarea morţii merge înainte şi, cu durere în suflet, constat că scaunele lor rămîn goale. Cine îi poate lua locul lui Eugen Barbu, de pildă? Aşa cum nu-l poate înlocui, nimeni, în literatură, tot aşa nu-l poate înlocui nimeni nici în politică şi în societate. El a fost singurul care, în anii '70, i-a spus lui Nicolae Ceauşescu, într-un limbaj arhaic: „Daţi o litră de pămînt ţăranilor“.

Aşa cum un alt om de curaj, părintele „Moromeţilor“, şi al „Celui mai iubit dintre pămînteni“, i-a spus şefului  de atunci al statului: „Dacă reintroduceţi realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid“. Aceşti temerari erau ceea ce Camil Petrescu numea „suflete tari“. A dispărut, oare, acea specie de oameni? Au murit caracterele în România? Fireşte că nu, atîta doar: nu mai au unde să se exprime, au fost reduse la tăcere, sau au realizat inutilitatea luptei lor, aşa că s-au dat la fund. De lehamite.  Deşertăciunea deşertăciunilor, vorba Ecleziastului. Deschideţi televizorul şi veţi vedea ce faună populează scena vieţii publice. Înainte de război exista un singur Lumînăraru, personaj real, inclus într-un roman, creatură putred de bogată, dar analfabetă, purtînd ochelari negri şi invocînd pretextul că nu are ochelarii de vedere la el, ca să semneze unele acte. Astăzi, există mii de Lumînăraru, de sute de ori mai bogaţi, care sînt la nivelul mental al unor copii de 10 ani, se exprimă jalnic, poluează atmosfera din ţara care, totuşi, i-a dat lumii pe Eminescu, Iorga, Enescu, Brâncuşi, Coandă, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu! Nu vă puteţi imagina cît poate suferi un om ca mine cînd vede în ce hal s-a degradat lumea românească! Fac parte din acea specie de oameni pe care îi doare, fizic, prostia. Un dezacord gramatical, o cacofonie, o gafă istorică sau culturală mă şochează, mă fac să tresar şi să mă gîndesc ore în şir la ele. Dacă nu aş avea cele două publicaţii, pe care le scriu cu sîngele meu, „România Mare“ şi „Tricolorul“, ca să mă descarc nervos, nu ştiu ce s-ar întîmpla cu sănătatea mea. Şi de-ar fi numai atît, dar, la fel ca şi voi, mă doare spargerea tablei de valori morale a societăţii româneşti. Fireşte că specia impostorilor şi parveniţilor n-a apărut acum. În 1917, pe vremea nefericitei expatrieri a Tezaurului în Rusia, un potentat al vremii, Alecu Constantinescu, poreclit Porcul, a călcat pe cadavre şi şi-a depozitat averea în refugiul de la Iaşi, încărcînd-o în nu mai puţin de 17 vagoane. Nu conta că Armata era dezorganizată şi n-avea echipament, nu contau ravagiile tifosului exantematic - el, Porcul, trebuia să fie fericit! Acest tablou al neruşinării agresive l-a făcut pe un idealist ca Octavian Goga, care a pătimit pentru ţară, în temniţele ungureşti, să exclame, după dezastrul de la Turtucaia (citez din memorie): „Ţară minoră, ţară de secături. O ţară unde un primitiv ca Alecu Constantinescu-Porcul e ministru, îşi merită soarta!“. Astăzi, oare cîţi Porci avem în politica românească? Ei nu-şi mai depozitează averile cu garnituri de tren, ci cu mijloace moderne şi greu de detectat. De pildă, în „paradisul fiscal“ din Cipru, nu mai puţin de 3.500 de conaţionali ai noştri şi de firme din România au ascuns mai multe  zeci de miliarde de euro. Am avut acces la unele informaţii, venite dinspre direcţia unei echipe mixte, SRI-SIE, care documentează această situaţie scandaloasă. Ei, bine, sînt unii care au scos, ilegal, din ţară, sume care variază între 400 de milioane şi 900 de milioane de euro! Am scris despre asta, am dat numele lor, am vorbit şi la unele posturi de televiziune, mi-am asumat răspunderea - dar o tăcere mormîntală s-a aşternut, nimeni n-a „piscuit“ nimic, după o expresie a fraţilor din Basarabia. În alte chestiuni, ei vorbesc, dau dezminţiri, ameninţă cu Tribunalul. Dar aici au fost muţi ca mormîntul. De ce? Fiindcă totul era adevărat. Ori, o vorbă clasică, din Dreptul Roman, spune că „a tăcea înseamnă a consimţi“. Este de la sine înţeles ce buni ar fi banii aceştia pe o asemenea criză, cum ar putea rezolva, măcar în parte, deficitul din sistemul de pensii, din Sănătate, din Învăţămînt. Aici nu e vorba numai de o lăcomie super-animalică şi sub-umană. Aici e vorba şi de provenienţa penală a banilor. În America, bunăoară, n-ai voie să depui de la o sumă de bani în sus, dacă nu declari sursa - banii ar putea proveni din crima organizată, din traficul de persoane, de arme, de droguri etc. Există, la noi, o lume paralelă, care s-a născut şi s-a dezvoltat în ultimii 23 de ani şi care scapă oricărui control. E o lume a interlopilor transformaţi în mafioţi, care are încrengături cu Poliţia, cu Justiţia, cu Serviciile Secrete, cu Administraţia Locală, cu Administraţia Rezidenţială, cu Parlamentul şi Guvernul. Oamenii cinstiţi nu rezistă în acest sistem: ori sînt mînjiţi şi ei, ori sînt eliminaţi. Mă uit la ceea ce se întîmplă în ţara mea, mă frec la ochi şi nu-mi vine să cred. Prin urmare, de-aia a fost atacat şi lichidat regimul socialist! Regim care avea păcatele lui, multe şi, uneori, insuportabile, dar nu se poate spune că era corupt. Ştiţi bine ce vreau să spun: înainte se putea vorbi de „corupţia minoră“ din spatele aprozarului, sau al tejghelei. La percheziţiile făcute acasă la unii tartori ai Ministerului de Interne s-au găsit 10 sticle de whisky şi 10 cartuşe de Kent, o bagatelă faţă de Peştera lui Ali Baba pe care o deţin bogătaşii din zilele noastre. Îmi aduc aminte că, în aprilie 1986, cînd am efectuat prima mea deplasare cu echipa de fotbal Steaua, la semifinala cu Anderlecht Bruxelles, i-am telefonat ministrului de Finanţe, Petre Gigea, rugîndu-l să-mi schimbe, şi mie, oficial, o sumă de bani. Acest oltean de spirit mi-a spus, textual: ,,Tovarăşe Vadim, prin Lege eu am dreptul să fac următoarele: dacă aţi fi membru al Comitetului Central, v-aş schimba 10 dolari; dacă aţi fi membru al Comitetului Politic Executiv, v-aş schimba 20 de dolari; dar pentru că sînteţi scriitorul Vadim şi prietenul meu, vă schimb 15 dolari“. Am zis bogdaproste şi, cu acei bani, i-am cumpărat mamei o broşă. Astăzi, ceea ce se petrece nu suportă comparaţie! Uitaţi-vă la ce nunţi şi petreceri pantagruelice au loc. Uitaţi-vă la ce concedii şi vacanţe de vis îşi permit unii, care au palate în ţinuturi exotice. Uitaţi-vă la cei care îşi îngăduie luxul să-şi trimită odraslele în străinătate, chipurile la studii, pe bani grei - în vreme ce tot mai mulţi copii ai românilor se uită, cu jind, la o portocală şi umblă cu haine jerpelite. Ne ard copiii în Maternităţi. Ne sînt violaţi de pedofilii băştinaşi şi străini. Alţii sînt vînduţi pentru băncile de organe. Criminalitatea a atins cote apocaliptice, de nesuportat de către fiinţa umană. Nici o autoritate nu mai funcţionează. Arestările succesive reprezintă comenzi politice, care nu pot păcăli pe nimeni. Agenda publică e ocupată, pînă la refuz, de cacealmale pestilenţiale, de genul fugii şi capturării lui Omar Hayssam. Puşcăriile sînt pline de oameni nevinovaţi, în timp ce marii gangsteri zburdă în libertate şi se acoperă unii pe alţii. Există cîrdăşii interne şi cîrdăşii internaţionale. Este cineva atît de naiv să creadă că străinii care tot vin în control pe aici, sau se prefac că îi consiliază pe unii demnitari, fac asta de florile mărului, pe gratis? Totul e pe bani grei. S-a perfecţionat, în timp, o suveică a şpăgilor, care a făcut din ,,taxa de protecţie“ un sport naţional. Nu cotizezi? Nu participi la acest ,,caritas“ al captării bunăvoinţei? Eşti ştampilat, imediat, ca extremist şi, cu o vorbă imposibilă, ca nefrecventabil. Noi ştiam că se frecventează Casele de Toleranţă, nu şi politicienii. Nu mai pomenesc de vechiturile care ni se bagă pe gît: ba fregate vechi din 1985, ba avioane ruginite, din 1965 - totul sub pretextul mincinos al ,,modernizării“ Armatei Române. Care Armată Română îşi lasă oasele la dracu-n praznic, în războaie de jaf, provocate de alţii. Un capitol scandalos îl reprezintă aşa-zisele privatizări. Tîlhărie, pe faţă! Toate marile privatizări reprezintă eşecuri ruşinoase. Nu mai vorbesc de înstrăinarea, criminală, a Patrimoniului Naţional, construit cu sacrificiile mai multor generaţii de români. Vorbesc doar de aspectul financiar: din cele 700 de miliarde de euro care ar fi trebuit să intre în Bugetul Statului, nu s-au achitat decît 7 miliarde. Adică 1%! Unde, în lume, a mai avut loc un asemenea act de banditism? Ce ţară a mai capitulat atît de penibil? Ca istoric, am senzaţia că ne-am întors la anul 1806, cînd, la începutul Războiului ruso-turc, desfăşurat pe teritoriul ţărilor Române, generalul Kutuzov a spus, cu cinism: ,,Nu le voi lăsa valahilor decît ochii, ca să plîngă!“. Acum, unii ne fură şi ochii din cap, la modul propriu, pentru prelevarea retinei sau a corneei, ba mai sînt scoşi şi rinichii unora, pentru transplant. Da, da, s-a intrat în etapa mutilărilor. Începem să colonizăm, şi noi, Planeta: un rinichi la Londra, un ficat la Paris, o inimă la New York etc. Ce se întîmplă cu acest popor? Cînd va lua sfîrşit blestemul care s-a năpustit pe capul nostru în Sfînta Zi de Crăciun a anului 1989, cînd zăpada imaculată căzută din cer la Naşterea Mîntuitorului a fost înroşită de sîngele  a doi oameni bătrîni? Atunci şi acolo se află rădăcina haosului! Totul va merge din rău în mai rău în ţara aceasta, atîta timp cît cei vinovaţi de acel masacru nu vor fi pedepsiţi şi nu vom da kilometrajul la zero, pentru un nou început. Parcă niciodată nu s-a adeverit atît de bine, sau, mai degrabă, atît de rău, distihul scris de Poetul Naţional în ,,Doina“: ,,Vai de biet român, săracul/ Îndărăt dă tot ca racul“. Aşa cum am spus cîndva, că Imnul Naţional nu mai e ,,Deşteaptă-te, române!“, ci ,,Somnoroase păsărele“, tot astfel voi spune, şi acum, că Vulturul de pe Stema României a fost înlocuit cu Racul. Care nu e doar un semn zodiacal - e şi semnul cancerului. În unele privinţe, am dat înapoi şi cu 100 de ani. Ştiţi bine ce vorbesc, fiindcă trăiţi între oameni şi vedeţi ce paragină s-a aşternut peste ţară. Ţară care e vraişte, mă tem să nu cadă de pe hartă în mare. Nu departe de locul unde se desfăşoară Congresul nostru se află soclul fostei statui a lui Lenin. De 23 de ani, acel soclu e gol. Am demolat, dar n-am pus nimic în loc. Asta e una dintre dovezile neputinţei noastre. Eu, unul, am propus ca acolo să se înalţe un monument închinat celor 3 mari scriitori ai exilului românesc: Mircea Eliade, Eugen Ionescu şi Emil Cioran. Există chiar o fotografie, înfăţişîndu-i pe aceşti creatori geniali, într-un mic parc din Paris - acela ar putea fi modelul pentru grupul statuar. Dar nu vrem, sau nu putem. În faţa Casei Scînteii, adică a unei clădiri unde încă mai apar cărţi, ziare şi reviste, dar unde funcţionează şi un post de Televiziune, numai un astfel de triptic s-ar potrivi. O altă dovadă a neputinţei, sau poate a indolenţei noastre, este ceea ce eu numesc Mormîntul Faraonului. Mă refer la construcţia impunătoare, din Cotroceni, plănuită a fi Casa Radio, de unde, la 23 August 1989, Ceauşescu a urmărit parada militară. Acel edificiu grandios era predat ,,la cheie“, mai lipseau unele mici finisări. Dar au venit şmecherii la Putere, foştii bişniţari, metamorfozaţi în politicieni şi oameni de afaceri şi, pretinzînd că nişte turci le-au cerut să pună bomfaierul, sau barosul, ori macaraua cu bilă pe acea clădire, au tăiat-o în două. Acum, acolo e refugiul aurolacilor şi al şobolanilor, care, pe vreme caniculară, ies de sub malurile nisipoase ale Dîmboviţei şi mişună în căutare de hrană. După parada militară, parada şobolanilor! E bine ce se întîmplă? Aş putea da foarte multe dovezi ale ravagiilor provocate de vîntul de nebunie care suflă peste societatea românească. Paragina se întinde, ca rîia, peste ţară. Dar, poate cea mai elocventă mărturie e această supremă umilinţă: am ajuns să cumpărăm sare de la unguri şi turcii să ne facă, nouă, pîine! Este cunoscut cazul lui Napoleon, care, după ce a ocupat Viena, în 1805, a fost încîntat de chiflele albe şi gustoase din burgul austriac, aşa că a trimis 2 brutari la Paris, pentru a se bucura şi francezii lui de asemenea bunătăţi. Dar ce tradiţie în materie au turcii, să ne facă, ei, nouă pîine? În ritmul acesta,  vom schimba şi o zicală străveche, spunînd acum: ,,Fie pîinea cît de rea/ Tot mai bună-n Turcia“.

