– Pe Laszlo Tökes îl mănîncă pielea – Cea mai mare sportivă a
Secolului XX – La Mulţi Ani, puştiule! – Plagiatul – o boală care se ia –
Oameni din cer
– Groapa de gunoi a Europei – Avatarurile domnului Andrei Pleşu – Ce
faci, fă, Sharapovo? – Ţiganiada – la concurenţă cu Olimpiada – Femeia
trebuie iubită – Doi bandiţi au întîrziat la serviciu
– Pe Laszlo Tökes îl mănîncă rău pielea aia de măgar. Aflat în
vîjîială pe la Tuşnad, fostul agent maghiar şi-a reluat teoriile
hungariste, cu seninătatea rîmătorului care îmbalotează toate lăturile
din teică, deşi le regurgitase de mai multe ori. Măi prostovane, ţinînd
cont de faptul că, la un moment dat, L-ai fentat pe Dumnezeu pretextînd
că Îl slujeşti, deşi jucai în echipa adversă, creştineşte ar fi ca,
drept recompensă pentru modul în care ţi-ai slujit ţara care te-a
alăptat ca pe un pui de năpîrcă, fiecare bun român să-ţi dăruiască
cîte-o pereche de palme, două-trei capace şi nişte scuipaţi. – ,,La 18
iulie 1976, Nadia a luat primul 10 din istoria gimnasticii”, după cum
eronat menţionează posturile de tembeleviziune. De fapt, incomparabila
prinţesă a sportului mondial mai primise anterior nota maximă de şase
ori, o dată la Campionatele Naţionale din 1975, iar restul la concursul
cu echipa Canadei, chiar în anul Olimpiadei. Cele 9 medalii olimpice (5
de aur, 3 de argint şi una de bronz) nu reprezintă decît o parte din cît
ar fi meritat cea mai talentată artistă din istoria gimnasticii,
declarată şi cea mai mare sportivă a Secolului XX. Inspirate de Nadia,
multe fetiţe din România au devenit mari campioane, primind la rîndul
lor nota maximă la olimpiade (Melitha Ruhn, Emilia Eberle – colege de
generaţie, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaş, Lavinia Miloşovici –
ultimul 10 din istoria gimnasticii!) sau la mondiale (Lavinia Agache,
Mirela Barbălată, Simona Păuca, Daniela Silivaş, Aurelia Dobre, Eugenia
Golea, Camelia Voinea şi Cristina Bontaş). Poate acesta este cel mai
important lucru pe care l-a făcut Nadia. Pentru rezultatele de la
Montreal, a primit titlul de ,,Erou al Muncii Socialiste”, decernat de
Nicolae Ceauşescu, în cadrul unui spectacol organizat la Sala
Polivalentă, suma de 100.000 de lei şi un autoturism Dacia. Dar mult mai
mult decît atît, a devenit cea mai iubită fiică a României. Restul e
istorie. O istorie în care fufele de astăzi, gen Simona Halep, pentru
care singura valoare e banul, nu vor intra niciodată. – O altă legendă a
sportului mondial, Ilie Năstase, a împlinit 70 de ani (pe 19 iulie). Ce
trece timpul! Parcă mai ieri se juca cu puţa-n ţărînă, alături de
Ţiriac, deşi mustăciosul nu poseda jucăria respectivă, după cum lăsa să
se înţeleagă soţia fostului premier Ion Gheorghe Maurer. Dar pentru Ilie
nu era o problemă, mai avea drept tovarăşe de viaţă vreo 2.500 de
păpuşi cu două picioare, care-i invadau periodic imaginaţia. Pentru
copiii care au deschis ferestrele ochilor mai tîrziu, le amintim că
stăpînul rachetei a fost primul număr 1 mondial în clasamentul ATP, că a
cîştigat 87 de turnee de simplu (57 ATP), 55 la dublu (47 ATP), de
patru ori Mastersul, de două ori US Open (1972 şi 1975) şi French Open
(1970 şi 1973), iar Wimbledonul l-a înhăţat, la dublu, în 1973. A jucat
de trei ori cu Cupa Davis pe masă, alături de acelaşi Ţiriac, şi a fost
unul dintre cei mai spectaculoşi şi iubiţi tenismani din istorie. N-a
refuzat niciodată să-şi reprezinte ţara, în ciuda faptului că a fost cu
adevărat un star mondial. Nu i-a fost teamă de molii, de arbitri, de
politicieni, iar pe virusul Zika îl pleznea cu racheta de-i săreau
ochii, dacă ar fi întîlnit aşa ceva. A fost frumosul nebun al tenisului
mondial. Urmăriţi-i măcar meciul pierdut în finala de la Wimbledon din
1972, cu Stan Smith, şi-o să aveţi dimensiunea exactă a acestui mare
campion. La Mulţi Ani, puştiule!
– Melania Trump, actuala nevastă a apocalipticului Donald Trump, a
rostit o alocuţiune beton la Convenţia Republicană. Discursul a fost
atît de bun încît Prima Doamnă a SUA, Michelle Obama, nu s-a putut
abţine şi l-a rostit şi ea. Cu 8 ani mai devreme… – Doi zgubilitici, un
român şi un american, pentru care tragerea în ţeapă nu e o vorbă goală,
solicită justiţiei române să le fie recunoscută căsătoria din Belgia, ca
să se poată beneficia, citez cu emoţie şi dispreţ, de ,,oportunităţile
de care se bucură orice cuplu căsătorit”. Aştia-s duşi cu capul! De ce
vor cei doi amorezi să strice o logodnă frumoasă cu o căsătorie, în
România? Ei nu ştiu că orice logodnică înţelegătoare devine o nevastă
capricioasă şi că orice candidat la titlul de soţul anului se transformă
într-un oţetar leneş, veşnic nemulţumit?! Asta-i reţeta tradiţională.
Bine, în cazul lor nu poate fi vorba de aşa ceva, dar treaba e şi mai
nasoală, că nu ştii care-i el şi care-i ea. Aşadar, sînt şanse mari ca,
după recunoaşterea mariajului, acelaşi tribunal să constate că a
acceptat căsătoria dintre două curve masculine. Şi magistraţii vor fi
nevoiţi s-o desfacă, pentru prea marea potrivire de caracter. Aşa că-i
mai bine să-i trimită la plimbare prin Parcul Operei, să se mai
curturalizeze. – Nici Dacian Cioloş nu agreează jocul de-a mama şi de-a
tata în care nu ştii care-i mama, care-i tata, şi s-a pronunţat ca
atare. Bravo, măi băiete! Dar, ia spune-ne şi nouă, tu în ce relaţie
eşti cu Iohannis? Uniune consensuală, sau e mai multă vrăjeală? –
România a devenit groapa de gunoi a Europei şi la propriu. Zilnic,
camioane imense depozitează deşeuri toxice, şi chiar radioactive
(mascate între gunoaiele obişnuite), la noi în ţară, cu voia stăpînirii.
Şi-n vremea asta, poporul doarme şi visează cai verzi pe pereţi şi, ca
un somnambul irecuperabil, îi votează exact pe aceia care au pus bazele
dezastrului naţional. Să-ţi fie somnul lin şi groapa de gunoi aproape! –
În sfîrşit, şi o veste bună! Domnul Andrei Pleşu a început să se
deştepte şi recunoaşte că-i lipseşte Vadim, care, atunci cînd îi scria
biografia romanţată, chiar în această rubrică, îl amuza teribil.
Susţine, cu o trivialitate monumentală, că n-a haşmanglit stiloul de aur
şi aparatul de bărbierit ale lui Ceauşescu, că nu înfuleca 60 de
păstrăvi la o masă (doar 59, pe ultimul i-l dădea lui Patapievici) şi că
nu alerga ca un atlet grec, în pielea goală, nişte grupuri mixte de
tineri filosofi, pe la Sinaia, cu scopul de a le băga minima moralia în
cap şi morcovu-n ciorba de potroace, dar că nu i-ar fi displăcut ideea.
Puştiul e destul de simpatic, totuşi, ar trebui să restituie măcar
aparatul de ras, că oricum nu-l foloseşte. Stiloul poate să-l păstreze,
poate se mai înscrie la vreun cros. Dar să nu-l pună la un loc cu
sticlele goale pe care celălalt dictator (pe care l-a slujit cu rea
credinţă, deşi era cumătrul celebrului platonician Bercea Mondial) le
arunca după el pe vremea cînd îl consilia, cu ugerul la vedere, la
Palatul Cotroceni. Şi dacă a şutit şi vreun sutien de pe biroul
prezidenţial, să-l păstreze şi p-ăla la un loc cu amintirile de la Peleş
(chiloţii tetra folosiţi la ritualurile mişcării transcendentale de
integrare în boscheţi, lumînările parfumate din seu de oaie şi lacrimi
de odaliscă, mărul rumenit din gură…).
– ,,Sute de mii de bugetari ar trebui daţi afară”, afirmă sadicul Traian
Băsescu, cu ocazia aniversării, într-un cadru festiv, la o cîrciumă de
cartier, a tăierii pensiilor şi salariilor românilor. Iartă-l, Doamne,
că nu ştie ce face la băutură! – La 20 iulie, Adrian Păunescu ar fi
împlinit 73 de ani. Personalitate marcantă a spaţiului public românesc,
Poetul e la fel de mare după mutarea în cer, cît a fost în rătăcirile
sale pe pămînt. Amintirea sa arde ca o flacără vie. – Pînă la urmă s-a
retras printre îngerii radioşi şi Radu Beligan, un aristocrat al
teatrului românesc. La cei aproape 98 de ani, mai avea destule de spus.
Cu condiţia să nu fi fost Florin Piersic de faţă. – Legea pensiilor
speciale pentru aleşii locali este neconstituţională, a decis, pentru a
doua oară, Curtea Constituţională. Absolut corect. Iar aleşii locali
sînt, în cea mai mare parte, nişte borfaşi. La fel de corect. (Asta am
decis-o eu, deoarece instituţiile statului se trezesc mai tîrziu, după
prînz.) – Anunţ sfîşietor: Adrian Năstase se retrage din politică. Prea
tîrziu. Celebrul infatuat este un simbol al corupţiei. În timpul
guvernării sale (2000-2004) fărădelegea a atins noi culmi de progres şi
(ne)civilizaţie, încît a trebuit înfiinţat, la sugestia americanilor,
PNA (viitor DNA), căruia îi va deveni client fidel. Şi care, de altfel,
l-a scos de mult pe tuşă. Cea mai mare realizare a Arogantului este
mătuşa Tamara. Pe care, din păcate, n-a văzut-o nimeni la fizionomia
figurii, fiind plecată într-o croazieră pe Marea Marmara. – Dacă treceţi
prin Cîmpina, puteţi viziona mormîntul năpădit de buruieni al lui
Nicolae Grigorescu. Pictorul carelor cu boi din sufrageria lui Adrian
Năstase şi din cele ale altor iubitori de lucruri scumpe, al ţărăncilor
simple din paturile boierilor şi al ţigăncilor îmbăiate în ulei de
pînză, căruia pînă şi Napoleon al III-lea i-a cumpărat trei lucrări, e
tipul de pe bancnota de 10 lei, pe care politicienii mai citiţi îl
confundă cu Emil Constantinescu…- Internetul e locul unde proştii o fac
pe deştepţii. Şi nu scapă nici o ocazie. Cele cîteva înţepături ale unor
băieţaşi care au fost la şcoală doar ca să-şi bată învăţătoarea, le-am
tratat cu sictir. Totuşi, n-ar fi rău ca, înainte de a comenta, să
deschidă o carte de gramatică pentru oligofreni, ciclul de zi. Şi ar fi
minunat dacă ar înţelege că rubrica este un pamflet în care,
intenţionat, ne jucăm cu limba română de-a mama şi de-a tata. Dar dacă
ei e proşti, n-avem cum să-i ajutăm. – Cît despre criticile la adresa
Simonei Halep, ele sînt consecinţe ale comportamentului excesiv de
individualist al acestei domnişoare, pe care unii o văd altfel decît
este în realitate. Cînd a meritat, la începuturile urcuşului ei spre
culmile îndoielnice ale gloriei, am lăudat-o de ne puteam îmbolnăvi
cititorii de diabet. Dar a nu-ţi reprezenta ţara la Olimpiadă pretextînd
că un ţînţar posesor de Logan şi Zika abia aşteaptă să joace un ghem cu
părţile intime proprietate personală, dovedeşte individualismul
înfiorător al acestei fete de la ţărmul Mării Negre, transformată în
fabrică de făcut bani de către hienele din jurul ei. Cînd nu va mai juca
tenis de performanţă, oamenii vor uita victoriile episodice şi îşi vor
aminti că a fost singura sportivă din istoria României care a refuzat
să-şi reprezinte ţara la Olimpiadă! E mare păcat că a procedat astfel,
chiar dacă n-ar fi avut vreo şansă reală la medalii! Nimeni nu-i
contestă calităţile sportive sau rezultatele, atîtea cîte are, şi i le
vom menţiona ca atare. De exemplu, anul acesta a cîştigat turneele de la
Madrid şi Bucureşti, ambele organizate de Ţiriac, unul dintre
sfătuitorii de taină… – Iată cum sufeream, în 2014, alături de Simona
Halep, atunci cînd credeam că nu luptă doar pentru bani, ci că doreşte
să fie un model, un reper moral pentru generaţiile care or să vină:
,,Noi, românii, iubim rar, dar cînd o facem, e jale. Se opresc
instantaneu trenurile de mare viteză dintre Bucureşti şi Adjud, păsările
îşi îngheaţă zborul, Marea Neagră se face blondă naturală, iar greierii
cîntă «Of, viaţa mea» pînă conving furnicile siliconate, rupte de
greutăţile cotidiene, că se poate trăi şi din muzica marilor compozitori
ai lumii interlope, de la Adrian Tatăl Copilului Minune care a fugit în
lume şi pînă la Florin Salam cu Soia. Cînd ne pică pata, telefonul
trebuie setat pe unu-unu-doi conform distihului shakesperian: «te iubesc
atît de tare /că vor să sune la salvare». Pînă la urmă e ceva normal la
un popor care încă de pe la 1870, cînd o lua pe ulei, făcea revoluţie
cît ai zice peşte. E drept că a doua zi, la ciorba de potroace, uita pe
cine a pus în capul trebilor ţării, după ce mai spre seară, în clinchet
de halbe şi sfîrîit de mititei, proclamase Republica de la Ploieşti, dar
orişicît, gestul contează.
D-aia zic, ne aprindem repede şi ne stingem aşijderea, sîntem destul de
instabili în dragostea noastră. Totuşi, iubim cu o patimă sălbatică
sportul. Nu în ideea de a-l practica, Doamne fereşte, dar ne place să ne
uităm la el. L-am contempla zile în şir din faţa televizorului. Şi cînd
se întîmplă ca din hăurile României contemporane cu ea însăşi să se
aprindă o lumină, devenim de-a dreptul pătimaşi. Aşa au descoperit toţi
românii că o iubesc fără măsură pe Simona Halep, care ne-a reamintit că e
posibil să fim o naţie de învingători. Şi că putem iubi şi pe altcineva
în afară de noi înşine. Şi ne-am reamintit că avem o problemă cu ruşii,
care ne-au luat Basarabia, Nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, tezaurul,
petrolul, haleala şi Roland Garos-ul. Nasol moment, mişto colivă, vorba
filosofului Nicolae Dide, un revoluţionar de la ’89, căruia
intelectualitatea românească, invidioasă şi exagerat de selectivă, nu
i-a apreciat valoarea intrinsecă. Sigur, noi avem o problemă cu ruşii de
multişor, date fiind înclinaţiile lor de colecţionari de orice nu le
aparţine, dar acum problema s-a acutizat de cînd cu domnişoara
Sharapova, pe care am invitat-o deunăzi să ne vedem şi să rezolvăm măcar
chestiunea Basarabiei, dacă despre tezaur nu vrea să parlim. Se face că
nu mă aude, ba, mai mult, o frige, din nou, pe Simona Halep, ca să ne
schimbăm impresia despre fetele înalte şi blonde. Să ştie Maria că, dacă
o mai bate o dată pe fata noastră, o să aibă de-a face cu mine
personal, fiindcă e vorba de o chestiune naţională aici. Şi cu mine nu
te joci cînd e vorba de «ţară, ţară, vrem ostaşi». Rareori românii sînt
uniţi şi îşi apreciază valorile, aşa că rusoaica să nu-şi mai bage
racheta în treburile noastre interne, că ne dă bioritmul peste cap.
Meciul a fost crîncen, Sharapova arăta ca o fiară care nu ştie decît să
ucidă, iar Halep, ca o pradă care nu vrea să moară. Surprinsă de atîta
îndîrjire, Maria a folosit toate trucurile posibile pe care orice mare
sportiv, obişnuit să cîştige, le are în arsenalul propriu şi le aruncă
în luptă atunci cînd a dat de dracu’. După trei ore de negocieri
intense, cu rachetele pe masă, s-a încheiat un armistiţiu în urma căruia
Rusia a rămas cu tezaurul, iar România cu speranţa că într-o zi l-ar
putea recupera. Totuşi, pentru ca şansele să fie pe viitor egale,
Sharapovei ar trebui să i se aplice nişte leucoplast peste gură, pentru
că nu este normal să faci tenis şi să urli de parcă eşti înfiptă în
inima pădurii. Şi cînd te gîndeşti că vroiam s-o invit să ne cunoaştem
mai bine şi să rezolvăm şi chestiunea Basarabiei, din cauza căreia eu
vara nu dorm! Iarna nici atît, că mi-e frig. Ce-ar zice vecinii mei,
nişte pensionari cumsecade, foşti informatori ai securităţii, cînd ar
auzi-o plasînd un lung de linie sau dînd lovitura decisivă cu reverul?
Ce să zică, şi-ar face cruce cu limba-n cerul gurii şi-ar bolborosi cu
evlavie: «Vai de copiii care învaţă carte şi se fac profesori, că uite-i
cum urlă în ziua de salariu!». Să nu mai vorbim de strigătele de
bucurie sau de semnele de exclamare ale Sharapovei cînd loveşte neţul
sau comite o dublă dublă greşeală. Nici nu vreau să mă gîndesc, că mi se
face pielea de găină. Şi după cum ştim din poveştile bunicilor noştri
care au trecut Prutul şi încolo şi încoace, ruşii ne-au luat ceasurile,
petrolul, cerealele, Basarabia, Roland Garos-ul şi pielea de pe noi.
Cînd ne-o vor da înapoi, Dumnezeu ştie… P.S.Vă întrebaţi poate ce
legătură are titlul (Ce faci, fă, Sharapovo?) cu textul. N-are nici una,
dar mie îmi place cum sună…”(9 iunie 2014).
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-75/
Se afișează postările cu eticheta iulie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta iulie. Afișați toate postările
marți, 26 iulie 2016
Săptămîna pe scurt - 19.07.2016
– O neruşinată: Simona Halep – Pegra ţigănească – Homo sovieticus –
Puşcăriada – Evra şi cei 24 de fraţi – Larry, mai tare ca Mata Hari –
Sfatul medicului – Cristian Boureanu a luat-o iar în mufă – Predica de
pe muntele de brînză – Rahat turcesc
– Aşa cum era de aşteptat, Simona Halep a anunţat că nu va participa la Olimpiadă, de teama virusului Zika. În realitate, pe domnişoară o doare-n paişpe de România. Nu e decît o neruşinată avidă după bani. Nu vă întristaţi, fiindcă, la halul în care joacă, n-ar fi avut nici o şansă la vreo medalie. Cel mai tare deranjează ipocrizia duduii, care a devenit un antimodel pentru generaţia ei. Să sperăm că individualismul acestei bidinele cu rachetă de tenis în loc de coadă nu va converti pe nimeni, deşi există o fascinaţie a răului… Păi poate fi comparată distinsa mulgătoare de CAP, cu atitudine de tractoristă fruntaşă, cu magica Nadia Comăneci, care acum 40 de ani (la 18 iulie 1976) lua primul 10 din istoria gimnasticii? Iorga spunea că boala societăţii româneşti este lipsa caracterelor. De unde o fi cunoscut-o marele savant pe Simona Halep, singura aromâncă din ultimii o sută de ani care, în loc de inimă, are un portofel?! – Pegra ţigănească continuă să păteze obrazul ţării prin Europa. Marea majoritate a acestor migratori multiseculari se ocupă cu cerşitul, furatul, prostituţia şi datul în cap (nu în sensul bagatelizat de Tudy, viceprimarul-fantomă). Peste tot pretind că sînt români, mai puţin în România, unde rangul de ţigan îţi conferă mai multe drepturi, iar obligaţiile lipsesc aproape cu desăvîrşire. Unii dintre ei sînt oameni cinstiţi, au ocupaţii onorabile, dar ce ne facem cu borfaşii? Ce ne facem cu odioşii stăpîni de sclavi de la Berevoieşti, care îi ţineau pe nişte copii, ţigani şi ei, în lanţuri, îi băteau ca pe coasă, numai în gură, iar cînd aveau chef de activităţi ludice, le smulgeau părul din cap cu patentul?!!! Există vreo pedeapsă îndeajuns de drastică pentru bestiile care au comis asemenea atrocităţi? Mereu mă întreb – şi nu-mi răspunde nimeni: cine are interesul să ţină în întuneric etnia ţigănească, etnie care, educată, ne-ar face să ne simţim mai liniştiţi? Ce-au făcut liderii lor cu fondurile europene fără număr, cu destinaţie specială, de nu se schimbă nimic în comportamentul acestor barbari? Le-au furat (întrebam şi eu aşa, ca să mă aflu în treabă)? De ce nu apreciază ţiganii şcoala, unde merg numai ca să-şi bată colegii sau, dacă sînt mai figuranţi, profesorii? De ce termină gimnaziul şi, mai ales, liceul atît de puţini ţigani? Poate aici, în lipsa de apetenţă pentru educaţie, poate fi găsit şi răspunsul la închistarea în obiceiuri barbare a celei mai mari părţi dintre ei. Cum poate fi stăvilită această maree neagră, vorba unui clasic al pamfletului românesc, care a oripilat Europa, asumîndu-şi calitatea de români atunci cînd săvîrşesc fapte reprobabile şi pe cea de ţigan cînd ies în evidenţă? Pot fi opriţi aceşti indivizi care, de cele mai multe ori, provoacă teamă, suferinţă şi dezgust? Se poate, dar nu în această societate bolnavă, care tolerează abuzul, hoţia şi prostia. Singura soluţie este recursul la educaţie. La educaţie cu orice preţ, pentru că preţul ignoranţei este imens. Toleranţa excesivă s-a dovedit o cale falimentară în evoluţia acestei etnii. Se înregistrează un regres surprinzător. E absolut necesară luminarea acestor oameni, care se raportează la un cod de valori eronat. Departe de mine ideea de a globaliza, de a-i pune pe toţi în aceeaşi oală de noapte, de a fi intolerant, dar nu ne putem preface că e în regulă ceea ce se întîmplă, iar cazul Berevoieşti nu e decît picătura care a umplut paharul cu cucută. Există ţigani cu un comportament ireproşabil, mult mai demni de respect decît unii dintre români. (E vorba despre acei români care se ocupă cu ,,nobila” meserie de borfaş, de la politicienii-scursuri şi pînă la vagabonzii de la colţul străzii). Lăutarii-artişti, marii sportivi, oamenii de ştiinţă, meşterii din cele mai diverse domenii de activitate şi mulţi, mulţi alţii, sînt dovada concludentă că la această etnie nu e vorba neapărat de o genă a răului, ci de lipsa educaţiei. Din păcate, raportul între cei needucaţi, pentru care încălcarea normelor e înscrisă în legea firii, şi cei care le fac cinste e catastrofal. Cei buni sînt mai degrabă excepţia. Başca faptul că mai sînt unii, ca Ion Iliescu, pe care nu ştii în care categorie să-i incluzi… – Că tot veni vorba de celebrul bolşevic… Ion Iliescu, groparul României, s-a născut la 3 martie 1930, fiind o combinaţie mortală de mamă cu origini ţigăneşti şi tată comunist. A fost crescut o vreme de bunicii din Olteniţa, în cartierul lăutarilor, unde a învăţat, după urechea aia bleagă, cum se abureşte alde gură-cască, cum poţi să-i operezi la portofel cu zîmbetul pe buze. A doua mamă, Marioara, a dispărut şi ea vreo 2 ani din peisaj, în timp ce ta-su, Alexandru Iliescu, era la studii aprofundate, prin diferite instituţii educative, cărora li se spunea popular puşcării, unde era coleg de seminarii şi cu Nicolae Ceauşescu. Ionel îl vizita pe ăl bătrîn prin bunăvoinţa Elenei Ceauşescu şi a surorii acesteia, care-l culcau în aceeaşi cameră cu ele. Nu ştim dacă îl legănau sau dacă-i dădeau ţîţă, dar îi cumpărau dulciuri şi îl lăsau să le vadă furoul. Cînd aveau. Cînd n-aveau, micuţul îşi imagina cum ar fi fost să aibă, ceea ce n-o deranja deloc pe Lenuţa Petrescu, care îl îndrăgise pe micuţul prostănac. De fapt, Elena era foarte apropiată familiei, întrucît măcelarul Eftimie Iliescu, fratele tatălui puradelului, o ajutase să ajungă regina unui bal muncitoresc, în anul 1939, prin cumpărarea de cărţi poştale. Aceste amănunte nu l-au împiedicat pe viitorul revoluţionar s-o ciuruiască, în 1989, deşi se jucaseră de-a mama şi fiul, ca Irina Loghin cu Fuego, ba dormiseră şi în acelaşi pat. După ce s-a îmbîrligat cu Nina Bercovici, o poloneză cu origini evreieşti, ca şi bunicul patern, a studiat la Moscova, unde a fost coleg şi cu Ling (ce nume predestinat!) Peng, viitorul premier al Chinei din perioada 1988-1998. Modelul homo-sovieticus a fost fundamental în formarea acestui borfaş cu faţa umană, lucru asumat în celebrul articol ,,Fericirea de a studia în Uniunea Sovietică”, publicat în ,,Scînteia” şi-n care se lupta din greu inclusiv cu celebri canibali americani, mari amatori de muşchi ţigănesc. După ce se întoarce în ţară, devine şef pentru toată viaţa. Iliescu n-a dat cu sapa măcar o singură zi de cînd umbreşte pămîntul degeaba. Era omul cu mapa. Lucrător cu gura, a nenorocit pentru 50 de ani o naţiune, a întors cu susul în jos tabla de valori a acestui popor. Şi toate astea, pentru că vroia să fie şef. N-a ştiut niciodată să fie altceva. Nu s-a dat la o parte de la nici o faptă odioasă pentru a-şi atinge scopul. A manipulat, a ucis (la revoluţie şi mineriade) şi nu are nici cea mai mică mustrare de conştiinţă. Asasinul perfect. Iliescu a fost un Stalin deghizat în om de bine, iar răul pe care l-a făcut unei Românii aflate în sevraj, e ireparabil. Clasa de tîlhari, care jefuieşte şi umileşte astăzi ţara, a ieşit din jobenul acestui rînjit. Homo sovieticus este, de fapt, nu un om, ci o bestie cu chip de om. A dispreţuit dintotdeauna valorile naţionale. În 1959 a aprobat exmatricularea unui student transilvănean care sărbătorise Unirea! Deşi Gheorghe Gheorghiu-Dej îl detesta, pentru că ta-su îl sprijinise (fără succes) pe Lucreţiu Pătrăşcanu să ajungă liderul comuniştilor din lagărul de la Tg. Jiu, Ceauşescu l-a protejat şi l-a promovat permanent. Ba, ca o ironie istorică, l-a desemnat să compună şi să trieze mesajele de condoleanţe cu ocazia morţii lui Dej! Iliescu este primul comunist promovat de Ceauşescu, la 1 aprilie 1965, ca şef al Secţiei Propagandă şi Agitaţie a CC al PCR, înlocuindu-l pe Leonte Răutu, ajuns secretar al aceluiaşi organism! Aşa-i că viaţa e o mare curvă? Dar nu atît de mare ca Iliescu. Dej îl avertizase pe Ceauşescu că ,,este lipsit de caracter, ca taică-su”, dar dictatorul a avut încredere în Elena, care-l considera aproape fiul ei, încă din tinereţea-i revoluţionară. Singurul lucru bun cu acest individ dubios al istoriei contemporane este că nu s-a reprodus direct. Marea nenorocire este că s-a reprodus prin clonare. Dincolo de zîmbetul lui de motan sovietic prins la oala cu smîntînă, Iliescu rămîne cel mai odios personaj al vremurilor noastre, care nu s-a abătut de la nici o fărădelege pentru a-şi atinge scopurile meschine. Nu e decît un gunoi pe care pînă şi măturii istoriei îi e silă să-l arunce la canal, în mausoleul şobolanilor roşii. – Specialiştii în bălării susţin că duşmanul numărul 1 al acestora ar fi cînepa. Ierbicidul e apă de ploaie. (O fi existînd şi o Hexipharma a ierbicidelor?) Nu ştiu cum face, le intră pe nară sau în vene, dar n-au nici o şansă de supravieţuire. Unul dintre cei mai mari duşmani ai buruienilor este fostul ministru al Agriculturii şi, totodată, mult mai important, socrul Simonei Amânar, Valeriu Tabără, care dădăceşte cînepa de cînd iese din sămînţă şi pînă cînd este trasă în fire. Resturile sînt transformate într-o pulbere fină ce înlocuieşte prin liceele patriei programul umanitar-golănesc ,,Unicornul şi laptele”. – Noua catastrofă de la Educaţie susţine că nici cei care au tradus din chineză şi din sanscrită nu cunoşteau limbile respective, dar au făcut treabă bună. Aşa este, numai că traducerile nu semănau deloc cu originalele. D-aia chinezii folosesc beţişoarele, iar dl. Dumitru se zgîrie cu furculisionul. Ce mănîncă e treaba lui, în orice caz, nu îmbalotează orez, pentru că politrucii au alte gusturi. Afinate, rafinate, dublu-rafinate…
– Telefoanele inteligente au ajuns să ne fure viaţa, am început să semănăm cu cîinele din reflexul Pavlov, au concluzionat specialiştii care n-aveau nici o treabă şi se chiombau pe tabletă. Teoria este falsă, pentru că nici un obiect, oricît ar părea de deştept, nu poate subjuga omul, dacă acesta nu vrea. Bine, nu toţi indivizii care rîgîie, se scălămbăie sau îşi bagă degetele în nas sînt oameni, chiar dacă posedă obiecte cu IQ ridicat. În schimb, telefonul meu are un ghinion teribil: sînt mult mai inteligent decît el, în ciuda faptului că are disc şi e mai trecut prin viaţă decît Neagu Djuvara. – De ce îşi vinde România resursele şi se duce, cu viteza sunetului, pe toboganul istoriei? Pentru că a fost condusă de trădători. Ar cam fi timpul să îndreptăm lucrurile. Ce părere ai, Popor Român, te deranjează subiectul? – Un matador spaniol a fost ucis de un taur însîngerat. De ce-or fi spaniolii atît de cruzi încît ucid pentru distracţie? Dacă le era foame îi înţelegeam, dar aşa n-au nici o justificare. Nu le ajunge cît se distrează pe seama românilor, pe care-i muncesc ca la ei, dar îi plătesc un pic mai bine ca la noi? – Primarii condamnaţi îşi pierd mandatele, dar parlamentarii aflaţi în aceeaşi situaţiune comit legi în continuare. Şi vă mai întrebaţi de ce ne ducem de rîpă, de ce sînt legile strîmbe! D-aia sînt, pentru că dormiţi în bocanci, nu ieşiţi în stradă să-i întrebaţi de (ne)sănătate pe aceşti impostori.