România a ajuns de nerecunoscut. Dacă ar învia acum Mareşalul Antonescu şi-ar trage un glonţ în cap. Românii nu mai trec Prutul, cu Styxul. Orice nespălat care nici măcar n-ar îndrăzni, la el acasă, să calce pe trotuarul din faţa unui minister, se vîntură la noi ca Vodă prin lobodă, cu aere de arendaş. Vine rupt în fund şi pleacă - dacă se îndură să mai plece - bogat. Eu cred că, dacă ar fi ştiut scena asta, Dumitru Drăghicescu ar fi inclus-o în capodopera sa ,,Din psihologia Poporului Român“, publicată în 1907 - mă refer la originea piesei ,,Revizorul“, subiectul fiindu-i povestit de Puşkin lui Gogol, după o experienţă pe care poetul exilat a trăit-o în Basarabia românească. Acea isterie colectivă, acea forfotă delirantă, dublate de o molipsitoare slugărnicie erau păcate ale boierimii noastre. Am mai spus-o şi o repet: nu Fanarul ne-a corupt pe noi, ci noi am corupt Fanarul! Înainte vreme, româncele erau duse, cu forţa, în robie la Stambul; e faimoasă scena în care frumoasa doamnă a Voievodului Moldovei, Ieremia Movilă, Elisabeta, a fost violată de turci, în Pădurea Dracşanilor, în august 1616, apoi s-a jelit, cu părul despletit, în carul tras de boi, care se pregătea să o treacă Dunărea: ,,Boieri, boieri, ruşinatu-m-au păgînul!“. Acum, după 400 de ani, nu mai e nici urmă de ruşine! Se duc româncele noastre, din proprie iniţiativă, într-o veselie, la Stambul! Explicaţia e sărăcia lucie care s-a făcut stăpînă pe ţară. Mai ales de cînd, în complicitate cu noii stăpîni de sclavi, ne-am făcut economia praf. Îi văd pe românii mei cum se umilesc în Europa, pe unde mă poartă paşii, în funcţia pe care o am. Care nu e hoţ, e cerşetor, sau spălător de vase. Unii îmi trimit mesaje disperate, la birourile mele din Strasbourg şi Bruxelles. Îi ajut, şi eu, cît pot. Nu mai departe decît săptămîna asta, mai precis miercuri, fiind la Paris o familie de români mi-a cerut, disperată, ajutorul, pentru a-şi recupera fetiţa nou-născută, dar ,,confiscată“ de Spitalul din Londra, unde a văzut lumina zilei. Ambasadorii şi consulii unde au încercat aceşti conaţionali ai noştri să pătrundă, în frunte cu Ion Jinga (de la Londra) şi Bogdan Mazuru (de la Paris) nici nu i-au băgat în seamă. Deh, ei sînt masoni, se cred colegi cu Nicolae Bălcescu şi Alexandru Ioan Cuza, nu le mai ajungi nici cu prăjina la nas, au alte preocupări, ce le pasă lor de nişte români amărîţi? Români care nu pot înţelege, în ruptul capului, cine dă dreptul unui spital să se facă stăpîn peste copilaşul lor şi să-l rupă de părinţii săi! Fetiţa aceea, pe care părinţii nici n-au apucat s-o boteze - numele ales fiind Elizabeth - va fi alăptată, cumva, de tiza ei, Regina Angliei? Nu se poate atîta lipsă de omenie. Aşa că rog să nu ne ţină nimeni predici despre Drepturile Omului, Civilizaţie, împărtăşirea unor valori comune etc.