– Populaţia României scade zilnic cu 247 de persoane. În mod paradoxal, putregaiurile politice se înmulţesc. – Evra, fundaşul stînga al Franţei, provine dintr-o familie cu 25 de copii, dintre care 23 sînt în viaţă. Tatăl său, originar din Guineea, s-a străduit, nu glumă, beneficiind de larga deschidere a celor trei soţii. Născut în Senegal, a preferat să joace pentru Franţa, ceea ce i-a atras simpatia poporului african, care i-a adresat nenumărate urări călduroase. Dar nu i-a păsat prea tare şi, la 35 de ani, este încă titular la naţionala cocoşului portugalic, care a dat jucătorul turneului, pe Griezmann, fotbalistul madrilen alungat din Franţa, unde n-a jucat nici un minut la vreo echipă de club, nefiind considerat suficient de talentat. Ciudată mai e lumea fotbalului! De exemplu, la naţionala României vin periodic nişte băieţi care nu joacă ceea ce se numeşte fotbal, dar pe care nu-i alungă nimeni. Adică ne trag în piept. Acum, că a sosit neamţul Daum, renumit pentru metodele lui revoluţionare, ne vor trage şi pe nas. – Întîlnirea NATO (la care ţara noastră a semnat Tratatul de aderare în 2004, pe finalul celui de-al treilea mandat al lui Iliescu) a consfinţit un adevăr de necontestat: România nu contează în jocurile strategice, dacă deranjează interesele Rusiei. Fiindcă s-a supărat Putin pentru instalarea scutului antilubeniţe de la Deveselu, au lăsat-o şi aliaţii mai moale cu flancul ăsta. Ba-i trimit şi pe americani acasă, fiind înlocuiţi cu români şi bulgari de-ai noştri, din popor, obişnuiţi să vîndă orice nu le aparţine, inclusiv componente din scutul antiprostie. Cît despre pornirile războinice ale lui Iohannis, care se visa căpitanul piraţilor din Marea Neagră, le-au retezat din faşă. Aşa că preşedintele s-a dus la Tratatul de la Varşovia (mă rog, Summitul NATO) Klaus şi s-a întors Werner. Cît despre aplaudacii care apreciază că degustarea de gogoşi geostrategice a fost un succes, vorbesc ca să nu tacă. Măi băieţi, spălaţi-vă jumările de sub ochi, scoateţi degetele din organul gîndirii şi apucaţi-vă de o meserie cinstită. Bateţi ţăruşi cu creierul mare, că mapamondul lumii nu se învîrte după cum vreţi voi, ci după interesele Marelui Licurici. Pe care-l doare la bască de toată lumea, dacă are petrol suficient. Şi ca să ştiţi şi voi, că văd că nu prea vă duce capul, singura dată cînd România a contat în politica externă a fost pe vremea lui Ceauşescu. Nu mai insist, subiectul vă depăşeşte. – În timp ce preşedintele făcea politică planetară, funcţionarii din primării au intrat în grevă generală (la 12 iulie)…- Înalţii ierarhi bisericeşti Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, şi Teodosie Snagoveanu, arhiepiscopul Tomisului, au luat-o la picior spre DNA pentru o exorcizare. Nu se ştie cine a scos dracii din cine, cert este că au fost chemaţi pe acolo împinşi de unele păcate ale ilustrului scriitor de bastonaşe, Gheorghe Becali (fost Gigi). E de-a dreptul revoltător cum procurorii amuşinează urmele acestui titan al literaturii orale, pe care-l paşte zilnic Premiul Nobel pentru Impostură. Mai este cineva în ţărişoara asta care se îndoieşte că Becali n-ar şti să scrie? Această prigoană împotriva scriitorilor de capodopere ar trebui să înceteze. Niciodată nu s-a mai întîmplat aşa ceva! Ce, îl urmărea caraula pe Sadoveanu să vadă ce legătură are el cu neamul Şoimăreştilor (de altfel, fie vorba între noi, destul de recalcitrant şi gagicar), sau cu mult mai celebri fraţi din clanul Jderilor, locotenenţi de-ai lui Fane Barosanu? Nici vorbă, realitatea cruntă e că marii noştri scriitori de penitenciar traversează o perioadă nefastă, mai cumplită decît zodia cancerului. Mai bine s-ar lăsa de nobila meserie a caligrafiei şi s-ar apuca de o meserie cinstită, cum ar fi, de exemplu, schimbul de terenuri cu M.Ap.N. – Tudy şi-a dat demisia din funcţia de viceprimar general, la numai două zile după ce a fost ales ca să avem de cine rîde. Cine va mai lua la mînă problemele bucureştenilor? A fost un act politic atît de scurt că n-a avut timp nici măcar să se gîndească la Oana Zăvoranu. – Virusul Zika a ajuns şi la noi. A venit cu avionul, normal, că doar nu era să meargă pe jos, ca toţi ţăranii. S-a ascuns sub sutienul unei tipe de 27 de ani, care venea din Martinica, şi a întrebat la vamă de Simonica. Să te ţii de acum interviuri, că-i place publicitatea ceva de speriat. Virusului, nu domnişoarei Halep. Nu intraţi în panică şi ascultaţi sfatul medicului: daţi-i cu ţuică! O să intre în comă alcoolică şi o să moară într-o salvare, trimis de la un spital de nebuni la altul. Vai de capul lui, nu ştie unde a ajuns. De aici fug încotro văd cu ochii şi oamenii, măi, dragă virusule, că tovarăşii tăi din politică, stafilococii, sînt mai periculoşi decît tine. Tu nu te uiţi la ştiri? – În România a fost legalizată căsătoria între persoane de acelaşi sex, aşa că PMP şi UNPR şi-au oficializat relaţia imorală. Să nu fim răi şi să le urăm casă de piatră, fiindcă, ştiţi cum se spune, pînă la urmă tot curvele au noroc. Chiar dacă aici e vorba de o formă rară de dragoste canibalică: PMP a înghiţit un rahat. – David Cameron a fredonat un cîntecel vesel (,,Prinţişorul meu”) şi i-a lăsat locul în fruntea guvernului britanic Theresei May, care, spre deosebire de G.V. Firea, nu procreează. Fie nu-i place procesul tehnologic, care, între noi fie vorba, e destul de plăcut, fie îi lipseşte vreun şurubel. Ca să nu se plictisească, David i l-a lăsat şi pe motanul Larry, care are un ,,instinct de prădător” ceva de speriat, lucru dovedit în cei 5 ani de cînd s-a instalat în Downing Street 10. La cîte i-au auzit urechile, nici nu cred că ar risca cineva să-l lase de capul lui, pe mîna tabloidelor. E posibil ca Larry, care e mai tare decît Mata Hari, să fie adevăratul artizan al ieşirii Regatului Unit în decorul istoriei. Ştiţi cum se spune: toarce, toarce şi le face. Asta înseamnă că nu e Brexit pentru toată lumea. Nici măcar pentru nenea Eddie Hall, care a intrat pe brînci în Cartea Recordurilor, ridicînd 500 de kg., cu 30 mai puţine decît dacă ar fi trecut-o pragul dintre aroganţă şi prostie pe Alina Mungiu-Pippidi. – Deţinuţii din saloanele de relaxare de la Arad, Galaţi şi Iaşi au protestat împotriva condiţiilor de detenţie inumane. Ei susţin că mîncarea e naşpa, căpuşele şi păduchii se simt ca acasă, iar asistenţa medicală e praf. Dacă ar mai fi puşi să plătească şi facturi, ar trăi aproape la fel de rău ca oamenii liberi. Pentru supraaglomerarea infractorilor ar fi disponibilă soluţia transferării lor în Suedia, unde penitenciarele se închid din lipsă de muşterii. Acolo ar putea să fure, să violeze, să ucidă, fără teama că n-au condiţii civilizate de detenţie. – Încă o performanţă macabră a sistemului de (ne)sănătate: o pacientă a murit la 7 zile după ce i s-a făcut o transfuzie cu o altă grupă de sînge. În acelaşi spital de arşi pe creier, un bolnav agoniza în timp ce viermii îi curăţau rănile. Larvele de muşte, nu viermii care-şi zic medici. – În sfîrşit, România a ajuns pe locul I în Europa. La salarii mici. Peste 65% din cei 4,7 milioane angajaţi au salarii sub 2.000 de lei net pe lună, adică sub salariul mediu, care este de 2.063 de lei. 27% depăşesc acest prag şi doar 7% cîştigă peste 4.000 de lei. Prăpastia sărăciei se adînceşte, guvernul tehnocrat îşi face datoria. – După 14 zile de muncă asiduă, Gabriela, fina lui G. Becali, a intrat în concediu. Dacă rămîne însărcinată (se mai întîmplă în concediu, depinde cu cine-l faci), ne-am scos cel puţin 24 de luni. Gabrielo, nu te lăsa manipulată de efemerul viceprimar Tudy, dă-i bice, situaţia demografică e naşpa! – Au luat Bacul 66,7% dintre călătorii prin liceu. Restul au luat trenul vieţii, în care se suiseră deja aceia care nu s-au mai obosit să se prezinte la examenul de (i)maturitate. – 57% dintre români dau colţul din cauza bolilor cardiovasculare. Restul, tot de scîrba politicienilor. De altminteri, în România nu se trăieşte, ci se moare lent. – Aşa că e de înţeles mărturisirea vicepremierului Costin P(b)orc: ,,La Palatul Victoria am intrat cu jumătate de inimă”. Aia lipsă. – Dar nici Liviu Dragnea nu se lasă: ,,Ţinta mea este Poporul Român”. Pînă la pomenirea de 7 ani, ca să respectăm adevărul şi Codul Penal. – În aceste condiţii, e imposibil să-i dăm like României, după cum ne-a îndemnat deşteptul solemn Vasile Dâncu. – Într-o predică creştinească, omul de largă respiraţie internaţională, stîlp al culturii româneşti contemporane, geniul tutelar al bişniţei cu terenuri, arhanghelul luminii în luptă cu balaurul întunericlui din cutia ucrainiană proprietate personală, indefinibilul Gheorghe Becali, fost Gigi, continuă lupta fără prihană cu demonii pe care i-ar scuipa non-stop, cu condiţia să-i întoarcă şi celălalt obraz. Ultimul demon căzut în bătaia jintiţei sale e unul Remus Cernea, care, spre ruşinea lui, nici măcar nu-i homosexual, deşi o arde aiurea prin Parlament, luîndu-le apărarea. O, dacă ar şti războinicul luminii de la capătul strungii că acel derbedeu nu-i nici măcar delfin, dar se dă în bărci cu ei, cred că ar mai scrie o carte monumentală. Cu minima condiţie ca DNA-ul să-i întoarcă foaia. Oricum, să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului; dacă nu ar fi reapărut Tudy, domnul Cernea ar fi încasat cea mai răsunătoare labă din spaţiul carpato-danubiano-erotic. – Recunosc, nu sînt în temă; laba pe care a luat-o C. Boureanu peste bot, de la un chelner, la mare, e tot aia de anul trecut, sau e una nouă? Şi dacă e nouă, e acelaşi chelner, sau fac prin rotaţie? Totuşi, o întrebare pentru distinşii chelneri: de ce i-o trag numai în mufă? E obligaţie profesională, sau sînt obsedaţi sexual? – Un dezaxat islamist a intrat cu un camion în mulţimea care sărbătorea ziua Franţei şi a ucis 84 de oameni. Mulţi erau copii. Cît va mai tolera lumea civilizată aceste nesfîrşite acte de barbarie? Încotro ne îndreptăm, Doamne? – La 16 iulie 1054 a avut loc Marea Schismă. Mai interesează pe cineva subiectul? Papa Francisc, acest Messi al papilor, ce părere are? Ne mai unim, sau o ardem în continuare ca băieţii? – În Turcia, militarii au încercat să dea o lovitură de stat în noaptea de 15 spre 16 iulie. Rahat turcesc. Pe Aeroportul din Istanbul a fost reperat şi deputatul liberal Cezar Preda. Mai mult ca sigur e mîna lui. Uitaţi-vă ce căutătură fioroasă are! – Alina Gorghiu-Dej zice că nu ştie de unde să-l apuce pe Victor Ponta. Perversă mai eşti, fato! Ia-l de doctorat!