Doamnelor şi domnilor,

am dat la o parte doar un colţ al perdelei care acoperă scena vieţii româneşti. Din poziţia în care mă aflu, ca scriitor şi patron de editură şi publicaţii, dar şi de demnitar european, ştiu mult mai multe. Nu uitaţi că sînt singurul român care s-a întîlnit cu Papa Ioan Paul al II-lea, cu Papa Benedict al XVI-lea, cu Nelson Mandela, cu Vaclav Havel, cu Regele Spaniei, cu Regele Norvegiei, cu Prinţul Rainier de Monaco, cu Keneth David Kannda, cu ultimii preşedinţi ai Germaniei, cu Serghei Lavrov, cu Dmitri Rogozin, cu Ghenadii Ziuganov, cu Jean Marie Le Pen, cu Antonio di Pietro (modelul pentru Comisarul Cattani), cu alte celebrităţi, ca Roger Garaudy, Alvin Toffler, Larry Hagman, dar am primit scrisori şi de la Silvio Berlusconi, Koffi Annan, Donald Rumsfeld şi atîtea alte personalităţi. De la fiecare am învăţat cîte ceva. În aceşti 23 de ani blestemaţi, de tranziţie de la speranţă la catastrofă, nişte terorişti români şi străini ne-au făcut ţara pulbere. Şi, colac peste pupăză, şovinismul unguresc ne şubrezeşte nervii zi de zi, pînă la limita insuportabilului. Ştiţi, cu toţii, cît de servili s-au prezentat aşa-zişii politicieni români la Congresele UDMR-ului, care sînt total ilegale, aşa cum ilegală e şi această organizaţie revizionistă. Care este şi antieuropeană, dacă ne gîndim că, într-o Europă care încearcă, din răsputeri, să se îndrepte spre unificare, revizioniştii unguri cer, pe faţă, destrămarea unui Stat Naţional. Ca membru al Parlamentului European, eu m-am luptat, fără preget, pentru a prezenta în faţa acestui Forum adevărata faţă a iredentismului unguresc, veritabil duşman al civilizaţiei. Aşa cum era la începutul Secolului XX, ,,Omul bolnav al Europei“, aşa e Ungaria şi la începutul Secolului XXI. Îmi revine în memorie o caracterizare făcută, acum aproape 100 de ani, de acelaşi Octavian Goga: „Maghiarii urlă de dureri închipuite“. După cum se ştie, eu am fost şi, pînă acum, am rămas singurul europarlamentar român care îi ţine la respect pe Laszlo Tökeş şi pe ceilalţi inamici, declaraţi, ai românilor. Toţi ceilalţi îi scarpină între coarnele de diavol. Toţi ceilalţi nu mai ştiu cum să se gudure pentru a le intra în voie. Chiar la ora la care ne întîlnim noi, aici, la Bucureşti, de unde răsare Soarele pentru toţi românii - la Băile Tuşnad are loc o nouă adunare, sau, mai bine spus, adunătură a şovinilor unguri, patronată de premierul ţării vecine şi neprietene, Viktor Orban. Acolo s-a prezentat la raport toată ,,floarea“ cea vestită a politicii româneşti, de la toate partidele. Am zis ,,partidele“? Nu, ele nu sînt partide, sînt paravan pentru Mafie. Sînt găşti de interese. Dacă nu i-am cunoaşte! Ar fi dat, pe daiboji, la străini, aurul, argintul şi uraniul de la Roşia Montană liberalii lui Ionel Brătianu? Sau socialiştii care au semnat documentele Unirii de la Alba Iulia? Nici cu preţul vieţii! Aici se observă cel mai bine duplicitatea respingătoare a acelora care au venit la Putere, bătîndu-se cu pumnul în piept, că nu sînt de acord cu folosirea cianurilor la Roşia Montană, nici cu fracturarea hidraulică pentru extragerea gazelor de şist. Într-un timp foarte scurt, aceşti indivizi fără caracter au făcut o piruetă ameţitoare, de 180 de grade, şi au procedat exact pe dos! Aşa ceva nu s-a mai văzut în politica românească. E ca şi cum eu, unul, aş lua acum primul avion, sau primul tren, şi m-aş duce la şuşaneaua şovină de la Băile Tuşnad, ca să mă fac ungur! Rîde lumea. Mă scuipă pe stradă. Astfel de personaje sinistre taie şi spînzură în România anului de graţie 2013. Şi ele apar la televizor şi ne împuie capul vorbind despre Interesul Naţional! Asta e prăpastia care desparte Partidul România Mare de restul clasei politice: ce înţelegem noi prin Interesul Naţional şi ce înţeleg ceilalţi. Îţi stă mintea-n loc cîtă drojdie s-a depus pe fundul inimii acestor ticăloşi! În ,,Divina Comedie“, Dante Alighieri îi aşează pe cei care au înşelat încrederea semenilor pe cea de-a 9-a treaptă a Iadului, unde se află un lac îngheţat. Ce pedeapsă merită şmecherii de pe Dîmboviţa, care se fac preş la picioarele gangsterului internaţional George Sörös, adevăratul stăpîn al firmei Gold Corporation? Acest rechin bătrîn a antamat, de cîţiva ani, uriaşa cantitate de uraniu de la Roşia Montană, pe care a vîndut-o centralelor atomo-electrice din Canada, aşa cum îşi vînd unele ţigănci copiii încă nenăscuţi - dar manevrele lui au fost blocate de Parlamentul European, care, în şedinţa memorabilă din 5 mai 2010, a votat, cu o majoritate zdrobitoare, o Rezoluţie care interzice utilizarea cianurilor în minerit. Acolo, poate, a fost momentul meu de glorie în Aula de la Strasbourg, fiindcă am ţinut un discurs care i-a lămurit pe colegii mei şi a influenţat votul final. Toate pretextele şi născocirile infractorilor de la Putere, care încearcă să justifice schimbarea macazului, modificînd redevenţa şi participaţia Statului Român - sînt nişte mişcări bezmetice, de copii retardaţi, prinşi la furat.

Peste tot în lume, ocrotirea mediului e o strategie prioritară, o obligaţie absolută, pentru salvarea Planetei. Numai la noi, o haită de hiene flămînde pune la cale un Cernobîl extraordinar de periculos, prin folosirea a 200.000.000 kg de cianuri. Peisajul rezultat ar fi un deşert selenar. Nu se poate atîta inconştienţă. Peste noi, cei de la PRM, nu se poate trece, e clar? Iată numai cîteva dintre motivele pentru care, la alegerile parlamentare din 2008 şi din 2012, PRM a fost furat ca-n codru. Le stricam toate socotelile. Elaborasem o Lege pentru naţionalizarea PETROM; lege care, în 2008, trecuse, prin aprobare tacită, de Senat. Ne-am opus privatizării frauduloase a CEC, a Fabricii de Antibiotice Iaşi, a Spitalului Fundeni, a altor instituţii de importanţă naţională. E inutil să mai spun cine şi cum ne-a furat la alegeri. Întîia mea profesie e cea de sociolog. Or, sociologia e o ştiinţă, nu e o bolboroseală de vrăjitoare la vîrtelniţă, pe baltă, după miezul nopţii. Una din legităţile acestei ştiinţe este de o claritate deosebită şi s-a verificat în timp, în toate ţările care se respectă (fireşte, nu vorbesc de dictaturile de tip african, sau asiatic): un partid care n-a fost la Putere, nu e corupt şi apără Interesul Naţional NU are cum să scadă, dimpotrivă, creşte. Mai ales pe vreme de criză şi tulburări sociale. Aşa s-a întîmplat în perioada 1998-2000, cînd ştiţi care au fost scorurile reale. Dar, pentru a nu-i mai trece Mafiei interne şi externe glonţul pe la ureche, am fost luaţi în primire încă din amonte, şi tocaţi mărunt. Ultima fraudă - şi cea mai abjectă - s-a comis la alegerile din 2012, cu participarea, directă, a nu mai puţin de 700 de ofiţeri şi agenţi ai SRI, repartizaţi la Secţiile de Votare cu sarcina expresă de a ne ţine pe noi în lanţuri. La alegerile locale n-am avut voie să avem nici măcar un singur consilier judeţean (ceea ce era ilogic), iar la alegerile parlamentare batjocura a fost şi mai incredibilă. Bine, în schimb, că au intrat în Parlament tot felul de cîrnăţari, berari, şoferi, mafioţi, prostituate, ba chiar şi un puşcăriaş. Acesta e cel mai penibil Parlament din Istoria României! Pe lîngă această liotă de aplaudaci fără nici o legătură cu politica, Marea Adunare Naţională a fost un club select. Îi vedeţi, şi voi - sau, mai bine zis, nu-i vedeţi, fiindcă ei nu fac nimic, nu vorbesc, nu-i ajută pe cetăţeni, din cînd în cînd mai pălăvrăgesc la televizor, dar cu hîrtoape, cacofonii, emisii verbale de oameni nărozi. Asta s-a vrut: o turmă de necuvîntătoare, fără personalitate, fără opinii. Nu mai sînt în Parlament martirul Ilie Ilaşcu, arhitecta Anca Petrescu, generalii Ion Cîrciumaru şi Marcu Tudor, Mitzura Arghezi, avocatul Viorel Dumitrescu, doctorul Constantin Găucan şi alţi oameni cu şira spinării, dar se lăfăie pe bani publici nişte ,,proşti sub clar de Lună“, vorba unui dramaturg. În legislatura trecută (2008-2012) am numărat nu mai puţin de 100 de traseişti. Astăzi, cînd Parlamentul s-a umflat ca o broască şi are aproape 600 de bugetivori, numărul acesta va fi, cu siguranţă, depăşit. Nimeni nu mai are nici o jenă. Trocul se face pe faţă, în văzul tuturor, ca la piaţă. Se cumpără oameni ,,în viu“, cum se cumpără porcii la Obor. Un partid artificial, fabricat la ordinul stăpînilor străini ai României, cu acordul Palatului Cotroceni, ca diversiune pentru a ocupa „culoarul“ naţionalist şi justiţiar al PRM, s-a dovedit a fi o farsă de prost gust, dezintegrîndu-se la mai puţin de 6 luni de la alegeri. Numai cine e un ticălos incurabil se preface că nu observă că noi le stăm duşmanilor Neamului Românesc ca un ghimpe în inimă. Dar au, ei, inimă? Nu, au un portofel în loc de inimă. În 1999, Regimul Emil Constantinescu, prin unealta sa malefică, traficantul de copii Valeriu Stoica, a încercat să scoată PRM în afara Legii. Nu numai că nu a reuşit, dar ne-a făcut şi mai puternici. Acum, o altă „echipă de spărgători“ se screme să despartă partidul de preşedintele său fondator. Situaţia e de un ridicol inegalabil. Nu vreau să stric această zi de sărbătoare, dar cîteva din tunetele şi trăznetele Sfîntului Ilie se pot îndrepta către capetele acelor nemernici care, cînd n-am mai avut ce să le ofer, cînd nu i-am mai făcut senatori, deputaţi, primari, viceprimari, consilieri, şefi de Consilii Judeţene, s-au înhăitat ca să mă dea, pe mine, afară din casa zidită de mine. Într-o proporţie covîrşitoare, eu i-am făcut demnitari, pentru că i-am trecut pe listă şi am semnat pentru ei. Ba chiar am rezolvat şi situaţia unor neveste, pentru care am negociat funcţii mari, cu maşină la scară. Astăzi, tocmai aceste muieri sînt cele mai intrigante. Din păcate, calitatea umană e din ce în ce mai proastă în politica românească. Oare cît de nebun trebuie să fii ca să te substitui altcuiva, după ce, ani de zile, ai făcut anticameră la uşa lui şi i-ai ciugulit din palmă. Lucian Blaga are un aforism care se aplică perfect la situaţia asta aberantă: „Cu penele altuia te poţi împodobi, dar nu poţi zbura“.