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-74/
– Aşa cum era de aşteptat, Simona Halep a anunţat că nu va participa la Olimpiadă, de teama virusului Zika. În realitate, pe domnişoară o doare-n paişpe de România. Nu e decît o neruşinată avidă după bani. Nu vă întristaţi, fiindcă, la halul în care joacă, n-ar fi avut nici o şansă la vreo medalie. Cel mai tare deranjează ipocrizia duduii, care a devenit un antimodel pentru generaţia ei. Să sperăm că individualismul acestei bidinele cu rachetă de tenis în loc de coadă nu va converti pe nimeni, deşi există o fascinaţie a răului… Păi poate fi comparată distinsa mulgătoare de CAP, cu atitudine de tractoristă fruntaşă, cu magica Nadia Comăneci, care acum 40 de ani (la 18 iulie 1976) lua primul 10 din istoria gimnasticii? Iorga spunea că boala societăţii româneşti este lipsa caracterelor. De unde o fi cunoscut-o marele savant pe Simona Halep, singura aromâncă din ultimii o sută de ani care, în loc de inimă, are un portofel?! – Pegra ţigănească continuă să păteze obrazul ţării prin Europa. Marea majoritate a acestor migratori multiseculari se ocupă cu cerşitul, furatul, prostituţia şi datul în cap (nu în sensul bagatelizat de Tudy, viceprimarul-fantomă). Peste tot pretind că sînt români, mai puţin în România, unde rangul de ţigan îţi conferă mai multe drepturi, iar obligaţiile lipsesc aproape cu desăvîrşire. Unii dintre ei sînt oameni cinstiţi, au ocupaţii onorabile, dar ce ne facem cu borfaşii? Ce ne facem cu odioşii stăpîni de sclavi de la Berevoieşti, care îi ţineau pe nişte copii, ţigani şi ei, în lanţuri, îi băteau ca pe coasă, numai în gură, iar cînd aveau chef de activităţi ludice, le smulgeau părul din cap cu patentul?!!! Există vreo pedeapsă îndeajuns de drastică pentru bestiile care au comis asemenea atrocităţi? Mereu mă întreb – şi nu-mi răspunde nimeni: cine are interesul să ţină în întuneric etnia ţigănească, etnie care, educată, ne-ar face să ne simţim mai liniştiţi? Ce-au făcut liderii lor cu fondurile europene fără număr, cu destinaţie specială, de nu se schimbă nimic în comportamentul acestor barbari? Le-au furat (întrebam şi eu aşa, ca să mă aflu în treabă)? De ce nu apreciază ţiganii şcoala, unde merg numai ca să-şi bată colegii sau, dacă sînt mai figuranţi, profesorii? De ce termină gimnaziul şi, mai ales, liceul atît de puţini ţigani? Poate aici, în lipsa de apetenţă pentru educaţie, poate fi găsit şi răspunsul la închistarea în obiceiuri barbare a celei mai mari părţi dintre ei. Cum poate fi stăvilită această maree neagră, vorba unui clasic al pamfletului românesc, care a oripilat Europa, asumîndu-şi calitatea de români atunci cînd săvîrşesc fapte reprobabile şi pe cea de ţigan cînd ies în evidenţă? Pot fi opriţi aceşti indivizi care, de cele mai multe ori, provoacă teamă, suferinţă şi dezgust? Se poate, dar nu în această societate bolnavă, care tolerează abuzul, hoţia şi prostia. Singura soluţie este recursul la educaţie. La educaţie cu orice preţ, pentru că preţul ignoranţei este imens. Toleranţa excesivă s-a dovedit o cale falimentară în evoluţia acestei etnii. Se înregistrează un regres surprinzător. E absolut necesară luminarea acestor oameni, care se raportează la un cod de valori eronat. Departe de mine ideea de a globaliza, de a-i pune pe toţi în aceeaşi oală de noapte, de a fi intolerant, dar nu ne putem preface că e în regulă ceea ce se întîmplă, iar cazul Berevoieşti nu e decît picătura care a umplut paharul cu cucută. Există ţigani cu un comportament ireproşabil, mult mai demni de respect decît unii dintre români. (E vorba despre acei români care se ocupă cu ,,nobila” meserie de borfaş, de la politicienii-scursuri şi pînă la vagabonzii de la colţul străzii). Lăutarii-artişti, marii sportivi, oamenii de ştiinţă, meşterii din cele mai diverse domenii de activitate şi mulţi, mulţi alţii, sînt dovada concludentă că la această etnie nu e vorba neapărat de o genă a răului, ci de lipsa educaţiei. Din păcate, raportul între cei needucaţi, pentru care încălcarea normelor e înscrisă în legea firii, şi cei care le fac cinste e catastrofal. Cei buni sînt mai degrabă excepţia. Başca faptul că mai sînt unii, ca Ion Iliescu, pe care nu ştii în care categorie să-i incluzi… – Că tot veni vorba de celebrul bolşevic… Ion Iliescu, groparul României, s-a născut la 3 martie 1930, fiind o combinaţie mortală de mamă cu origini ţigăneşti şi tată comunist. A fost crescut o vreme de bunicii din Olteniţa, în cartierul lăutarilor, unde a învăţat, după urechea aia bleagă, cum se abureşte alde gură-cască, cum poţi să-i operezi la portofel cu zîmbetul pe buze. A doua mamă, Marioara, a dispărut şi ea vreo 2 ani din peisaj, în timp ce ta-su, Alexandru Iliescu, era la studii aprofundate, prin diferite instituţii educative, cărora li se spunea popular puşcării, unde era coleg de seminarii şi cu Nicolae Ceauşescu. Ionel îl vizita pe ăl bătrîn prin bunăvoinţa Elenei Ceauşescu şi a surorii acesteia, care-l culcau în aceeaşi cameră cu ele. Nu ştim dacă îl legănau sau dacă-i dădeau ţîţă, dar îi cumpărau dulciuri şi îl lăsau să le vadă furoul. Cînd aveau. Cînd n-aveau, micuţul îşi imagina cum ar fi fost să aibă, ceea ce n-o deranja deloc pe Lenuţa Petrescu, care îl îndrăgise pe micuţul prostănac. De fapt, Elena era foarte apropiată familiei, întrucît măcelarul Eftimie Iliescu, fratele tatălui puradelului, o ajutase să ajungă regina unui bal muncitoresc, în anul 1939, prin cumpărarea de cărţi poştale. Aceste amănunte nu l-au împiedicat pe viitorul revoluţionar s-o ciuruiască, în 1989, deşi se jucaseră de-a mama şi fiul, ca Irina Loghin cu Fuego, ba dormiseră şi în acelaşi pat. După ce s-a îmbîrligat cu Nina Bercovici, o poloneză cu origini evreieşti, ca şi bunicul patern, a studiat la Moscova, unde a fost coleg şi cu Ling (ce nume predestinat!) Peng, viitorul premier al Chinei din perioada 1988-1998. Modelul homo-sovieticus a fost fundamental în formarea acestui borfaş cu faţa umană, lucru asumat în celebrul articol ,,Fericirea de a studia în Uniunea Sovietică”, publicat în ,,Scînteia” şi-n care se lupta din greu inclusiv cu celebri canibali americani, mari amatori de muşchi ţigănesc. După ce se întoarce în ţară, devine şef pentru toată viaţa. Iliescu n-a dat cu sapa măcar o singură zi de cînd umbreşte pămîntul degeaba. Era omul cu mapa. Lucrător cu gura, a nenorocit pentru 50 de ani o naţiune, a întors cu susul în jos tabla de valori a acestui popor. Şi toate astea, pentru că vroia să fie şef. N-a ştiut niciodată să fie altceva. Nu s-a dat la o parte de la nici o faptă odioasă pentru a-şi atinge scopul. A manipulat, a ucis (la revoluţie şi mineriade) şi nu are nici cea mai mică mustrare de conştiinţă. Asasinul perfect. Iliescu a fost un Stalin deghizat în om de bine, iar răul pe care l-a făcut unei Românii aflate în sevraj, e ireparabil. Clasa de tîlhari, care jefuieşte şi umileşte astăzi ţara, a ieşit din jobenul acestui rînjit. Homo sovieticus este, de fapt, nu un om, ci o bestie cu chip de om. A dispreţuit dintotdeauna valorile naţionale. În 1959 a aprobat exmatricularea unui student transilvănean care sărbătorise Unirea! Deşi Gheorghe Gheorghiu-Dej îl detesta, pentru că ta-su îl sprijinise (fără succes) pe Lucreţiu Pătrăşcanu să ajungă liderul comuniştilor din lagărul de la Tg. Jiu, Ceauşescu l-a protejat şi l-a promovat permanent. Ba, ca o ironie istorică, l-a desemnat să compună şi să trieze mesajele de condoleanţe cu ocazia morţii lui Dej! Iliescu este primul comunist promovat de Ceauşescu, la 1 aprilie 1965, ca şef al Secţiei Propagandă şi Agitaţie a CC al PCR, înlocuindu-l pe Leonte Răutu, ajuns secretar al aceluiaşi organism! Aşa-i că viaţa e o mare curvă? Dar nu atît de mare ca Iliescu. Dej îl avertizase pe Ceauşescu că ,,este lipsit de caracter, ca taică-su”, dar dictatorul a avut încredere în Elena, care-l considera aproape fiul ei, încă din tinereţea-i revoluţionară. Singurul lucru bun cu acest individ dubios al istoriei contemporane este că nu s-a reprodus direct. Marea nenorocire este că s-a reprodus prin clonare. Dincolo de zîmbetul lui de motan sovietic prins la oala cu smîntînă, Iliescu rămîne cel mai odios personaj al vremurilor noastre, care nu s-a abătut de la nici o fărădelege pentru a-şi atinge scopurile meschine. Nu e decît un gunoi pe care pînă şi măturii istoriei îi e silă să-l arunce la canal, în mausoleul şobolanilor roşii. – Specialiştii în bălării susţin că duşmanul numărul 1 al acestora ar fi cînepa. Ierbicidul e apă de ploaie. (O fi existînd şi o Hexipharma a ierbicidelor?) Nu ştiu cum face, le intră pe nară sau în vene, dar n-au nici o şansă de supravieţuire. Unul dintre cei mai mari duşmani ai buruienilor este fostul ministru al Agriculturii şi, totodată, mult mai important, socrul Simonei Amânar, Valeriu Tabără, care dădăceşte cînepa de cînd iese din sămînţă şi pînă cînd este trasă în fire. Resturile sînt transformate într-o pulbere fină ce înlocuieşte prin liceele patriei programul umanitar-golănesc ,,Unicornul şi laptele”. – Noua catastrofă de la Educaţie susţine că nici cei care au tradus din chineză şi din sanscrită nu cunoşteau limbile respective, dar au făcut treabă bună. Aşa este, numai că traducerile nu semănau deloc cu originalele. D-aia chinezii folosesc beţişoarele, iar dl. Dumitru se zgîrie cu furculisionul. Ce mănîncă e treaba lui, în orice caz, nu îmbalotează orez, pentru că politrucii au alte gusturi. Afinate, rafinate, dublu-rafinate…
– Telefoanele inteligente au ajuns să ne fure viaţa, am început să semănăm cu cîinele din reflexul Pavlov, au concluzionat specialiştii care n-aveau nici o treabă şi se chiombau pe tabletă. Teoria este falsă, pentru că nici un obiect, oricît ar părea de deştept, nu poate subjuga omul, dacă acesta nu vrea. Bine, nu toţi indivizii care rîgîie, se scălămbăie sau îşi bagă degetele în nas sînt oameni, chiar dacă posedă obiecte cu IQ ridicat. În schimb, telefonul meu are un ghinion teribil: sînt mult mai inteligent decît el, în ciuda faptului că are disc şi e mai trecut prin viaţă decît Neagu Djuvara. – De ce îşi vinde România resursele şi se duce, cu viteza sunetului, pe toboganul istoriei? Pentru că a fost condusă de trădători. Ar cam fi timpul să îndreptăm lucrurile. Ce părere ai, Popor Român, te deranjează subiectul? – Un matador spaniol a fost ucis de un taur însîngerat. De ce-or fi spaniolii atît de cruzi încît ucid pentru distracţie? Dacă le era foame îi înţelegeam, dar aşa n-au nici o justificare. Nu le ajunge cît se distrează pe seama românilor, pe care-i muncesc ca la ei, dar îi plătesc un pic mai bine ca la noi? – Primarii condamnaţi îşi pierd mandatele, dar parlamentarii aflaţi în aceeaşi situaţiune comit legi în continuare. Şi vă mai întrebaţi de ce ne ducem de rîpă, de ce sînt legile strîmbe! D-aia sînt, pentru că dormiţi în bocanci, nu ieşiţi în stradă să-i întrebaţi de (ne)sănătate pe aceşti impostori.