Nu stă în firea mea să mă laud, smerenia e o importantă virtute creştină, dar, fără mine, PRM va muri a doua zi. Sau, cine ştie, poate că asta se şi urmăreşte. Dar e păcat de ţara asta, că dispare singurul antidot împotriva Mafiei. Am cunoscut, în viaţa mea, destule lichele, chiar criminali periculoşi, pe care i-am prins în „insectarul“ pamfletelor mele - dar vă rog să mă credeţi că nu-mi puteam imagina că există atîta murdărie umană. Unii dintre mărunţii complotişti au fost colonei de Securitate, sau turnători, cu Dosare grele, la CNSAS. Cît am tras eu, după urma lor, nu se poate povesti! Erau plini de bube-n cap, dar eu i-am apărat. Astăzi, secăturile astea întorc o faţă hidoasă către mine. Îmi reproşează că aş fi dus partidul la 2%. Asta, de parcă eu aş fi candidat la alegerile din 2012, nu ei. Eu, cînd am candidat, chiar în condiţiile unei „maşini“ cu frîna trasă, la alegerile pentru Parlamentul  European, am făcut o mişcare de şah, m-am asociat cu Gigi Becali, şi am avut 9%. Desigur, scorul real era mult mai mare. Nu putem uita că, la alegerile parlamentare din 2012, noi nu am putut prezenta candidaţi în 35% dintre colegiile electorale, din pricina lipsei banilor pentru taxa de participare. Tot eu sînt de vină? Ce ar fi trebuit să mai vînd din casă? Le-a luat Dumnezeu minţile? Zilele trecute, m-a căutat la telefon şi m-a vizitat la birou tînărul sociolog Mihai Motoc. Acesta mi-a spus cum, la alegerile pentru Parlamentul European, din 2007, Dan Voiculescu plătea sondaje de opinie, dar îi cerea să crediteze PRM-ul cu 2%, cînd , în realitate, aveam mult mai mult. Mai vrea, cineva, vreo confirmare? Sondajele falsificate sînt uvertura fraudelor electorale. Astăzi, acelaşi Dan Voiculescu încearcă să cumpere PRM-ul de la fostul electrician şi politruk Cornel Ciontu, cel pe care o Plenară a Consiliului Naţional, din 2005, l-a dat afară din partid ca pe-o măsea stricată, fiindcă a furat mai multe sute de mii de dolari din contracte cu firma israeliană de consultanţă electorală „Eyal Arad". Atunci, din banii furaţi, acest individ sinistru le-a cumpărat celor 3 odrasle ale sale cîte o limuzină. Preţul cerut  astăzi de acest Ciontu lui Dan Voiculescu e de 2.000.000 de euro, chipurile pentru revigorarea partidului. Acelaşi preţ i-l ceruse, cu cîteva săptămîni în urmă, şi lui Viorel Hrebenciuc, numai că Guzganul Rozaliu o fi el ticălos, dar nu e prost, aşa că l-a trimis la plimbare. Ăsta-i tariful lui Ciontu. Nici o şmecherie n-a fost ratată de bătrînele haimanale: ştampile false, oameni aduşi de pe stradă, pe care nu-i ştia nici mama lor, grave încălcări ale Statutului, în virtutea cărora au exclus, ei, din partid, tot Biroul Permanent, ales la Congresul precedent. Ei, care nici măcar nu mai erau membri ai PRM! Acelora care îmi tot repetă că ei sînt „colegii noştri“, eu le voi spune, amical, că un om integru, ca mine, nu poate fi coleg cu nişte uzurpatori. Mihai Eminescu scria, în „Timpul“: „Albinele nu se amestecă cu alte gîngănii". Mi-am cîştigat dreptul şi autoritatea morală de a lucra cu cine merită şi are caracter. Care-i problema? Vor să-şi facă un partid, pe care să-l pună, contra-cost, la picioarele Mafiei? N-au decît, Legea le dă voie, în principiu. Dar nu, ei au pus ochii pe un partid gata făcut. Necazul respectivelor puşlamale e că acesta e un partid de lider, iar brandul PRM e înregistrat la OSIM, pe numele meu. Ceea ce tot încearcă ei, nu se poate, e doar o cacealma stupidă, o hărmălaie gălăgioasă, fără nici un efect. Cine mă trădează pe mine, îl trădează pe ta-su. Mă roagă unii să stau de vorbă cu aceşti răufăcători. Răspunsul meu e acesta: eu nu vorbesc cu morţii. Dar, vorba proverbului românesc: orice rău e spre bine. Poate că e mai bine că s-a întîmplat aşa şi că ne vedem acum, cu 1 an înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Ne privim în ochi, ne analizăm activitatea şi vedem ce avem de făcut în continuare. Aceia care ne vorbesc de politica de alianţe ar fi bine să ne spună şi ce alianţe au rezistat pînă acum. Nici una, asta e realitatea. Prietenii de azi sînt duşmanii de mîine şi viceversa, într-o ţară în care nu se mai respectă cuvîntul dat. Eu nu sînt împotriva nici unui fel de colaborare pe plan local, cu excepţia oricărei tangenţe cu UDMR-ul. Aveţi libertatea să negociaţi, în judeţele unde trăiţi, cu cine doriţi, dacă aşa ceva serveşte interesul populaţiei şi al partidului nostru. Problema nr. 1 a formaţiunii noastre e lipsa banilor. De 5 ani se încearcă sufocarea noastră financiară. Nicăieri, în lume, nu se face politică fără bani. Măcar pentru plata chiriei şi a unor utilităţi. Nu doresc să repet ceea ce am spus la unele emisiuni de Televiziune, că am fost nevoit să-mi vînd crucea de aur de la gît, iar soţia şi fiicele mele şi-au vîndut puţinele bijuterii pe care le aveau. Cu aceşti bani am plătit hîrtia, tipografia şi salariile unor oameni. N-aş fi menţionat aspectele acestea dacă, în urmă cu aproape 2 săptămîni, în biroul meu de la partid n-ar fi venit o româncă din Germania  - femeie de bună-credinţă - care, nici una, nici două, a scos din poşetă o cruce de aur, cu lanţ cu tot, încercînd să mi le ofere cadou, fiindcă mă auzise povestind la televizor că mi-am vîndut crucifixul. Atunci, l-am chemat pe Dorel Vulpoiu, să-l iau martor la scenă şi la refuzul meu. Alţii, mai mult ca sigur, ar fi acceptat, în mod tacit, acel dar. Eu nu puteam s-o fac. N-aş mai fi fost eu însumi, în primul rînd în proprii mei ochi. O ducem greu, de pe o lună pe alta, trăim din împrumuturi, în cele 4 luni friguroase, de la cumpăna anilor 2012-2013, în sediul central al PRM era o temperatură de cameră frigorifică, fiindcă ni s-au întrerupt gazele, din cauza lipsei banilor - pe scurt, numai noi ştim cum am supravieţuit şi am ţinut, cu mîinile îngheţate, steagul sus. Dar tocmai în vremea în care eu şi cei mai apropiaţi colaboratori ai mei am făcut sacrificii inimaginabile pentru continuarea activităţii acestui partid, vin nişte fripturişti de 2 lei şi ne dau, ei, afară din formaţiunea în care tot mai mulţi români îşi pun speranţele. Rîd curcile. Rîd ungurii. Rîd şi hoţii de profesie. Numai PRM mai rămăsese întreg. În rest, toată lumea s-a încăierat cu toată lumea, sistem turneu, cad capetele ca popicele. Ei, bine, eu nu voi tolera o asemenea porcărie şi voi tăia în carne vie. Cui nu-i place, e liber să plece. Dacă eu am greşit cu ceva - şi am greşit, desigur, pentru că nu sînt robot - să mi se spună, în mod civilizat, şi, în măsura în care e adevărat, mă voi corija rapid. Dar eu greşesc de partea ţării, nu împotriva ţării. Eu sînt cel mai sever judecător al meu. Preţul frămîntărilor mele este imens: în primul rînd sănătatea şi somnul, ele cad primele pe altarul acestei lupte. De pildă, mă frămînt şi din pricina faptului că ziarul partidului, „Tricolorul“ - care, poate, e cel mai bun şi mai curajos cotidian din ţară - nu e procurat de oamenii noştri. Este inadmisibil să existe filiale cu zero abonamente! Ce este, oare, atît de greu să faceţi măcar 10 abonamente pe judeţ? Mie mi se cere performanţă, dar nu primesc nici un ajutor, de nicăieri. Hai să zicem că nu sînt bani - deşi preţul e simbolic - dar am cerut corespondenţe şi materiale din filiale. Nici cererea asta nu e ascultată. Eu ştiu că există activitate de partid, în toate filialele: ce vă costă să o popularizaţi în ziarul „Tricolorul“? Totuşi, sîntem singurul partid cu presă proprie, de ce nu o valorificaţi? Iertaţi-mă că am ridicat această problemă, dar asta e profesia mea, de scriitor şi ziarist, şi fiecare se plînge de ceea ce îl doare.

Stimaţi delegaţi la Congresul Extraordinar al partidului nostru, avem multe de vorbit şi de analizat astăzi şi în perioada următoare. Pe cele trei direcţii principale care au făcut PRM-ul unic şi inconfundabil: problema naţională, dreptatea socială şi relansarea economiei. De la înalta tribună a Congresului Extraordinar al PRM acuz toate regimurile politice post-decembriste de înaltă trădare de ţară! Ziua Judecăţii nu se apropie, a şi venit! Poporul Român va pune mîna pe biciul lui Christos şi pe lancea lui Horea şi o să înmoaie oasele celor care i-au trădat încrederea. Criza lucrează pentru noi. Peste tot, în Europa, forţele naţionalismului luminat sînt pe val. Mai devreme sau mai tîrziu, stăpînii străini ai coloniei numite România se vor dezmetici şi vor trebui să recunoască faptul că nu ne mai pot împiedica să venim la Putere. Cine va dialoga cu mulţimile tot mai revoltate? Cu greviştii? Cu minerii blocaţi în subteran? Cu victimele abuzurilor incalificabile comise de „poliţia politică“ pînă şi în şcoli, unde au fost percheziţionate eleve şi profesoare chiar şi în lenjeria intimă? România a devenit un iarmaroc al spionilor, un psihopat intră cu o bombă într-o Universitate, ne-am transformat  în „frontiera sălbatică“ a Europei - dar SRI-ul nu se ocupă de aceste probleme de Siguranţă Naţională, ci cotrobăie prin sutienele unor adolescente! Pe scurt, cine are dreptul să mai deschidă gura în faţa oamenilor care clocotesc de mînie?  Numai noi. Pentru că noi n-am fost la Putere niciodată şi nu sîntem vinovaţi de dezastrul ţării. Dimpotrivă, l-am limitat cît am putut, cu orice risc. Nu fiţi naivi să credeţi în sondajele mincinoase. Această bătaie de joc va lua sfîrşit în curînd. Ca să vedeţi ce semnale de alarmă am tot tras, în mod sistematic, permiteţi-mi, în final, să citesc un pamflet, pe care l-am publicat în februarie 1996. E mai actual ca oricînd.

Popor nefericit, îţi plîng de milă

nu te mai pot schimba, eşti prea bătrîn

ieri aveai jug - iar azi ţi-au pus ştampilă

să nu cutezi cumva să-ţi spui român.

N-ai voie să respiri, ori să bei apă

n-ai voie pruncii-n pace să ţi-i creşti

n-ai voie morţii să ţi-i duci la groapă

n-ai voie-n Templul Limbii Româneşti.

De două mii de ani eşti tot pe cruce

mereu s-a tot găsit un venetic

să dea porunci, să mintă, să apuce

să te azvîrle-n foc ca pe-un nimic.

Dar cine-i el să te boscorodească

şi cu ce drept ţi s-a făcut stăpîn?

Altarul de simţire românească

e ros de-un şarpe încălzit la sîn.

Într-o secundă, munca ta de-o viaţă

ţi-o scoate peste graniţă-n dolari

frumoasa fiică el ţi-o vinde-n piaţă

ca pe o vită-n lanţuri, la ursari.

De-i hoţ de bănci, sau traficant de arme

de-i komisar străin sau controlor

el la Înalta Poartă, ce nu doarme

te va pîrî ca pe-un răufăcător.

Eşti blestemat să-ţi pună capu-n poală

cîte-un călău cu paloş, preventiv

ieri la Stambul şi Moscova fatală

azi la Bruxelles, New York şi Tel Aviv

Nu zici ca ei? Îţi arde de şarade?

Respingi hortysya gloată din Ardeal?

Nu dai soldaţi să cadă-n ambuscade

Pentru Guvernul Transnaţional?

E vai şi-amar, fii gata de urgie

eşti xenofob, şovin, nefrecventat

aceiaşi tăietori în carne vie

te pun la zid de parc-ai fi ciumat.

Aceste lifte aventuriere

prăpăd şi jale lasă-n urma lor

dar fiindcă ştiu că n-ar avea putere

şi-au tras şi cîte-o coadă de topor.

Tandem sinistru, sluga şi străinul

doi cîte doi, perechi carnavaleşti

căpuşa şi hiena îşi fac plinul

din trupul Mioriţei strămoşeşti.

E totul invers, cerul se răsfrînge

în mlaştina din ochii lor barbari

iar ţara geme şi Poporul plînge

de şarlatani şi biruri tot mai mari.

Probezi cu acte-n regulă - hoţia

acuzi trădarea - cu dovezi de fier

dar la un semn, se prinde-n joc Mafia

şi hoţii sînt salvaţi ca prin mister!

Imunizaţi, ei trec la represalii

începe hăituirea celor drepţi

în văzul lumii, şleahta de canalii

vînează oameni şi îşi face-adepţi.

Şi-n fauna borfaşilor siniştri

trag sfori primari, cu Tricolor pătat

judecători, parlamentari, miniştri

şi-un mercenar ce-şi zice şef de stat.

Nimic nu e normal, se fură totul

se muşamalizează crime mari

încă miroase-a sînge cald complotul

iar ucigaşii sînt miliardari.

Nu se mai vede ţara de partide

bătrînii umblă-n zdrenţe, prin gunoi

iar în spitale plîng femei gravide

cu pruncii masacraţi de viruşi noi.

În nici un an n-a fost mai mare foame

în nici un an n-a fost mai crunt dezmăţ

recepţii, zaiafeturi şi chiolhane

iar pielea vacii noastre e pe băţ.

La Porţile Cetăţii bate ciuma

(dar Negru Vodă pupă la horthyşti).

Se strînge laţul, se îngroaşă gluma

(dar el vînează... naţionalişti!)

A fost sub ape jumătate ţară

(el nu s-a dus, era noroi pe jos)

trişti, muncitorii rebegeau pe-afară

(dar el a şters-o elegant, prin dos).

Acum ne-am lămurit, e clară treaba:

avem un preşedinte de export

să crape-n două ţara, tot degeaba

el nu vrea mămăligă, ci doar tort.

Să nu cumva să-i duceţi veşti mai proaste

el se consumă, fiindcă e fragil

nu-i spuneţi de şomeri şi de năpaste

Tîrgoviştea ţi-l face brusc ostil.

Pretinde că-i sărac şi fără pată

(dar toţi în jur sînt putred de bogaţi!)

el n-ar strivi o gîză, niciodată

(a dat numai un ordin, la gealaţi!)

A pripăşit, perfid, o ţigănie

care prin alte ţări ar sta la beci

numai şi numai bine lui să-i fie

şi să domnească pe cadavre reci.

El aparent e bun, mereu zîmbeşte

dar e mortală muşcătura sa

nu-i cereţi brusc să simtă creştineşte

unui ateu kominternist sadea.

Aceasta-i România la răscruce:

săracă, dezbinată, fără spor...

La loc comanda! Drumul ăsta duce

spre un război civil pustiitor!

În trîmbiţa minciunii prind să sune

cei care-ngraşă porcul în Ajun

promit salarii mari, şi pensii bune

cantine la săraci, rachiu, tutun.

Nu-i credeţi, fraţi români, fiindcă Satana,

prin gura lor, vă-ntoarce iar din drum

şi hoţi, şi proşti, ei cangrenează rana

ce-aveau de spus, au spus-o pîn-acum.

Ne-am săturat de tagma lor rapace

P.D.S.R, şi CHEIA - tot un drac

acum e timpul să ne lase-n pace

e public naufragiul lor buimac.

Analfabeţi, homunculi contra firii

spioni de trei parale, piază-rea

vor să îşi facă-n piaţă harakiri?

Nu au decît, dar noi nu-i vom urma!

De ani şi ani, domneşte doar o Lege

e Legea Junglei, monstru nesătul  -

Popor Român, tu hotărăşti, alege!

Deşteaptă-te! Ajunge! E destul!

În încheiere, urez succes deplin lucrărilor Congresului nostru.

Manifestare care se desfăşoară sub două sloganuri:

* România Mare

Nu e de vînzare!

şi

* P.R.M. e peste tot -

Jos, Regimul mafiot!

CORNELIU VADIM TUDOR

(Discursul a fost rostit sîmbătă, 20 iulie 2013, la Pavilionul ROMEXPO, din Bucureşti, fiind marcat, în repetate rînduri, de aplauzele şi uralele celor peste 1.200 de delegaţi)

ZIARUL TRICOLORUL, Anul X, nr. 2780, LUNI 22 IULIE 2013  

Săptămîna pe scurt nr 1187 - 23.04.2013

* Discursul preşedintelui PRM, ovaţionat în Parlamentul European * În „Libertatea“ publică anunţuri toate fomistele şi nimfomanele * Amenzi usturătoare, la postul România TV, după penibilele apariţii ale prostituatei Anca Cîrcu * Puiu Haşotti e machidon, sau machitor? * PRM are 28%