– Populaţia României scade zilnic cu 247 de persoane. În mod paradoxal, putregaiurile politice se înmulţesc. – Evra, fundaşul stînga al Franţei, provine dintr-o familie cu 25 de copii, dintre care 23 sînt în viaţă. Tatăl său, originar din Guineea, s-a străduit, nu glumă, beneficiind de larga deschidere a celor trei soţii. Născut în Senegal, a preferat să joace pentru Franţa, ceea ce i-a atras simpatia poporului african, care i-a adresat nenumărate urări călduroase. Dar nu i-a păsat prea tare şi, la 35 de ani, este încă titular la naţionala cocoşului portugalic, care a dat jucătorul turneului, pe Griezmann, fotbalistul madrilen alungat din Franţa, unde n-a jucat nici un minut la vreo echipă de club, nefiind considerat suficient de talentat. Ciudată mai e lumea fotbalului! De exemplu, la naţionala României vin periodic nişte băieţi care nu joacă ceea ce se numeşte fotbal, dar pe care nu-i alungă nimeni. Adică ne trag în piept. Acum, că a sosit neamţul Daum, renumit pentru metodele lui revoluţionare, ne vor trage şi pe nas. – Întîlnirea NATO (la care ţara noastră a semnat Tratatul de aderare în 2004, pe finalul celui de-al treilea mandat al lui Iliescu) a consfinţit un adevăr de necontestat: România nu contează în jocurile strategice, dacă deranjează interesele Rusiei. Fiindcă s-a supărat Putin pentru instalarea scutului antilubeniţe de la Deveselu, au lăsat-o şi aliaţii mai moale cu flancul ăsta. Ba-i trimit şi pe americani acasă, fiind înlocuiţi cu români şi bulgari de-ai noştri, din popor, obişnuiţi să vîndă orice nu le aparţine, inclusiv componente din scutul antiprostie. Cît despre pornirile războinice ale lui Iohannis, care se visa căpitanul piraţilor din Marea Neagră, le-au retezat din faşă. Aşa că preşedintele s-a dus la Tratatul de la Varşovia (mă rog, Summitul NATO) Klaus şi s-a întors Werner. Cît despre aplaudacii care apreciază că degustarea de gogoşi geostrategice a fost un succes, vorbesc ca să nu tacă. Măi băieţi, spălaţi-vă jumările de sub ochi, scoateţi degetele din organul gîndirii şi apucaţi-vă de o meserie cinstită. Bateţi ţăruşi cu creierul mare, că mapamondul lumii nu se învîrte după cum vreţi voi, ci după interesele Marelui Licurici. Pe care-l doare la bască de toată lumea, dacă are petrol suficient. Şi ca să ştiţi şi voi, că văd că nu prea vă duce capul, singura dată cînd România a contat în politica externă a fost pe vremea lui Ceauşescu. Nu mai insist, subiectul vă depăşeşte. – În timp ce preşedintele făcea politică planetară, funcţionarii din primării au intrat în grevă generală (la 12 iulie)…- Înalţii ierarhi bisericeşti Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, şi Teodosie Snagoveanu, arhiepiscopul Tomisului, au luat-o la picior spre DNA pentru o exorcizare. Nu se ştie cine a scos dracii din cine, cert este că au fost chemaţi pe acolo împinşi de unele păcate ale ilustrului scriitor de bastonaşe, Gheorghe Becali (fost Gigi). E de-a dreptul revoltător cum procurorii amuşinează urmele acestui titan al literaturii orale, pe care-l paşte zilnic Premiul Nobel pentru Impostură. Mai este cineva în ţărişoara asta care se îndoieşte că Becali n-ar şti să scrie? Această prigoană împotriva scriitorilor de capodopere ar trebui să înceteze. Niciodată nu s-a mai întîmplat aşa ceva! Ce, îl urmărea caraula pe Sadoveanu să vadă ce legătură are el cu neamul Şoimăreştilor (de altfel, fie vorba între noi, destul de recalcitrant şi gagicar), sau cu mult mai celebri fraţi din clanul Jderilor, locotenenţi de-ai lui Fane Barosanu? Nici vorbă, realitatea cruntă e că marii noştri scriitori de penitenciar traversează o perioadă nefastă, mai cumplită decît zodia cancerului. Mai bine s-ar lăsa de nobila meserie a caligrafiei şi s-ar apuca de o meserie cinstită, cum ar fi, de exemplu, schimbul de terenuri cu M.Ap.N. – Tudy şi-a dat demisia din funcţia de viceprimar general, la numai două zile după ce a fost ales ca să avem de cine rîde. Cine va mai lua la mînă problemele bucureştenilor? A fost un act politic atît de scurt că n-a avut timp nici măcar să se gîndească la Oana Zăvoranu. – Virusul Zika a ajuns şi la noi. A venit cu avionul, normal, că doar nu era să meargă pe jos, ca toţi ţăranii. S-a ascuns sub sutienul unei tipe de 27 de ani, care venea din Martinica, şi a întrebat la vamă de Simonica. Să te ţii de acum interviuri, că-i place publicitatea ceva de speriat. Virusului, nu domnişoarei Halep. Nu intraţi în panică şi ascultaţi sfatul medicului: daţi-i cu ţuică! O să intre în comă alcoolică şi o să moară într-o salvare, trimis de la un spital de nebuni la altul. Vai de capul lui, nu ştie unde a ajuns. De aici fug încotro văd cu ochii şi oamenii, măi, dragă virusule, că tovarăşii tăi din politică, stafilococii, sînt mai periculoşi decît tine. Tu nu te uiţi la ştiri? – În România a fost legalizată căsătoria între persoane de acelaşi sex, aşa că PMP şi UNPR şi-au oficializat relaţia imorală. Să nu fim răi şi să le urăm casă de piatră, fiindcă, ştiţi cum se spune, pînă la urmă tot curvele au noroc. Chiar dacă aici e vorba de o formă rară de dragoste canibalică: PMP a înghiţit un rahat. – David Cameron a fredonat un cîntecel vesel (,,Prinţişorul meu”) şi i-a lăsat locul în fruntea guvernului britanic Theresei May, care, spre deosebire de G.V. Firea, nu procreează. Fie nu-i place procesul tehnologic, care, între noi fie vorba, e destul de plăcut, fie îi lipseşte vreun şurubel. Ca să nu se plictisească, David i l-a lăsat şi pe motanul Larry, care are un ,,instinct de prădător” ceva de speriat, lucru dovedit în cei 5 ani de cînd s-a instalat în Downing Street 10. La cîte i-au auzit urechile, nici nu cred că ar risca cineva să-l lase de capul lui, pe mîna tabloidelor. E posibil ca Larry, care e mai tare decît Mata Hari, să fie adevăratul artizan al ieşirii Regatului Unit în decorul istoriei. Ştiţi cum se spune: toarce, toarce şi le face. Asta înseamnă că nu e Brexit pentru toată lumea. Nici măcar pentru nenea Eddie Hall, care a intrat pe brînci în Cartea Recordurilor, ridicînd 500 de kg., cu 30 mai puţine decît dacă ar fi trecut-o pragul dintre aroganţă şi prostie pe Alina Mungiu-Pippidi. – Deţinuţii din saloanele de relaxare de la Arad, Galaţi şi Iaşi au protestat împotriva condiţiilor de detenţie inumane. Ei susţin că mîncarea e naşpa, căpuşele şi păduchii se simt ca acasă, iar asistenţa medicală e praf. Dacă ar mai fi puşi să plătească şi facturi, ar trăi aproape la fel de rău ca oamenii liberi. Pentru supraaglomerarea infractorilor ar fi disponibilă soluţia transferării lor în Suedia, unde penitenciarele se închid din lipsă de muşterii. Acolo ar putea să fure, să violeze, să ucidă, fără teama că n-au condiţii civilizate de detenţie. – Încă o performanţă macabră a sistemului de (ne)sănătate: o pacientă a murit la 7 zile după ce i s-a făcut o transfuzie cu o altă grupă de sînge. În acelaşi spital de arşi pe creier, un bolnav agoniza în timp ce viermii îi curăţau rănile. Larvele de muşte, nu viermii care-şi zic medici. – În sfîrşit, România a ajuns pe locul I în Europa. La salarii mici. Peste 65% din cei 4,7 milioane angajaţi au salarii sub 2.000 de lei net pe lună, adică sub salariul mediu, care este de 2.063 de lei. 27% depăşesc acest prag şi doar 7% cîştigă peste 4.000 de lei. Prăpastia sărăciei se adînceşte, guvernul tehnocrat îşi face datoria. – După 14 zile de muncă asiduă, Gabriela, fina lui G. Becali, a intrat în concediu. Dacă rămîne însărcinată (se mai întîmplă în concediu, depinde cu cine-l faci), ne-am scos cel puţin 24 de luni. Gabrielo, nu te lăsa manipulată de efemerul viceprimar Tudy, dă-i bice, situaţia demografică e naşpa! – Au luat Bacul 66,7% dintre călătorii prin liceu. Restul au luat trenul vieţii, în care se suiseră deja aceia care nu s-au mai obosit să se prezinte la examenul de (i)maturitate. – 57% dintre români dau colţul din cauza bolilor cardiovasculare. Restul, tot de scîrba politicienilor. De altminteri, în România nu se trăieşte, ci se moare lent. – Aşa că e de înţeles mărturisirea vicepremierului Costin P(b)orc: ,,La Palatul Victoria am intrat cu jumătate de inimă”. Aia lipsă. – Dar nici Liviu Dragnea nu se lasă: ,,Ţinta mea este Poporul Român”. Pînă la pomenirea de 7 ani, ca să respectăm adevărul şi Codul Penal. – În aceste condiţii, e imposibil să-i dăm like României, după cum ne-a îndemnat deşteptul solemn Vasile Dâncu. – Într-o predică creştinească, omul de largă respiraţie internaţională, stîlp al culturii româneşti contemporane, geniul tutelar al bişniţei cu terenuri, arhanghelul luminii în luptă cu balaurul întunericlui din cutia ucrainiană proprietate personală, indefinibilul Gheorghe Becali, fost Gigi, continuă lupta fără prihană cu demonii pe care i-ar scuipa non-stop, cu condiţia să-i întoarcă şi celălalt obraz. Ultimul demon căzut în bătaia jintiţei sale e unul Remus Cernea, care, spre ruşinea lui, nici măcar nu-i homosexual, deşi o arde aiurea prin Parlament, luîndu-le apărarea. O, dacă ar şti războinicul luminii de la capătul strungii că acel derbedeu nu-i nici măcar delfin, dar se dă în bărci cu ei, cred că ar mai scrie o carte monumentală. Cu minima condiţie ca DNA-ul să-i întoarcă foaia. Oricum, să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului; dacă nu ar fi reapărut Tudy, domnul Cernea ar fi încasat cea mai răsunătoare labă din spaţiul carpato-danubiano-erotic. – Recunosc, nu sînt în temă; laba pe care a luat-o C. Boureanu peste bot, de la un chelner, la mare, e tot aia de anul trecut, sau e una nouă? Şi dacă e nouă, e acelaşi chelner, sau fac prin rotaţie? Totuşi, o întrebare pentru distinşii chelneri: de ce i-o trag numai în mufă? E obligaţie profesională, sau sînt obsedaţi sexual? – Un dezaxat islamist a intrat cu un camion în mulţimea care sărbătorea ziua Franţei şi a ucis 84 de oameni. Mulţi erau copii. Cît va mai tolera lumea civilizată aceste nesfîrşite acte de barbarie? Încotro ne îndreptăm, Doamne? – La 16 iulie 1054 a avut loc Marea Schismă. Mai interesează pe cineva subiectul? Papa Francisc, acest Messi al papilor, ce părere are? Ne mai unim, sau o ardem în continuare ca băieţii? – În Turcia, militarii au încercat să dea o lovitură de stat în noaptea de 15 spre 16 iulie. Rahat turcesc. Pe Aeroportul din Istanbul a fost reperat şi deputatul liberal Cezar Preda. Mai mult ca sigur e mîna lui. Uitaţi-vă ce căutătură fioroasă are! – Alina Gorghiu-Dej zice că nu ştie de unde să-l apuce pe Victor Ponta. Perversă mai eşti, fato! Ia-l de doctorat!
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-74/
Săptămîna pe scurt - 12.07.2016
– Regionalizarea României – Andreea Marin e mai rea decît cîinele ei
– Răsturnarea valorilor tradiţionale: ziua bikinilor precede ziua sărutului! – Messi la brutărie! – Ştergătorii de parbrize ai Europei – Prinţesele de Vrăjelien sînt iarăşi în călduri – Şi Vladimir Putin e român! – Onania salvează Primăria – Primii dintre (e)gali – Prostologia în pericol
– Urmaşul lui Dromihete, Dacian al lui Cioloş, reafirmă ideea regionalizării României din motive economice. Argumentele ar putea fi corecte, dacă ideea de regionalizare n-ar fi atît de periculoasă, în condiţiile în care libidinoşii abia aşteaptă să lingă bucăţica de zahăr numită Transilvania. O reorganizare administrativ-teritorială este necesară dacă mai rezistă şandramaua UE, care scîrţîie din toate încheieturile lipite cu superglue, dar trebuie făcută cu cap. Ceea ce nu prea are România de aproape 3 decenii încoace. Chiar dacă voi sînteţi tehnocraţi ce n-a văzut Parisul, îmi permit să vă dau un sfat (nu de altceva, dar se vede cu ochiul liber că nu vă pricepeţi la administraţie): identificaţi-i pe toţi specialiştii acestei ţări şi puneţi-i să lucreze la chestia asta vreo 2 ani, pînă se pun de acord. După care faceţi reorganizarea administrativ-teritorială. Aşa a făcut Ceauşescu cu legea din 1968 şi de aceea a ieşit o treabă bună, conformă cu realităţile româneşti de atunci, peste care voi nu puteţi trece, deşi vă chinuiţi de ceva ani. Nici voi, nici păpuşarii din spatele vostru, care ar dori, de fapt, o regionalizare, ca să rupă ţara mai uşor. O nouă organizare administrativ-teritorială, da, este necesară. Regionalizare, nu, e prea riscantă! Cît despre argumentele economice, ale atragerii de fonduri europene sau de altă natură, care să satisfacă zone mai mari, ce vă împiedică să eficientizaţi regiunile de dezvoltare? Lenea, nepriceperea, europenismul vostru de bîlci, sau interesele păpuşarilor din afara ţării?! Nu-mi răspundeţi, ştiu că le aveţi pe toate în genă. Cît despre vocaţia noastră europeană, n-are rost să insist, e arhicunoscută, important este să nu ne luaţi de proşti. – Andreea Marin e mai rea decît cîinele ei, afirmă surprinşi (cum altfel?!) vecinii îndrăcitei vedete. Aşa-zisa zînă a Bănicilor, a Tunceaylor şi a altor Feţi Frumoşi cu cutie de viteze hidramată, a fost agresată de 3 cîini vagabonzi care i-au zis de la obraz că nu mai e bună decît de lătrat şi că nu şi-ar înfige colţii-n carnea ei decît dacă e fiartă la foc mic. La asemenea afront, după propria-i mărturisire, a încercat să poarte un dialog civilizat în limba căţelească dar, citez din hăurile minţii, ,,n-am avut cu cine”, fiindcă ,,deveneau tot mai agresivi”. Mai mult ca sigur cîinii proveneau din Vaslui şi, la ora aia matinală, la care se dădea diva cu bicicleta, erau deja în stare de ebrietate. – În oraşul Ipswich, din Marea Britanie, meseria de paznic al aricilor se plăteşte cu 2.375 de lire sterline pe lună, cam cît cîştigă 12 profesori la noi. Singura condiţie e să fii prieten cu ei. Adică să socializaţi la o plimbărică, să puneţi împreună la pariuri, să vă minţiţi reciproc aricioaicele, să-i laşi să plîngă pe umărul tău cînd se îmbată (invers e mai greu), să ieşiţi împreună din Marea Uniune Europeană (M.U.E.). Nu-i chiar o treabă pentru fitecine; dacă nu stai bine cu nervii, poţi ajunge şi tu, ca aricii britanici, atracţie turistică. – O veste formidabilă pentru emisiunile culturale de la miezul nopţii: omul fără puţă, Nicolae Guţă, a vorbit cu Nicoleta Luciu şi a rugat-o să-i dea reţetele de vinete cu maioneză şi pe cea de făcut tripleţi, că el e pe sistem. Încă. Nu ştim dacă ungurul Nicoletei e de acord să vîndă patentul, cert este că Guţă întinde cam mult coarda, indiferent cum s-ar numi ea. Vă daţi seama ce ar fi la Talaş TV cînd vor începe tripleţii să croncăne manele? Oare ar fi posibil ca tatăl proştilor să aibă tripleţi? – Am aflat secretul comportamentului sadic faţă de Poporul Român al Matrozului Chior: locuieşte într-o piele de drac şi se simte ca acasă. – Ştiaţi că ziua sărutului (Kiss Day, se citeşte repede, într-un singur cuvînt) e imediat după ziua bikinilor? Eu nu ştiam, pe vremea mea era invers, dar lucrurile se mai schimbă. Aşadar, la 5 iulie
s-a sărbătorit ziua bikinilor, invenţia de toată isprava a designerului francez Louis Réard (în 1946 l-a lovit damblaua economiei de material, bravo lui!). Înainte de marea descoperire, mai importantă decît descoperirea Americii (care a rămas aşa), româncele nu purtau nimic pe dedesubt, decît adierea vîntului, iar în prezent se îmbracă la fel ca înainte. De la ele s-a inspirat şi pupăza neagră, Naomi Campbell. – Imediat după arătarea bikinilor pe sîrma de rufe, întreaga omenire umană, ca să parafrazăm un celebru filosof de strungă, a sărbătorit, la 6 iulie, ziua sărutului; franţuzesc, bulgăresc (pe ceafă), eschimoşesc (cu nasul), românesc (cu colţii), ţigănesc (cu înjurături)… Cei mai pupaţi în sistemul de operare MS Dos au fost Dan Voiculescu (de către Mihai Gâdea, Mircea Badea şi alţi actuali sau viitori colegi de activităţi ludice), Traian Băsescu (de doctorul Victor Ponta), Victor Ponta (de iluzionistul Liviu Dragnea) şi Liviu Dragnea (de subalterni). La restul românilor evenimentele au decurs normal: soţii şi-au pupat amantele, iar soţiile, amanţii.
– Doctrinele s-au dus demult pe apa sîmbetei. PNL nu mai ştie de ce e un partid de dreapta, tot aşa cum PSD habar n-are de ce e un partid de stînga. Cu toate astea, din cei 3.186 de primari ai României, 1.679 (52,92%) sînt pesedişti, 1.081 (33,92%) sînt penelişti, iar 426 sînt liber-schimbişti. Nasol, chiar n-o să mai rămînă nimic de furat în ţara asta.
– După ce a adunat gunoaiele din Parcul Văcăreşti, Cioloş a ridicat un colţ şi a dat cu mătura pe sub preşul guvernului tocmai cînd ministrul Transporturilor, Dan Costescu, afirma că ,,trenul este un lux” pentru români. Dar guvernul tehnocrat ce e? O pagubă, sau un lux pe care n-ar trebui să ni-l permitem? Cu miniştrii trimişi la plimbare (Costescu, Stoenescu, Bostan şi Curaj) ne-am lămurit, ce ne facem cu restul? – Messi s-a retras de la naţională ca să intre la puşcărie, pentru o evaziune fiscală de 4,1 milioane de euro. Cum şi judecătorilor le place ce face pe teren, l-au condamnat cu suspendare (la spanioli, orice pedeapsă sub 24 de luni nu se execută, dacă se respectă anumite condiţii), fiind doar pe jumătate convinşi că băiatul habar nu avea de matrapazlîcurile făcute de ta-su, care pitea banii prin Belize şi Uruguay. Deşi se scăldau în mălai, apropiaţii starului nu s-au lăsat pînă nu l-au făcut de ocară. Lăcomia umană e cea mai cumplită boală. Norocul argentinianului este că n-a fost condamnat de justiţia românească fiindcă, vrînd-nevrînd, ar fi devenit scriitor, stabilind noi şi noi recorduri publicistice. – Tripla campioană olimpică, gimnasta Cătălina Ponor, va fi portdrapelul României la Olimpiada de la Rio. Absolut corect. – Românii au devenit ştergătorii de parbrize ai Europei. Şi nu e vorba de parbrizele de la maşini, ci de acelea de la sudul corpului omenesc, pe care europenii îl întorc adeseori către noi. Cîtă democraţie capitalistă, atîta dramă. – Nici Mihai Răzvan Ungureanu nu şi-a dat demisia de la SIE, nici Valeriu Steriu nu i-a luat locul. Pe Iohannis nu-l ascultă nimeni, doamnă Carmen? Păi d-aia nici nu mai deschide gura. S-a convins şi el că la Cotroceni e la fel ca acasă. – Primarul reţinut al oraşului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, îşi atenţionează subalternii pe Facebook că e cam mizerie prin oraş, că marcajele rutiere nu sînt făcute cu vopsea de calitate, şi cîte şi mai cîte aspecte deranjante, pe care le observă din goana dubei de poliţie care-l transportă din celulă la tribunal şi invers. – În schimb, Mircia Gutău, de la Rîmnicu Vîlcea, e şi mai şmecher. A ispăşit nişte condamnări pentru matrapazlîcuri făcute în mandatele anterioare şi acum conduce oraşul, calitate conferită de votul oamenilor cinstiţi, dar săraci cu duhul, şi de o hotărîre judecătorească. ,,România postrevoluţionară” ar putea să fie titlul unei piese de teatru absurd, pentru care am putea să primim Premiul Nobel pentru Haşmangleală. Care, evident, ar fi furat a doua zi.
– Nigel Farage, liderul UKIP, s-a retras din fruntea partidului după ce şi-a atins scopul politic, scoaterea Marii Britanii din UE. Privindu-l cu atenţie pe acest critic acerb al românilor, constat că, peste tot în lume, politicienii cu feţe de proşti sînt urmaţi de alegători. E adevărat, România deţine monopolul. – Oana Lis se încurajează că, în poziţia ,,pe spate”, n-are burtică deloc. Din păcate, de cînd a fugit Viorel la nudişti, la Vama Foarte Veche, n-a mai stat deloc cu faţa la tavan s-o bîzîie bondarul. Ceva îmi spune că, nici cînd se va întoarce trîntorul la stup, situaţia kilogramelor în plus nu va fi rezolvată. O fi Oana numai piele şi os cînd stă pe spate, dar ce se întîmplă cu surplusul de ceafă de porc cînd stă pe burtă? La această întrebare nici măcar cercetătorii britanici din Mizil nu i-au găsit răspuns.
– Klaus Iohannis la Cotroceni, Eduard Helvig la SRI, Cristoph Daum la naţionala de fotbal! Nemţi peste tot. Armata Roşie a PSD a intrat în sevraj. Stalin de Teleorman e în joc de glezne. – Din păcate, Adrian Mutu n-a fost solicitat de Daum să facă parte din stafful său. O să se aleagă praful…- Încă o dudă în Casa Regală Imaginară a României! Dan Duda, fratele Prinţului Miorlau, Radu de Vrăjelien-Lingebliden, se iubeşte la corazonul inimii cu prinţesa Maria, sora Margheritei de la Versoix, moştenitoarea tronului pe care se aşează singură, cu acceptul unei persoane de sprijin a Securităţii. După ce a fost măritată cu un polonez, care o trecea prin foc şi sabie cît era ziulica de lungă (şi la New York sînt ale dracului de lungi atunci cînd mănînci bătaie), puştoaica de 52 de ani (pe 13 iulie) s-a îmbîrligat regeşte cu doctoraşul din celebra familie arboricolă, care la cei 47 de ani ai săi încă mai cîntă la stetoscop şi la fluierul piciorului. Cei doi amorezi se joacă de-a cucul şi pupăza prin Palatul Elisabeta, unde Alteţa Sa şi-a stabilit cuibuşorul de nebunii cu un an în urmă, palat pe care generoşii bagabonţi care conduc România pe ultimul drum l-au dăruit, pentru 99 de ani, acestor cinstite rapandule. Totuşi, avem noroc că n-au sosit în notre pays şi celelalte paracopitate regale, mai ales zburdalnica aia, de organiza lupte între cocoşi, la care ar fi asistat, curioasă ca o vestală, pînă şi Elena Udrea, regina piraţilor. Vă daţi seama că aia l-ar fi pus să-i jure credinţă veşnică, pe o ţîţă, la alegere, că are 3, pe însuşi Dorin Cocoş, şi am fi avut prima nuntă regală în care înaripatele îşi puteau etala pintenii hoţiei la vedere! Acum eu nu susţin că republica asta cu tot felul de bolşevici, pămpălăi, hoţomani şi alţi ciudaţi în fruntea ei este vreo mare scofală, dar Dumnezeu ar fi foarte drăguţ dacă ne-ar apăra de aceste prinţese amatoare de dude. Cît despre conducătorii republicani, există speranţa că-i putem schimba din cînd în cînd. Şi poate pînă la urmă nimerim vreunul ca lumea. – Că tot veni vorba de Cocoş, puşculiţa cu mulţi bani a Matrozului Chior; numai din contractele cu sistemul de (ne)sănătate ar fi încasat 85 de milioane de euro, prin umflarea preţurilor reactivilor şi al altor produse şi materiale sanitare cu 300 la sută. Şi-n vremea asta, înaripata de nevastă-sa şi cu iubitul ei preşedinte tăiau pensiile şi salariile românilor. Ăştia n-ar mai trebui duşi la puşcărie, ci direct la şcoala de corecţie.
– Eurosport a anunţat în direct că a murit Rică Răducanu, singurul portar din lume surprins în ofsaid! În vremea asta, Rică bea un şpriţ rece şi se pregătea să plece la mare, la soare, unde vînzătoarele de seminţe-l aşteaptă pe jumătate goale. Şi i-a transmis doamnei îmbrăcate ca arbitrii să-l caute numai după ce va împlini 100 de ani. Iar dacă e plecat la munte, să-şi vadă de treaba ei, în careul advers.
– Am uitat să vă spun, dar şi la Ministerul Needucaţiei a venit un neamţ, Mircea Dumitru. Ştiu că numele vi se pare neaoş, dar actualul rector al Universităţii Bucureşti, fost instructor cu pionerii la Buftea pînă în 1989, a tradus din limba lui Goethe două cărţi. Performanţa e cu atît mai rară cu cît domnul ministru nici nu cunoaşte limba respectivă. Ei, acum să-i văd eu p-ăia care spuneau că mai jos decît sub ministeriatul lui Curaj, care a băgat Educaţia în sevraj,
n-avem unde ne duce. Resursele noastre de tehnocraţi sînt infinite. – Mă-sa lui Ronaldo a vrut să-l avorteze. Nu acum, mai demult, cînd locuia în stomacul ei, ca să cităm o celebră vedetă de canapea, frumoasă ca o egretă, dar proastă ca o şosetă. Din cauza sărăciei în care o afundase beţivul ei soţ, credea că nu-l va putea creşte şi pe cel de-al patrulea copil. A băut bere neagră fiartă, a băgat la greu maratoane, dar degeaba: Cristiano a vrut să dea gol cu orice preţ. La
15 ani i-a fost corectată o anomalie a inimii, operaţie care
i-a plăcut atît de mult încît, ulterior, a făcut o pasiune din asta, operînd non stop, pe cordul deschis al portarilor, prin marile campionate ale lumii. Ce s-o mai dăm cotită, ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus. Cu gel. – Şi Vladimir Putin ar fi român, scriu internauţii duşi cu pluta pe Siret! Cică stră-străbunicul lui, pe care mă-sa-l striga cu nobilul nume de Putină, l-ar fi urmat pe Dimitrie Cantemir la Moscova, după mama de bătaie încasată la Stănileşti (1711), pe Prut, alături de Petru cel Mare, de la turci, şi ar fi rămas acolo, în preajma puterii. Mai aproape de zilele noastre, bunicul preşedintelui a fost bucătarul lui Stalin. Aşa o fi, dar ce ne facem cu alţi isterici informaţi, care susţin că, de fapt, Vladimir Vladimirovici este georgian, iar mă-sa l-ar fi dat spre adopţie pe la 10 ani! Pînă una-alta, Putin e preşedintele Rusiei. Totuşi, s-ar putea să fie român, că
ne-a cam ameninţat în ultima vreme. Şi se ştie încă de la formarea acestui năstruşnic popor că a ne scoate ochii între noi şi a-i lipi la loc cu scuipat ţine de tradiţia multiseculară. E un soi de marcă înregistrată. – Cristian Boureanu a rămas singurul român care are emoţii la BAC în fiecare an. Irinel Columbeanu a trecut la nivelul următor: are emoţii la Evaluarea Naţională… – Mă întreb dacă alegerile locale le-au asigurat funcţii bine plătite tuturor analfabeţilor, sau mai sînt dintre aceia care aşteaptă să candideze la alegerile parlamentare?! În orice caz, la Bihor s-au aranjat. Îi găsiţi în Consiliul Judeţean, iar pe inteligenţii mai fuduli, şi pe Facebook. Asta într-o pauză de discuţii orale. Că şi ei e oameni şi mai fac pauze de furat. – O pauză de pozat, postat şi masturbat face şi un oarecare Tudy, finul lui C.P. Tăriceanu, dar mult mai cunoscut ca fost iubit al Oanei Zăvoranu, întrucît a fost ales viceprimar general al Capitalei. Ce, deja v-aţi pierdut cu firea? Acolo se organizează un cadru propice creaţiei şi, în pauzele publicitare, şi procreaţiei. Sînt convins că noul viceprimar va lua la mînă problemele stresante ale bucureştenilor şi, în final, toată lumea va fi fericită. Deşi era la îndemîna tuturor, nimănui nu i-a trecut prin cap că onania ar putea fi soluţia miraculoasă pentru a salva primăria de integralele lui Nicuşor Dan. – În semifinalele campionatului european de fotbal, Portugalia a obţinut prima victorie (în 90 de minute) şi s-a calificat în finală. Nu e o coincidenţă că tocmai în acest meci s-a trezit şi Ronaldo din somnul cel de moarte. În schimb, Franţa a învins cu acelaşi scor Germania, ajutată subtil şi de arbitrul italian Rizzoli, dar şi de tinereţea unor jucători nemţi, pe care-o putem trece la capitolul lipsă de experienţă. În plus, le-a lipsit un vîrf de atac autentic, Müller fiind petardă. Şi cînd te gîndeşti că Franţa de abia a învins România, mai că-ţi pare rău că n-am avut şi noi antrenor la acest turneu final, în urma căruia rămîn în memoria colectivă echipele care au jucat fotbal, îndeosebi Islanda şi Ţara Galilor. Dar asta-i soarta noastră, a românilor, care am apărat întotdeauna porţile Creştinătăţii, în loc să jucăm cartea atacului, sau măcar a contraatacului. Noi am fost cu otrăvitul adversarilor, cu pîrjolitul gazonului, cu săpatul de tranşee în faţa careului de 16 metri, cu moartea eroică, inutilă, în minutele de prelungiri. Dacă Franţa va redeveni campioana Europei, s-ar impune să nu i se mai permită să organizeze competiţia, pentru că niciodată nu scapă prilejul să pună gheara pe trofeu, conform principiului platinian (de la filosoful mişel, Platini) ,,cine împarte parte-şi face!”. Cunoscătorii filosofiei fotbalului susţin că, în realitate, acest principiu a fost introdus de Joao Havelange, bunicul Mafiei din acest sport, şi perfecţionat de Sep Blatter (ce nume predestinat!), tatăl hoţilor. – Incalificabil gestul lui Payet din finală, de a-l scoate din joc pe Ronaldo. Pentru cine a jucat fotbal, e foarte clar că a faultat cu acest scop. Un jegos. Spun asta, deşi Payet a fost primul fotbalist pe care l-am remarcat la acest campionat, în meciul cu naţionala noastră, cînd a demonstrat că e fotbalist. Mare talent, zero caracter. – Campioană a Europei este Portugalia, care a cîştigat un singur meci în primele 90 de minute. Dar nici nu i-a bătut nimeni. Aşadar, portughezii sînt primii dintre (e)gali. – Nouă personulităţi academice renunţă de bunăvoie la titlul de doctori în prostologie. Se duce pe apa sîmbetei şi această ramură tradiţională a ştiinţelor politice de pe Cheiul Dîmboviţei…
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-73/