* LA DESCHIDEREA EDIŢIEI. Liderul PRM a rostit luni, 15 aprilie, unul dintre cele mai bune discursuri ale carierei sale. Locul? Parlamentul European, de la Strasbourg. Subiectul? Zecile de miliarde de euro pe care nu mai puţin de 3.500 de bogătaşi din România i-au depus, în vederea evaziunii fiscale, în bănci din Cipru. Scriitor şi pamfletar redutabil, Vadim a găsit şi un joc de cuvinte ingenios: „Atunci cînd paradisul fiscal devine infern“. Pentru că aşa s-a şi întîmplat. Discursul a fost difuzat, pe Internet, în întreaga lume (1 miliard de privitori potenţiali). La final, oratorul a fost răsplătit cu aplauze, cel mai entuziast europarlamentar fiind Ioan Enciu (PSD), care s-a ridicat în picioare şi a ovaţionat. Reamintim că alţii vorbesc în Parlamentul European şi de 5 ori pe zi, fără a spune nimic. * Un titlu nostim dă ziarul „Curentul“: „Precum viţelul la poarta nouă, USL-iştii se întreabă cînd a început regimul comunist“. Păi, să nu se mai întrebe. N-au decît să-l zgîndăre pe Ion Iliescu, care abia aşteaptă să-şi depene amintirile, măi dragă, măi. * Acelora care nu ştiu de unde vine expresia asta, cu viţelul, le spunem următoarele: atunci cînd ţăranul îşi punea o poartă nouă, la gospodărie, viţelul se întorcea seara, acasă, de la păscut – şi, cu sau fără mămica lui, tanti vaca, se uita uimit, fiindcă nu recunoştea poarta, el o ştia p-a veche. * Pînă nu l-a băgat Traian Băsescu pe PSD-istul Cătălin Voicu în puşcărie, pe 7 ani, nu s-a lăsat! Repetăm: noi credem că Dosarul respectiv e o făcătură. * Frumuşica Violeta Romanescu, de la România TV, a întrebat, luni, un doctor despre o fată călcată pe picior, de un nemernic, cu maşina: „Care este starea fetei de spirit?“. Aha, fata e de spirit... * În aceeaşi emisiune, uncheşul sfătos Hadăr a rostit o cugetare abisală: „De unde nu e, nici Dumnezeu nu dă“ (?!). Nu dă? Nu cere! * Cuvîntul „ciocoi“ însemna, la origine, „purtător de cioc“, de „barbişon“. * Revista noastră transmite sincere condoleanţe domnului general Dănuţ Saulea la trecerea în eternitate a iubitului său tată. Acesta a trăit nu mai puţin de 100 de ani, fiind, efectiv, un fenomen de vitalitate şi destoinicie. Dumnezeu să-l ierte şi să-i primească sufletul ales în Împărăţia Cerului. * O greşeală, în titlu, în „Curentul“: „Unde sînt promisiunile USL de altă dată?“. Corect se scrie altădată, adică odinioară. E un adverb. Separat, altă dată (cu altă ocazie), se foloseşte în alte situaţii. * Ziarul „Libertatea“ este din ce în ce mai onanist. Asta, ca să nu zicem, direct, labagiu. La Mica Publicitate apar tot mai multe anunţuri nebunatice, de la tot felul de borfete şturlubatice. Cum ar fi: „BOMBONICĂ sexy, companie intimă de calitate“; „SÎNT PERVERSĂ şi-mi place sexu’. Ia-mă acum!!!“; „ŞCOLĂRIŢĂ FRUMOASĂ garantez SERVICII TOTALE fără grabă!“. În primul rînd că şcolăriţa respectivă e minoră şi nu trebuia să i se publice anunţul. Cît despre aia moartă după amor, mai bine ar pune mîna pe DEX, decît pe SEX. În fine, pe BOMBONICA o trimitem la BOMBONEL. Alte inepţii: „VREM morcovul tău!!!“; „AM UN IUBIT STÎNGACI, arată-mi arta amorului“; „SEX oral, normal, anal, ador să fac sexul oral neprotejat cu fin. orală, normal şi anal adînc în dif. poziţii, n-o să-ţi pară rău pt. alegerea făcută vei reveni cu siguranţă. 100 ron 2 fin(alizări) oră, fără grabă şi figuri, zona Camera de Comerţ pasaju(l) Mărăşeşti, brunetă cu sîni mari“. Treaba aia cu morcovul, trebuie s-o recunoaşteţi, e mortală. Nebunele care au dat anunţul cu pricina ori vor să facă supă, ori sînt iepuroaice, altminteri nu se explică. * După porcăria incredibilă pe care a făcut-o găina moţată Paula Rusu, băgînd-o în dialog direct cu preşedintele PRM pe prostituata Anca Cîrcu (în loc s-o bage în mă-sa), redactorul-şef de la postul România TV, Eugen Chelemen, a dat nişte amenzi usturătoare. Asta, ca să fie învăţare de minte pentru aerele de vedetă ale Pupezei din tei (aşa are coafura), să nu mai strîngă toate golăncile de pe stradă, ca să îi judece, ele, pe liderii politici ai ţării. Sinceri să fim, am crezut-o ceva mai deşteaptă pe Paula Rusu. Sau, cine ştie, poate că are o slăbiciune, din solidaritate de breaslă, pentru curva care, la 30 de ani, nu are decît 9 clase. * Un alt titlu inspirat, pe pagina 1 a ziarului „Azi“: „Coabitarea zbîrnîie, coaliţia scîrţie“. Şi Guvernul pîrţîie, am adăuga noi. * A mai scos capul de la cutie un oligarh rus: Dmitri Riboloviev. Individul are o avere estimată la 10 miliarde de euro, fiind proprietarul echipei de fotbal A. S. Monaco. Ştiţi ce-a făcut ăsta? A cumpărat, cu 100 de milioane de euro, Insula Skorpios, care i-a aparţinut lui Aristotel Onassis, care îşi are mormîntul chiar acolo: Încet-încet, ruşii cumpără tot Globul. * A spus şi Puiu Haşotti ceva inteligent: homosexualii sînt bolnavi. Da’ beţivii? Ei cum sînt, Puiule? Tu ce eşti, în definitiv: machidon, sau machitor? * Fără prea multe comentarii, vom reproduce obsesia foii „Click!“ pentru titlurile care încep cu schizofrenicul „UITE!“: „UITE cum să alegi cele mai bune oferte de televiziune prin cablu!“ „UITE cada la care poţi să asculţi muzică!“; „UITE cum alegi carnea de miel!“; „UITE cum şi-a răsfăţat Prigoană iubita doctoriţă!“. * În aceeaşi foaie scrisă cu picioarele găsim o profesie necunoscută: „ambulanţier“. O fi vorba de cineva care lucrează pe o ambulanţă? Mai bine i-ar zice „ambulangiu“. * Şi tot în „Click!“ se lăfăie o cacofonie chiar în titlu: „Banca cu plante“. Penibil.