– Răsturnarea valorilor tradiţionale: ziua bikinilor precede ziua sărutului! – Messi la brutărie! – Ştergătorii de parbrize ai Europei – Prinţesele de Vrăjelien sînt iarăşi în călduri – Şi Vladimir Putin e român! – Onania salvează Primăria – Primii dintre (e)gali – Prostologia în pericol
– Urmaşul lui Dromihete, Dacian al lui Cioloş, reafirmă ideea regionalizării României din motive economice. Argumentele ar putea fi corecte, dacă ideea de regionalizare n-ar fi atît de periculoasă, în condiţiile în care libidinoşii abia aşteaptă să lingă bucăţica de zahăr numită Transilvania. O reorganizare administrativ-teritorială este necesară dacă mai rezistă şandramaua UE, care scîrţîie din toate încheieturile lipite cu superglue, dar trebuie făcută cu cap. Ceea ce nu prea are România de aproape 3 decenii încoace. Chiar dacă voi sînteţi tehnocraţi ce n-a văzut Parisul, îmi permit să vă dau un sfat (nu de altceva, dar se vede cu ochiul liber că nu vă pricepeţi la administraţie): identificaţi-i pe toţi specialiştii acestei ţări şi puneţi-i să lucreze la chestia asta vreo 2 ani, pînă se pun de acord. După care faceţi reorganizarea administrativ-teritorială. Aşa a făcut Ceauşescu cu legea din 1968 şi de aceea a ieşit o treabă bună, conformă cu realităţile româneşti de atunci, peste care voi nu puteţi trece, deşi vă chinuiţi de ceva ani. Nici voi, nici păpuşarii din spatele vostru, care ar dori, de fapt, o regionalizare, ca să rupă ţara mai uşor. O nouă organizare administrativ-teritorială, da, este necesară. Regionalizare, nu, e prea riscantă! Cît despre argumentele economice, ale atragerii de fonduri europene sau de altă natură, care să satisfacă zone mai mari, ce vă împiedică să eficientizaţi regiunile de dezvoltare? Lenea, nepriceperea, europenismul vostru de bîlci, sau interesele păpuşarilor din afara ţării?! Nu-mi răspundeţi, ştiu că le aveţi pe toate în genă. Cît despre vocaţia noastră europeană, n-are rost să insist, e arhicunoscută, important este să nu ne luaţi de proşti. – Andreea Marin e mai rea decît cîinele ei, afirmă surprinşi (cum altfel?!) vecinii îndrăcitei vedete. Aşa-zisa zînă a Bănicilor, a Tunceaylor şi a altor Feţi Frumoşi cu cutie de viteze hidramată, a fost agresată de 3 cîini vagabonzi care i-au zis de la obraz că nu mai e bună decît de lătrat şi că nu şi-ar înfige colţii-n carnea ei decît dacă e fiartă la foc mic. La asemenea afront, după propria-i mărturisire, a încercat să poarte un dialog civilizat în limba căţelească dar, citez din hăurile minţii, ,,n-am avut cu cine”, fiindcă ,,deveneau tot mai agresivi”. Mai mult ca sigur cîinii proveneau din Vaslui şi, la ora aia matinală, la care se dădea diva cu bicicleta, erau deja în stare de ebrietate. – În oraşul Ipswich, din Marea Britanie, meseria de paznic al aricilor se plăteşte cu 2.375 de lire sterline pe lună, cam cît cîştigă 12 profesori la noi. Singura condiţie e să fii prieten cu ei. Adică să socializaţi la o plimbărică, să puneţi împreună la pariuri, să vă minţiţi reciproc aricioaicele, să-i laşi să plîngă pe umărul tău cînd se îmbată (invers e mai greu), să ieşiţi împreună din Marea Uniune Europeană (M.U.E.). Nu-i chiar o treabă pentru fitecine; dacă nu stai bine cu nervii, poţi ajunge şi tu, ca aricii britanici, atracţie turistică. – O veste formidabilă pentru emisiunile culturale de la miezul nopţii: omul fără puţă, Nicolae Guţă, a vorbit cu Nicoleta Luciu şi a rugat-o să-i dea reţetele de vinete cu maioneză şi pe cea de făcut tripleţi, că el e pe sistem. Încă. Nu ştim dacă ungurul Nicoletei e de acord să vîndă patentul, cert este că Guţă întinde cam mult coarda, indiferent cum s-ar numi ea. Vă daţi seama ce ar fi la Talaş TV cînd vor începe tripleţii să croncăne manele? Oare ar fi posibil ca tatăl proştilor să aibă tripleţi? – Am aflat secretul comportamentului sadic faţă de Poporul Român al Matrozului Chior: locuieşte într-o piele de drac şi se simte ca acasă. – Ştiaţi că ziua sărutului (Kiss Day, se citeşte repede, într-un singur cuvînt) e imediat după ziua bikinilor? Eu nu ştiam, pe vremea mea era invers, dar lucrurile se mai schimbă. Aşadar, la 5 iulie
s-a sărbătorit ziua bikinilor, invenţia de toată isprava a designerului francez Louis Réard (în 1946 l-a lovit damblaua economiei de material, bravo lui!). Înainte de marea descoperire, mai importantă decît descoperirea Americii (care a rămas aşa), româncele nu purtau nimic pe dedesubt, decît adierea vîntului, iar în prezent se îmbracă la fel ca înainte. De la ele s-a inspirat şi pupăza neagră, Naomi Campbell. – Imediat după arătarea bikinilor pe sîrma de rufe, întreaga omenire umană, ca să parafrazăm un celebru filosof de strungă, a sărbătorit, la 6 iulie, ziua sărutului; franţuzesc, bulgăresc (pe ceafă), eschimoşesc (cu nasul), românesc (cu colţii), ţigănesc (cu înjurături)… Cei mai pupaţi în sistemul de operare MS Dos au fost Dan Voiculescu (de către Mihai Gâdea, Mircea Badea şi alţi actuali sau viitori colegi de activităţi ludice), Traian Băsescu (de doctorul Victor Ponta), Victor Ponta (de iluzionistul Liviu Dragnea) şi Liviu Dragnea (de subalterni). La restul românilor evenimentele au decurs normal: soţii şi-au pupat amantele, iar soţiile, amanţii.
– Doctrinele s-au dus demult pe apa sîmbetei. PNL nu mai ştie de ce e un partid de dreapta, tot aşa cum PSD habar n-are de ce e un partid de stînga. Cu toate astea, din cei 3.186 de primari ai României, 1.679 (52,92%) sînt pesedişti, 1.081 (33,92%) sînt penelişti, iar 426 sînt liber-schimbişti. Nasol, chiar n-o să mai rămînă nimic de furat în ţara asta.
– După ce a adunat gunoaiele din Parcul Văcăreşti, Cioloş a ridicat un colţ şi a dat cu mătura pe sub preşul guvernului tocmai cînd ministrul Transporturilor, Dan Costescu, afirma că ,,trenul este un lux” pentru români. Dar guvernul tehnocrat ce e? O pagubă, sau un lux pe care n-ar trebui să ni-l permitem? Cu miniştrii trimişi la plimbare (Costescu, Stoenescu, Bostan şi Curaj) ne-am lămurit, ce ne facem cu restul? – Messi s-a retras de la naţională ca să intre la puşcărie, pentru o evaziune fiscală de 4,1 milioane de euro. Cum şi judecătorilor le place ce face pe teren, l-au condamnat cu suspendare (la spanioli, orice pedeapsă sub 24 de luni nu se execută, dacă se respectă anumite condiţii), fiind doar pe jumătate convinşi că băiatul habar nu avea de matrapazlîcurile făcute de ta-su, care pitea banii prin Belize şi Uruguay. Deşi se scăldau în mălai, apropiaţii starului nu s-au lăsat pînă nu l-au făcut de ocară. Lăcomia umană e cea mai cumplită boală. Norocul argentinianului este că n-a fost condamnat de justiţia românească fiindcă, vrînd-nevrînd, ar fi devenit scriitor, stabilind noi şi noi recorduri publicistice. – Tripla campioană olimpică, gimnasta Cătălina Ponor, va fi portdrapelul României la Olimpiada de la Rio. Absolut corect. – Românii au devenit ştergătorii de parbrize ai Europei. Şi nu e vorba de parbrizele de la maşini, ci de acelea de la sudul corpului omenesc, pe care europenii îl întorc adeseori către noi. Cîtă democraţie capitalistă, atîta dramă. – Nici Mihai Răzvan Ungureanu nu şi-a dat demisia de la SIE, nici Valeriu Steriu nu i-a luat locul. Pe Iohannis nu-l ascultă nimeni, doamnă Carmen? Păi d-aia nici nu mai deschide gura. S-a convins şi el că la Cotroceni e la fel ca acasă. – Primarul reţinut al oraşului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, îşi atenţionează subalternii pe Facebook că e cam mizerie prin oraş, că marcajele rutiere nu sînt făcute cu vopsea de calitate, şi cîte şi mai cîte aspecte deranjante, pe care le observă din goana dubei de poliţie care-l transportă din celulă la tribunal şi invers. – În schimb, Mircia Gutău, de la Rîmnicu Vîlcea, e şi mai şmecher. A ispăşit nişte condamnări pentru matrapazlîcuri făcute în mandatele anterioare şi acum conduce oraşul, calitate conferită de votul oamenilor cinstiţi, dar săraci cu duhul, şi de o hotărîre judecătorească. ,,România postrevoluţionară” ar putea să fie titlul unei piese de teatru absurd, pentru care am putea să primim Premiul Nobel pentru Haşmangleală. Care, evident, ar fi furat a doua zi.
– Nigel Farage, liderul UKIP, s-a retras din fruntea partidului după ce şi-a atins scopul politic, scoaterea Marii Britanii din UE. Privindu-l cu atenţie pe acest critic acerb al românilor, constat că, peste tot în lume, politicienii cu feţe de proşti sînt urmaţi de alegători. E adevărat, România deţine monopolul. – Oana Lis se încurajează că, în poziţia ,,pe spate”, n-are burtică deloc. Din păcate, de cînd a fugit Viorel la nudişti, la Vama Foarte Veche, n-a mai stat deloc cu faţa la tavan s-o bîzîie bondarul. Ceva îmi spune că, nici cînd se va întoarce trîntorul la stup, situaţia kilogramelor în plus nu va fi rezolvată. O fi Oana numai piele şi os cînd stă pe spate, dar ce se întîmplă cu surplusul de ceafă de porc cînd stă pe burtă? La această întrebare nici măcar cercetătorii britanici din Mizil nu i-au găsit răspuns.
– Klaus Iohannis la Cotroceni, Eduard Helvig la SRI, Cristoph Daum la naţionala de fotbal! Nemţi peste tot. Armata Roşie a PSD a intrat în sevraj. Stalin de Teleorman e în joc de glezne. – Din păcate, Adrian Mutu n-a fost solicitat de Daum să facă parte din stafful său. O să se aleagă praful…- Încă o dudă în Casa Regală Imaginară a României! Dan Duda, fratele Prinţului Miorlau, Radu de Vrăjelien-Lingebliden, se iubeşte la corazonul inimii cu prinţesa Maria, sora Margheritei de la Versoix, moştenitoarea tronului pe care se aşează singură, cu acceptul unei persoane de sprijin a Securităţii. După ce a fost măritată cu un polonez, care o trecea prin foc şi sabie cît era ziulica de lungă (şi la New York sînt ale dracului de lungi atunci cînd mănînci bătaie), puştoaica de 52 de ani (pe 13 iulie) s-a îmbîrligat regeşte cu doctoraşul din celebra familie arboricolă, care la cei 47 de ani ai săi încă mai cîntă la stetoscop şi la fluierul piciorului. Cei doi amorezi se joacă de-a cucul şi pupăza prin Palatul Elisabeta, unde Alteţa Sa şi-a stabilit cuibuşorul de nebunii cu un an în urmă, palat pe care generoşii bagabonţi care conduc România pe ultimul drum l-au dăruit, pentru 99 de ani, acestor cinstite rapandule. Totuşi, avem noroc că n-au sosit în notre pays şi celelalte paracopitate regale, mai ales zburdalnica aia, de organiza lupte între cocoşi, la care ar fi asistat, curioasă ca o vestală, pînă şi Elena Udrea, regina piraţilor. Vă daţi seama că aia l-ar fi pus să-i jure credinţă veşnică, pe o ţîţă, la alegere, că are 3, pe însuşi Dorin Cocoş, şi am fi avut prima nuntă regală în care înaripatele îşi puteau etala pintenii hoţiei la vedere! Acum eu nu susţin că republica asta cu tot felul de bolşevici, pămpălăi, hoţomani şi alţi ciudaţi în fruntea ei este vreo mare scofală, dar Dumnezeu ar fi foarte drăguţ dacă ne-ar apăra de aceste prinţese amatoare de dude. Cît despre conducătorii republicani, există speranţa că-i putem schimba din cînd în cînd. Şi poate pînă la urmă nimerim vreunul ca lumea. – Că tot veni vorba de Cocoş, puşculiţa cu mulţi bani a Matrozului Chior; numai din contractele cu sistemul de (ne)sănătate ar fi încasat 85 de milioane de euro, prin umflarea preţurilor reactivilor şi al altor produse şi materiale sanitare cu 300 la sută. Şi-n vremea asta, înaripata de nevastă-sa şi cu iubitul ei preşedinte tăiau pensiile şi salariile românilor. Ăştia n-ar mai trebui duşi la puşcărie, ci direct la şcoala de corecţie.
– Eurosport a anunţat în direct că a murit Rică Răducanu, singurul portar din lume surprins în ofsaid! În vremea asta, Rică bea un şpriţ rece şi se pregătea să plece la mare, la soare, unde vînzătoarele de seminţe-l aşteaptă pe jumătate goale. Şi i-a transmis doamnei îmbrăcate ca arbitrii să-l caute numai după ce va împlini 100 de ani. Iar dacă e plecat la munte, să-şi vadă de treaba ei, în careul advers.