* Puteţi compara şi dvs. ce apare în „Tricolorul“ – cu ceea ce apare în alte ziare. E o diferenţă ca de la cer la pămînt. Nu credeţi? Uite (sic!) sumarul ultimelor numere: JOI, 18 aprilie (nr. 2.720): „După ce i-a prăpădit 36.000.000 de euro în Cipru - Elena Udrea încearcă, zadarnic, să-l îmbuneze pe Traian Băsescu“; „ULTIMA ORĂ. Miniştrii Relu Fenechiu, Varujan Vosganian şi Daniel Chiţoiu îi cer lui Crin Antonescu ieşirea PNL de la guvernare şi ruperea USL!“; „Maimuţa hoaţă e pusă cu botul pe labe de o oficialitate din Germania. Guvernul Ponta terorizează dreptul fundamental asupra proprietăţii. Opriţi sponsorizarea cu miliarde a cleptocraţilor din România!“ (Karin Decker-That); „La închiderea ediţiei. Ion Cristoiu a pierdut procesul pe care i-l intentase (înscenase) lui Vadim Tudor!“; „De ce nu sînt bani la Bugetul Statului?“ (editorial de Ruxandra Lungu); „Omul lui Dorin Cocoş, la dreapta lui Liviu Dragnea“ (Oana Pall); „Noi am zis primii... Statul Român ar putea cheltui 600 de milioane de euro pe avioane de luptă. România ar putea cumpăra avioane F 16 din Portugalia“; „Ieri, în Parlamentul European, Vadim i-a spus nevestei lui Victor Ponta: «Daciana, ţi-ai făcut suită?»“; „Pentru împrospătarea memoriei. Juan Carlos de Bourbon, un Rege popular“ (Corneliu Vadim Tudor, 5 mai 1995); „Leacuri băbeşti pentru agenţii SIE: spionii români, trataţi cu «iarbă-sacră» şi «guşa-porumbelului»“; „Fenomene Paranormale. Top 5: cele mai bîntuite case din lume“; „Invazie de melci uriaşi în Florida“; „Victor Ponta a ales perlele coroanei pentru recreerea primilor oameni din stat: 3 palate, 20 de vile, 1 complex în Deltă şi 1 elicopter“ (anchetă de Anca Simina şi Sorina Ionaşc); HOROSCOP; REBUS (Paul Băgneanu); CARICATURI (Miron Dinulescu). VINERI: „Infractorul Victor Ponta i-a dat o funcţie de secretar de Stat unei alte rubedenii. Rodica Cazanciuc are o reală experienţă în domeniul aviaţiei: e paraşută!“; „ULTIMA ORĂ. Sondaj la zi: PRM are 27%“; „Acelaşi putregai, altă şmecherie enciclopedică“ (editorial de Maria Diana Popescu, Stuttgart); „E clar că PSD n-are oameni... Argatul ţigan Cristian Rizea, propus de Victor Ponta în funcţia de reprezentant al României la CEDO (?!)“; „Hai să (ne) rîdem cu Miţa Biciclista Satanista! Fosta nevastă a lui Pepe îşi schimbă numele, din Zăvoranu, în Bănicioiu!“; „Futurista PNL Andreea Lambru şi-a îmbogăţit «colecţia» de amanţi guvernamentali: după Mihai Bălăşescu şi Radu Stroe (ambii PNL), hop şi «taurul comunal» Liviu Dragnea (PSD)“; „Reţeaua lui Laszlo Tökeş, finanţată de la bugetul Ungariei“; „RESTITUIRI. Regele moare... La trecerea în veşnicie a lui Eugen Ionescu, cel mai mare dramaturg al lumii moderne“ (Corneliu Vadim Tudor, 1 aprilie 1994); „Greşeala din discursul lui George Cristian Maior. Cum a cosmetizat SRI eroarea despre scutul antirachetă“; „Fenomene Parnormale. Este un miracol! Vaticanul susţine că un băieţel a fost vindecat de o putere supranaturală“; „O nouă confirmare a supărării lui Traian Băsescu pe amanta Elena Udrea. Afaceristul Said Baaklini, acuzat într-un nou dosar“; „Csibi Barna, judecat pentru promovarea simbolurilor fasciste şi xenofobe“; „Fenomene stranii. Zombii haitieni“; „Cui îi este interzis să poarte aur, dacă vrea să nu aibă probleme de sănătate“; „Scheletul războinicului uriaş, descoperit lîngă Carei, stîrneşte interesul străinilor“; „Calendar – 19 aprilie“. LUNI: „La Congresul Pionierilor Nord-Coreeni, Mafia PSD a dat următoarele şpăgi: Serghei Stanişev: 200.000 de euro; Giorgios Papandreu: 150.000 de euro; Zita Gurmai: 80.000 de euro“; „Noul Steag Naţional – E Batista pe Ţambal!“ (Corneliu Vadim Tudor); „Umilirea Poporului Român şi a Statului Român prin jefuiri în natură şi în bani“ (editorial de Gh. Funar); „ULTIMA ORĂ. Duminică au avut loc două cutremure în România“; „Dreptul la Replică“ (scrisoarea lui C. T. Popescu către Corneliu Vadim Tudor, 2 mai 1997); „Pentru împrospătarea memoriei. Pastorul Laszlo Tökeş minte fără ruşine şi fără teamă Dumnezeu“ (prof. univ. dr. Ion Mînzatu, 11 ianuarie 1991); „Cine a salvat Biserica Mînăstirii Mihai Vodă?“ (Viorel Sălăgean, declaraţie rostită în plenul Senatului României, la 11 dec. 1995); „Nimic nou sub soare... Vinul îl face pe om: păun, maimuţă, leu, porc“ (Bar-Hebraeus, savant sirian din Sec. XIII); „Geo Bogza este un ţîrcovnic leninist“ (Petre Pandrea); „Restituiri. «Hollywoodul e acaparat de evrei» – declară marele actor american Marlon Brando“ (19 aprilie 1996); „SPORT. Mare succes al României la Campionatele Europene de Gimnastică de la Moscova“; „În timp ce Ministerul Educaţiei tace complice, Istoria Secuilor seamănă ură în şcolile din centrul României“ (Vasile Lechinţan, Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu); „Perle autentice din tezele şi extemporalele elevilor“; „Misterele Istoriei: unde este ascuns aurul naziştilor?“ (Nicu Pîrlog); „Fenomene Paranormale. Matthew Manning“; „Descoperire inedită: dinozaurii stăteau pe ouă la fel ca găinile!“. MARŢI: „Răzbunarea e arma Prostănacului. Mircea Geoană i-a plătit-o, cu vîrf şi îndesat, lui Traian Băsescu, turnîndu-l la americani că ar fi omul ruşilor!“; „ULTIMA ORĂ. Alţi bogătaşi cu mari sume de bani ascunse în Cipru“; „Senatorul Valer Marian tulbură petrecerea politică de realegere a lui Victor Ponta. Scrisoare Deschisă către tata socru al PSD“; „În anul 2001, un astrolog român din SUA a prezis că Adrian Năstase va intra în puşcărie!!! Horoscopul lui Adrian Năstase, născut la 22 iunie 1950“ (Dr. Nechit Vinereanu); „Azi, mare praznic împărătesc la creştini. Sfîntul Gheorghe, purtătorul de biruinţă“; „OK-ul şi dresajul“ (editorial de Maria Diana Popescu, Stuttgart); „Epistolă scrisă cu cerneala ochilor“; „SUA vor să îl reducă la tăcere, din cauza secretului pe care îl ştie. Omul nevinovat care e ţinut prizonier la Guantanamo“ „Continuă scandalurile interetnice la Liceul Körösi Csoma Sándor din Covasna“; „Averea ascunsă a preşedintelui clubului de fotbal Bayern München“. * Sîmbătă, românii au avut parte de Momente Vesele – a fost Congresul PSD. Adică Ponta–Sîrbu–Daciana. Maimuţa chilugă s-a simţit în elementul său, ducîndu-se la microfon cînd au vrut muşchii ei diformi (acromegalie jenantă pentru un bărbat, şoldurile fiind mai late ca umerii). Au participat la această şuşanea şi trei tartori ai Internaţionalei Socialiste, probabil aduşi pe bani grei, în stilul „lobby“-iştilor fanarioţi. O figură jalnică a făcut-o aşa-zisa şefă a femeilor socialiste din Europa: o babă balşaia, care a îngenunchiat ca o gloabă şi i-a dat flori altei mîrţoage, Bătrîna Şandrama Stalinistă. I-am remarcat pe matusalemicii Ion Iliescu şi Oliviu Gherman, din ce în ce mai dărîmaţi; mai ales acesta din urmă era bîţîit de un Parkinson de tip Shaking Stevens, bietul om, trebuia să-şi ţină capul cu mîna, aşa de tare îi tremura. A mai ieşit în evidenţă Crin Antonescu, care, ca întotdeauna, a încercat să pară mai înalt decît este, dînd capul pe spate şi ţinînd în sus nasul ăla ca o priză. Nu ştim dacă Mireille Mathieu pricepe că, deja, el e în plus şi n-o să fie susţinut la nici o Preşedinţie – poate, doar la şefia Ordinului Kavalerilor de Kurlanda. * La B1TV, o comentatoare a spus că imnul PSD (care o fi ăla, Hora Unirii?) este „mobilizant“ (?!). Numai că acest cuvînt nu există, fetiţo. Poate că ai vrut să zici „mobilizator“, sau „tranchilizant“. * Dar, hai s-o luăm metodic . Iluzionîndu-se că e orator, sadicul Ponta (aşa l-a făcut chiar mă-sa, într-o scrisoare către Nadia Pandrea) maltratează limba română. Mai plasează o glumiţă de copil retardat, mai face şi nişte gropiţe în obraji, trage cu ochiul, viclean, după aplauzele slugilor – şi asta-i reţeta. Din păcate, băiatul (fetiţa) nu are idei. Capul lui e ca o nucă seacă. De ce? Fiindcă specimenul e INCULT. Dacă ar fi ştiut ceva carte, şi-ar fi scris singur şi teza de doctorat, şi cărţile, dar el le-a plagiat. Adică le-a furat. Asta e problema de fond a PSD-ului: trăieşte numai din furat! A furat Iliescu Revoluţia tinerilor? A furat-o! A furat acelaşi individ fără Dumnezeu funcţia de preşedinte al României, în decembrie 2000, cînd, în realitate, alegerile fuseseră cîştigate, detaşat (cu peste 60%) de Vadim? A furat-o, sta-i-ar în gît! A furat gaşca lui Adrian Năstase, în delir, de făcuse febră musculară? Păi, uitaţi-vă la proprietăţile şi conturile hrebenciucilor – fanarioţii erau băieţi de mingi faţă de bagabonţii ăştia. Astăzi, profitînd de greşelile colosale ale lui Traian Băsescu şi încercînd să le speculeze la maximum şi pe termen lung, urmaşii lui Vasile Văcaru („Dumnezeu e PDSR-ist“, mai ţineţi minte?) au făcut tot posibilul să arate că partidul e cel mai mare, cel mai puternic, cel mai capabil. Asta în vorbe. În realitate, Sala Palatului a fost umplută cu „lipitorile satului“: cei mai mulţi au fost burtoşii judeţeni, care nu pot lega două vorbe, aşteaptă să li se facă semn, ori să li se sufle, fiind ajutaţi la vot de parcă erau paralitici. A ajuns, ţara, din nou, pe mîna acestor nelegiuiţi? Sînt la Putere de aproape 1 an, dar n-au făcut nimic, decît să se certe, ca chiorii, pe ciolan cu ceilalţi borfaşi, de la PNL. Halal. Am căzut din lac în puţ. * Dar, să ne întoarcem la maimuţa cu fundul roşu, Victor Ponta. „Acest Congres se desfăşoară sub o anumită idee!“ – a lătrat babuinul microcefal. Adînc. Noi ştim şi care-i ideea: CIORDEALA. Victoraş, ai grijă de copy paste! Impresia generală a fost de Congres al Pionierilor Nord-Coreeni: ordine şi disciplină, măi, tovarăşi, cravate roşii, nu mişcă nimeni în front, toţi rîde (sic!) cînd rîde şeful, după care toţi plînge (sic!) dacă pe şeful îl apucă durerea de trînji. Fiţi vigilenţi! Doar se află-n sală preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni, tovarăşul bulgăroi cu ceafa groasă Serghei Stanişev, şi grecoteiul cu nas subţire Giorgios Papandreu, veniţi să ne monitorizeze şi să constate dacă merităm să fim avansaţi de la statutul de pionieri la cel de utecişti. Dar, socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg. Diavolul se ascunde în detalii. De pildă, la un moment dat s-a rupt masa de atîta vot. Care vot s-a şi oprit, cînd a fost vorba de alegerea unui vicepreşedinte PSD (guvernator) al Zonei de Sud-Est. A fost ceva ciudat acoloşa. Fireşte că porcul care adormea, beat, la volan, Nicuşor Constantinescu, nu merita funcţia asta (artificială, creată pentru mangleală), dar nici handicapatul (operat pe creier, în S.U.A.), Marian Oprişan n-o merita. În definitiv, de cînd e tîrgul Focşani mai important decît anticul Tomis, aşadar Constanţa de azi? Aici se vede cel mai clar că s-a mînuit satîrul ca la măcelărie, pentru a se instala în funcţii cu acces la fonduri multe numai mafioţii de încredere, care dau parandărătul. * Dacă ne gîndim bine, această şuşanea cu pretenţii socialiste a fost cea mai mare adunătură de SFINCTERE SPARTE, care s-a văzut, vreodată, în România. Nici o Paradă Gay n-ar fi strîns atîţia nenorociţi care stau în patru labe şi sînt sodomizaţi – şi femei, şi bărbaţi. Nu vom da nume, fiindcă, în mare parte, se cunosc. E o cocină. Femeile care cu primit funcţia de vicepreşedinte sînt, în bună măsură, impuse de sultana Daciana. * Am reţinut cîteva „perle“ slobozite pe micile ecrane în memorabila zi de Sîmbăta Morţilor. Ioan Rus: „Nu am uri personale“. Ce-i aia? Uri? Băi, cap pătrat, oi fi fost tu activist CC al UTC, dar nici pînă acum nu ţi-a spus, nimeni, că „ură“ e un substantiv defectiv de plural? Lia Olguţa Vasilescu, la Prima TV: „Funcţia (de secretar general al PSD) a fost descărcată de încărcătura politică“. Asta-i tare! Ne-o şi imaginăm pe fotomodela lui Ilie Balaci pe rampa de cartofi din Gara Craiova, strigînd la hamali: „Descărcaţi încărcătura, pupa-v-aş gura!“. Emisiunea de la Prima TV a avut şi o moderatoare cu profil de pasăre de pradă, altminteri destul de foarte apetisantă, pe nume Anca. Ea s-a întrebat, ca un Hamlet cu fustă: „Ne lăsăm, aşa, în soarta lui Dumnezeu?“. Lasă-L, fată hăi, pe Dumnezeu în pace, că soarta Lui tu n-o poţi înţelege. Mai bine fii atentă şi evită formulările de genul: „Am revenit, din nou, în direct“. Corect se zice: „Am revenit, din nou, iarăşi, again“ ş.a.m.d. Atunci cînd se vorbea de trei concurenţi pentru funcţia de staroste al bandei de Sud-Est, (M. Oprişan, N. Constantinescu şi boss-ul Buzăului, Boşcodeală) Anca Fofoloanca a numărat în legea ei: „Două pietre tari“. Care, de fapt, erau trei: Luca şi Matei. La acelaşi post a fost invitat şi Ciuvică la Pătrat, adică Bogdan Chireac. Zicem aşa şi pentru că e din ce în ce mai umflat, dar şi fiindcă apare, simultan, pe 5-6 posturi de televiziune. De cîtva timp, acest Chireac nu mai pridideşte cu laudele la adresa maimuţei cocoţate în fruntea Guvernului – aşa după cum îl cunoaşte lumea, malacul cu ochi de zeamă bordeleză are vreun interes, un contract, ceva, altminteri nu se explică. ,,Victor Ponta e un lider tînăr, puternic” (?!). La 40 de cotolani (deşi arată de 80, cu faţa aia de babă eschimoasă), acest Ponta nu mai e atît de tînăr. Cît despre ,,puterea” lui… În ce constă? Atunci cînd se ţine, tare de tot, cu ambele mîini de tăblia patului? Dar, B.C. e şi puţin cam agramat: ,,Prezenţa şi persoana domnului Adrian Năstase s-a (sic!) constituit în emisarul (sic!) Epocii Băsescu”. Aţi înţeles ceva? Nici noi. Carevasăzică, ,,prezenţa” s-a constituit în ,,emisarul” (?!). Acordul, evident, trebuia făcut la plural: ,,s-au constituit”. Din cînd în cînd apărea şi figura de scroafă albinoasă a lui Viorel Hrebenciuc – care, evident, şi-a făcut echipă de minoritari, de teapa lui Dolineaski, Ştefureac ş.a. * La un moment dat, apare pe micul ecran anunţul că fata lui Cristian Ţopescu, pe nume Cristina (de la Prima TV), s-a înscris în PSD. Desigur, ea vrea să intre fie în Parlamentul European, fie în cel din ţară. Dar cum va convieţui, ea, în acelaşi partid cu ucigaşii de cîini Tudor Pendiuc, Nicuşor Constantinescu, Claudiu Tusac? Şi ne mai deranjează ceva: tatăl Cristinei a intrat în Senat pe listele PNL – fiica s-a făcut PSD-istă. Deşteaptă familie, joacă la două capete. * Momentele cele mai comice s-au produs la B1TV. Aici a fost invitat unul dintre cei mai idioţi oameni pe care i-am văzut în aceşti 23 de ani de ocară: Robert Negoiţă. Şi ăsta e cu atît mai idiot cu cît vrea să epateze, se dă cult la cap, mai apelează şi la citate (toate eronate). Încă din start, aşa-zisul primar al Sectorului 3 a debitat o ,,perlă” cît capul lui Ponta de mare: ,,Nu-i cibernetică istoria, e o ştiinţă!”. Hopaaa! Dar cibernetica nu-i ştiinţă mă, imbecilule? Regretabil este că nimeni din studio – Mădălina Puşcalău (fosta slăbiciune a lui Dorel Onaca), Mălin Bot – n-a sesizat greşeala. După vreo 10 minute, cineva i-o fi dat un SMS tălîmbului Negoiţă, care, cu vorbirea lui plîngăcioasă, a revenit: ,,Eu am făcut o greşeală… Am vrut să spun beletristică”. Mai bine tăceai din gură, nărodul dracului. Oare cît de tîmpit poate fi cineva încît să facă o confuzie între cibernetică şi beletristică? Uite că este. Iar un asemenea rudimentar a ajuns stăpîn absolut al unui întreg sector al Capitalei României. ,,Eu vreau decît” – a plusat Negoiţă. Altă dovadă a imensei lui prostii: ,,Eu vorbesc de per total” – încă o stupiditate. ,,Iertare să-mi fie” – altă gogomănie. Aberaţiile curg în valuri din gura acestui analfabet (băga-i-am în cur şerbet). ,,Nu m-am gîndit să mă împac, sau să mă desfac” (?!). ,,Vom pleca cu toţii” (?!). Nu ştim de unde a ciupit R.N. expresia ,,energie pozitivă”, dar a folosit-o în mod sufocant. Nici oamenii postului B1TV n-au rămas datori. Astfel, Mălin Bot a dat, vorba aia, una peste bot Limbii Române zicînd: ,,onest şi cinstit” – e pleonasm, băiete, deschide un dicţionar înainte de a deschide gura. După Mălin, hop şi Mădălina Puşcalău, care ne împuşcă urechile astfel: ,,Dacă deja se cunoaşte cine va fi echipa” – corect era ,,care va fi echipa”. * Am sesizat ceva: presa PDL şi presa USL şi-au împărţit sarcinile, în mod egal – prima îl face pe Adrian Năstase ,,infractor”, a doua îl face pe Traian Băsescu ,,infractor”. Din ,,comunişti” ce fuseseră amîndoi (vorba Matrozului Chior, în 2004), au ajuns ,,infractori”. Nu era mai ,,onest şi cinstit” să rămînă ,,comunişti”? * La postul România TV, Mircea Duşa a emis, şi el, o cogitare măreaţă: ,,Victor Ponta ne dă speranţa că vom readuce speranţa în inimile românilor” (sau cam aşa ceva). Cum face el chestia asta, dragă Duşa? Cu zecile de gorile SPP care îl păzesc pe cimpanzeu? De cine l-or păzi ele? Cine atentează la hidoasa lui făptură? În orice caz, acest Ponta e cea mai păzită maimuţă din lume! * Distracţia ne-a fost adumbrită de o transmisie, în direct, la România TV, de pe moşia bătrînului clovn C. Ţînţăreanu. Mai ştiţi cine-i ăsta? Acel tîtîito-sîsîit care se dă crai şi trăieşte pe picior mare, din pămînturile furate de la ţărani. El avea buba la popou, dar a scăpat de ea – buba s-a urcat la cap. Dovada? Intervievat de o inconştientă de la România TV, parazitul ăsta nenorocit (care, în anii ‘90, şi-a pus slugile să-l lovească pe Ilie Năstase, cu capul în gură) a guiţat ceva trivial: ,,Am împlinit o vîrstă, 69, la care vreau să rămîn – e poziţia mea preferată. Eşti măritată?”. Întrebat de iresponsabilă ce-şi doreşte, molia cu faţă de mumie evadată din Muzeul Antipa a zis: ,,Să rămîn în poziţia 69 toată viaţa!”. Ce viaţă e asta mă, jigodie? Tu nu poţi vorbi ca toţi oamenii? E cineva obligat să-ţi asculte obsesiile de neam prost? Parcă te şi vedem, cu hoitul ăla flasc, dînd limbi unei paraşute, pe care o plăteşti fiindcă e muritoare de foame. ,,Stau cu curul la aparat” – a plusat dobitocul, ziua în amiaza mare, deşi pe ecran nu era nici un pătrăţel roşu. Erau, în schimb, Cristian Gaţu şi Cristian Ţopescu, mîncînd, jenaţi, la o masă. Ce-i cu voi, fraţilor? Atît de rău aţi ajuns, încît să primiţi pomană de la blestematul ăsta şi să-i populaţi menajeria? * Un alt papagal care îşi bate joc de limba română este Horia. Nu e vorba de Horia, Cloşca şi Crişan – ci de un oarecare Horia Mihălcescu. Nimeni nu ştie ce meserie are băiatul ăsta, care şi-a construit o fizionomie de ’telectual: ochelari cu rame groase, păr grizonat, aere profesorale etc. Prost n-ar fi el, dar e prea mare vedetismul. Boală care se manifestă şi prin maniera pedantă, de „preţioasă ridicolă“, în care se exprimă. El nu poate vorbi ca orice muritor, ci inventează cuvinte. Efectul e ridicol. De pildă, vineri seara a vorbit, la Realitatea-ntr-un picior, ghici ciupercă ce e (ne referim la emisiunea lui Silviu Mînăstire), despre conflictul de generaţii în PSD. „Nu se poate vorbi de o tensiune generaţională“, a decretat Mihălcescu. Numai că acest cuvînt, „generaţională“, e o mare tîmpenie. * Nu numai BIOSTEM le face rău pacienţilor, ci şi ZEOLIT. Atenţie mărită, nu vă luaţi după reclama mincinoasă pe care o fac unii pe nişte posturi de televiziune şi în cîteva ziare. E o teribilă escrocherie, să nu spuneţi că nu v-am pus în gardă. * Îl sfătuim pe doctorul Şerban Brădişteanu să nu se mai aventureze, orbeşte, în unele operaţii de cîte 10-12 ore, fiindcă au început să-i moară pacienţii pe capete. Tot mai multă lume îl numeşte „măcelar“. Nu-ţi forţa norocul, doctore, şi mai lasă vedetismul şi prejudecăţile politice, ca să nu-ţi rupi gîtul. 

* LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. Luni, 22 aprilie, barometrul de opinie efectuat de Serviciile Secrete pentru uzul Palatului Cotroceni arăta o serie de mutaţii interesante. Iată clasamentul: 1) PRM – 28%. 2) PSD – 25%. 3) PNL – 20%. 4) PDL – 9%. 5) PP-DD – 7%. 6) UDMR – 3%.

ALCIBIADE

REVISTA ROMANIA MARE nr 1187 - 23.04.2013