– Am uitat să vă spun, dar şi la Ministerul Needucaţiei a venit un neamţ, Mircea Dumitru. Ştiu că numele vi se pare neaoş, dar actualul rector al Universităţii Bucureşti, fost instructor cu pionerii la Buftea pînă în 1989, a tradus din limba lui Goethe două cărţi. Performanţa e cu atît mai rară cu cît domnul ministru nici nu cunoaşte limba respectivă. Ei, acum să-i văd eu p-ăia care spuneau că mai jos decît sub ministeriatul lui Curaj, care a băgat Educaţia în sevraj,
n-avem unde ne duce. Resursele noastre de tehnocraţi sînt infinite. – Mă-sa lui Ronaldo a vrut să-l avorteze. Nu acum, mai demult, cînd locuia în stomacul ei, ca să cităm o celebră vedetă de canapea, frumoasă ca o egretă, dar proastă ca o şosetă. Din cauza sărăciei în care o afundase beţivul ei soţ, credea că nu-l va putea creşte şi pe cel de-al patrulea copil. A băut bere neagră fiartă, a băgat la greu maratoane, dar degeaba: Cristiano a vrut să dea gol cu orice preţ. La
15 ani i-a fost corectată o anomalie a inimii, operaţie care
i-a plăcut atît de mult încît, ulterior, a făcut o pasiune din asta, operînd non stop, pe cordul deschis al portarilor, prin marile campionate ale lumii. Ce s-o mai dăm cotită, ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus. Cu gel. – Şi Vladimir Putin ar fi român, scriu internauţii duşi cu pluta pe Siret! Cică stră-străbunicul lui, pe care mă-sa-l striga cu nobilul nume de Putină, l-ar fi urmat pe Dimitrie Cantemir la Moscova, după mama de bătaie încasată la Stănileşti (1711), pe Prut, alături de Petru cel Mare, de la turci, şi ar fi rămas acolo, în preajma puterii. Mai aproape de zilele noastre, bunicul preşedintelui a fost bucătarul lui Stalin. Aşa o fi, dar ce ne facem cu alţi isterici informaţi, care susţin că, de fapt, Vladimir Vladimirovici este georgian, iar mă-sa l-ar fi dat spre adopţie pe la 10 ani! Pînă una-alta, Putin e preşedintele Rusiei. Totuşi, s-ar putea să fie român, că
ne-a cam ameninţat în ultima vreme. Şi se ştie încă de la formarea acestui năstruşnic popor că a ne scoate ochii între noi şi a-i lipi la loc cu scuipat ţine de tradiţia multiseculară. E un soi de marcă înregistrată. – Cristian Boureanu a rămas singurul român care are emoţii la BAC în fiecare an. Irinel Columbeanu a trecut la nivelul următor: are emoţii la Evaluarea Naţională… – Mă întreb dacă alegerile locale le-au asigurat funcţii bine plătite tuturor analfabeţilor, sau mai sînt dintre aceia care aşteaptă să candideze la alegerile parlamentare?! În orice caz, la Bihor s-au aranjat. Îi găsiţi în Consiliul Judeţean, iar pe inteligenţii mai fuduli, şi pe Facebook. Asta într-o pauză de discuţii orale. Că şi ei e oameni şi mai fac pauze de furat. – O pauză de pozat, postat şi masturbat face şi un oarecare Tudy, finul lui C.P. Tăriceanu, dar mult mai cunoscut ca fost iubit al Oanei Zăvoranu, întrucît a fost ales viceprimar general al Capitalei. Ce, deja v-aţi pierdut cu firea? Acolo se organizează un cadru propice creaţiei şi, în pauzele publicitare, şi procreaţiei. Sînt convins că noul viceprimar va lua la mînă problemele stresante ale bucureştenilor şi, în final, toată lumea va fi fericită. Deşi era la îndemîna tuturor, nimănui nu i-a trecut prin cap că onania ar putea fi soluţia miraculoasă pentru a salva primăria de integralele lui Nicuşor Dan. – În semifinalele campionatului european de fotbal, Portugalia a obţinut prima victorie (în 90 de minute) şi s-a calificat în finală. Nu e o coincidenţă că tocmai în acest meci s-a trezit şi Ronaldo din somnul cel de moarte. În schimb, Franţa a învins cu acelaşi scor Germania, ajutată subtil şi de arbitrul italian Rizzoli, dar şi de tinereţea unor jucători nemţi, pe care-o putem trece la capitolul lipsă de experienţă. În plus, le-a lipsit un vîrf de atac autentic, Müller fiind petardă. Şi cînd te gîndeşti că Franţa de abia a învins România, mai că-ţi pare rău că n-am avut şi noi antrenor la acest turneu final, în urma căruia rămîn în memoria colectivă echipele care au jucat fotbal, îndeosebi Islanda şi Ţara Galilor. Dar asta-i soarta noastră, a românilor, care am apărat întotdeauna porţile Creştinătăţii, în loc să jucăm cartea atacului, sau măcar a contraatacului. Noi am fost cu otrăvitul adversarilor, cu pîrjolitul gazonului, cu săpatul de tranşee în faţa careului de 16 metri, cu moartea eroică, inutilă, în minutele de prelungiri. Dacă Franţa va redeveni campioana Europei, s-ar impune să nu i se mai permită să organizeze competiţia, pentru că niciodată nu scapă prilejul să pună gheara pe trofeu, conform principiului platinian (de la filosoful mişel, Platini) ,,cine împarte parte-şi face!”. Cunoscătorii filosofiei fotbalului susţin că, în realitate, acest principiu a fost introdus de Joao Havelange, bunicul Mafiei din acest sport, şi perfecţionat de Sep Blatter (ce nume predestinat!), tatăl hoţilor. – Incalificabil gestul lui Payet din finală, de a-l scoate din joc pe Ronaldo. Pentru cine a jucat fotbal, e foarte clar că a faultat cu acest scop. Un jegos. Spun asta, deşi Payet a fost primul fotbalist pe care l-am remarcat la acest campionat, în meciul cu naţionala noastră, cînd a demonstrat că e fotbalist. Mare talent, zero caracter. – Campioană a Europei este Portugalia, care a cîştigat un singur meci în primele 90 de minute. Dar nici nu i-a bătut nimeni. Aşadar, portughezii sînt primii dintre (e)gali. – Nouă personulităţi academice renunţă de bunăvoie la titlul de doctori în prostologie. Se duce pe apa sîmbetei şi această ramură tradiţională a ştiinţelor politice de pe Cheiul Dîmboviţei…
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-73/
sâmbătă, 9 iulie 2016
Săptămîna pe scurt - 07.07.2016
– Războiul Parlamentului cu poporul – Nu vă puneţi cu românii! –
Prinţul Duda – Ministrul Bostan – Fenomene paranormale cu Ion Iliescu –
Durerile Simonei Halep
– Bombonica de pe coliva democraţiei – Femei însărcinate cu Salam – Retragerea lui Messi – Cine a mai dat colţul…
– De cînd se votează uninominal, pe colegii electorale cumpărate direct de la prăvăliile politice mai ochioase, Casa Poporului fără coloană vertebrală a început să semene pînă la identificare cu Academia de Dansuri şi Bune Maniere de la Jilava. Fiecare dintre parlamentarii care nu au fost încă ridicaţi de mascaţi se gîndeşte cînd îi va veni şi lui rîndul pentru scheletele depozitate în dulapul confort 1 sporit, din castelul personal moştenit de la mătuşa Tamara. Cumplite chinuri pentru nişte inşi care-şi ispăşesc pedeapsa la locul de muncă făcînd legi pentru ca tot românul să prospere, să se simtă în siguranţă în ţara care, cîndva, a fost şi a lui. Cum să iasă ei din dilema asta existenţială, de vreme ce, de cînd cu U.E., cică trebuie să fim cam egali în faţa legii? Foarte simplu: elaborînd o lege doar pentru ei. Şi legea aia să aibă un singur articol: noi, parlamentarii penali, care am furat tot ce s-a putut, care am minţit şi am batjocorit electoratul, decretăm odată pentru totdeauna că justiţia din România nu ne poate atinge, din banalul motiv că sîntem deasupra celor lumeşti. Legile sînt pentru proştii de ne-au votat, să le respecte ei şi, o dată la 4 ani, să ne dea raportul. Dacă nu, desfiinţăm poporul şi ne alegem altul mai înţelegător, unul care să ştie că noi, locatarii din Casa Poporului, nu putem fi egali cu ăia de-au construit-o. N-aţi auzit de dreptul de proprietate? Noi, chiriaşii, sîntem stăpînii, voi cine sînteţi? Poporul? Să ziceţi mersi că nu vă punem taxe pe laşitate, că ne triplam averile. Războiul declanşat de Parlamentul Ruşinii poporului român, încă din ziua în care a fost ales, continuă cu şi mai mare înverşunare. Imunităţi nejustificate, pensii neruşinate, beneficii sfidătoare, dispreţ generalizat (,,Noi putem să facem ce lege vrem…”, afirma o proastă, care nici de curvă nu-i bună). Vă ţinem la curent, dacă nu se va aproba, între timp, vreun act normativ prin care poporul mioritic nu mai trebuie informat, că şi aşa nu pricepe nimic. El crede că aşa e lăsat de la Dumnezeu: acela de s-a cocoţat pe umerii lui în Parlament are dreptul, dacă nu chiar obligaţia, să-l scuipe zilnic în ochi. Ca să păstreze legătura dintre ales şi alegător. -Guvernarea tehnocratului Dacian Cioloş a reuşit rara performanţă de a scoate din buzunarul fiecărui român, din ţară sau din străinătate, aproximativ 350 de euro, deoarece vistieria înregistrează un deficit de aproximativ 7 miliarde de lei, în primele 5 luni ale acestui an. Performanţa este cu atît mai notabilă cu cît în anul precedent, în aceeaşi perioadă, se înregistrase un plus de 6,3 miliarde de lei. Aşadar, rămîne cum am stabilit; Dacian este un biet tractorist, între piloţii de curse cu doctoratele la zi. – La numai 86 de anişori, Bud Spencer, iubitul actor italian, a pus capăt filmului vieţii. În anul 1950, Piedone a înotat 100 de metri sub timpul de un minut, fiind primul italian care a făcut isprava asta. De altminteri, a reprezentat Italia la două olimpiade şi a practicat cu plăcere şi rugby. De ce vă spun toate astea? Pentru că habar nu aveaţi, că voi nu o ştergeaţi de la şcoală ca să-i vedeţi filmele. Cauza morţii a constituit-o scîrba care l-a cuprins cînd a aflat că un oarecare Cristian Popescu, un corupt obez cocoţat în funcţia de primar de sector, şi-a luat supranumele Piedone şi l-a tîrît prin tot Codul Penal. După care a turnat peste el detergent şi l-a topit în crematoriul de la Colectiv.
– Imperiul roman a venit cu tot Orientul peste noi şi s-a ales praful de el. La fel au păţit-o otomanii, austro-ungarii, ţariştii şi sovieticii. Iar dacă vă uitaţi ce se întîmplă cu U.E., la 9 ani după ce ne-au primit în gaşca lor, pe postul liber de cobai, ar trebui să fiţi mîndri că sînteţi români. Cine se pune cu noi, ales-bules, vorba reginei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. – Cît despre Casa Regală a României, e beton. Bufonii care conduc România pe ultimul drum i-au acordat consoartei neasemuitului prinţ Duda nişte parale, un fel de rentă viageră, ca să se joace de-a mama şi de-a tata prin cele mai întunecate cotloane ale Palatului Elisabeta. Şi cum minţile regale sînt foarte deschise, este posibil ca prinţul Duda să se joace, în privat, şi cu un Dud, joc numit în popor ,,lapte gros”. Totuşi, parcă a jucat mai bine în ,,Motanul încălţat”! E rolul ăla în care nu-l încălţa şi îmbrăca, pe daiboji, Statul Român. – Ministrul Comunicaţiilor cu Universul Interior, care posedă un bostan în loc de cap, a afirmat, cu lejeritatea specifică îmbuibaţilor, că gratuitatea învăţămîntului este o reminiscenţă a comunismului şi că părinţii ar trebui să contribuie financiar la educaţia copiilor proprietate personală. Dacă prostia ar durea, la şedinţele guvernului tehnoplat ar fi urlete non-stop. Măi, Bostane, că altfel n-avem cum să-ţi zicem, părinţii finanţează învăţămîntul prin taxele şi impozitele pe care le plătesc, ce e atît de greu de înţeles? Dar finanţează şi prostia voastră, a îmbuibaţilor, care nu sînteţi capabili să faceţi diferenţa între bine şi rău, care aţi dori ca analfabetismul să fie generalizat, ca să aveţi voi, clasele exploatatoare, forţă de muncă pe care să o plătiţi cu cîţiva firfirici. Pentru voi, poporul e carnea de tun pe care vreţi să o transformaţi în pastă de mici. Bostănache, dacă nu te ajută capul, fă-ţi un transplant! Înşurubează-ţi un dovleac! – Oamenii inteligenţi îi apreciază pe aceia care spun adevărul. Restul, nu. Dar cine are nevoie de resturi?! – Teoria Transpiraţiei a ajuns pe noi culmi de progres şi civilizaţie. După exploziile filmate de la 11 septembrie 2001, de la Turnurile Gemene, o siluetă s-ar fi ridicat deasupra molozului şi, plutind pe un norişor, ea însăşi nefiind materie, a întins-o într-o direcţie cît se poate de necunoscută. Un poliţist care nu-şi aspirase dosul mîinii confirmă prezenţa spiritului. După semnalmente (era un tip afro-american, probabil din cauza fumului), şi după ce Serviciile Speciale care-mi ţiuie în urechea dreaptă, aia mai bleagă, au analizat imaginile, enigma a fost elucidată. Norişorul de funingine era Ion Iliescu, care nu s-a putut abţine şi s-a dus să stingă vîlvătaia ce-i cuprinsese pe canibalii americani. De altfel, sînt cunoscute problemele existenţiale ale acestui afro-sovietic de Olteniţa cu prostata. – Un lucru bun, făcut de Cioloş şi de tehnocraţii săi. Nu vă miraţi, se mai întîmplă. A decis să se renunţe la copiile legalizate după documentele personale, la alergătura după cazierul judiciar şi la alte farafastîcuri care măcinau nervii oamenilor nevoiţi să bîntuie bezmetici din ghişeu în ghişeu numai pentru că în România cultul ştampilei se practică adesea cu mai multă rîvnă decît cultul fecundităţii. Soluţia este foarte simplă: confruntarea cu documentele originale şi certificarea, pe loc, ,,conform cu originalul”. Bravo, măi băiete! Acum, dacă te-ai pricepe oleacă şi la economie, ar fi tare bine! Dacă nu, fă şi tu ce poţi , numai nu-l mai lăsa pe ministrul Dragoş Pîslaru să deschidă gura în faţa presei, că face curent… – Codul Rutier va fi modificat din nou. Pregătiţi-vă buzunarele! Şi şoferii cu permisul luat la Piteşti (gen Piedone), şi poliţiştii şpăgari. – Simona Halep se codeşte să meargă la Olimpiadă, fiindu-i teamă că virusul Zika ar putea-o împiedica să procreeze. După cîte văd eu, nu pe virusul Zika îl mănîncă pielicica, ci pe Simonica. Oricum, cînd este vorba să joace în numele României, pe domnişoara o doare ba tendonul, ba călcîiul lui Ahile şi, foarte des, în cot. Cînd joacă doar pentru ea, o doare-n paişpe de toată lumea. Simono, banii înseamnă ceva, dar nu sînt totul pe lumea asta. Cel mai important lucru e respectul conaţionalilor tăi, al acelora care se bucură cînd cîştigi şi care sînt mai trişti decît tine cînd pierzi. Iar românii, popor paradoxal, iubesc şi urăsc cu aceeaşi patimă. Trec foarte uşor dintr-o extremă în alta. Aşa că lasă fandoselile de mironosiţă şi arată, în ceasul al doisprezecelea, că eşti o româncă adevărată şi că n-ai, în locul inimii, un portofel. Şi să ştii că ne-am prins şi că ai un orgoliu nemăsurat şi ai vrea să fii tu portstindardul României, la festivitatea de deschidere, deşi numărul 1 în lume, în domeniul ei, este Cristina Neagu. Dacă ăsta-i motivul principal, poţi să o rogi frumos să te lase să-i duci geanta. – În ţara lui Eminescu, Enescu şi Brâncuşi, televiziunile au intrat în fibrilaţii fiindcă mai multe paraşute susţin că au rămas însărcinate cu salam. Cu Florin Salam. Vor naşte, probabil, un parizer, dacă relaţiile au fost light – sau vreun babic sîrbesc, dacă au fost condimentate cu manele, Bregovici şi bătaie. Ceea ce este foarte posibil, întrucît la hartişti tradiţia se respectă din cap pînă-n picioare. – Sper că în vremea asta, Nicolae Guţă nu s-a culcat pe urechea aia bleagă şi (pro)creează altfel ales bules titlul de rege, pe care, iată, îl rîvnesc şi Salam, şi Duda. Nu te lăsa, mînca-ne-ai! – Românul, în nemărginita lui înţelepciune, are o vorbă: plagiezi, nu plagiezi, vremea plagiatului trece! Victor Ponta a aplicat cel mai bine acest aforism, pentru care ar merita titlul de doctor cu suspendarea susţinerii lucrării. – Actriţa Olivia de Havilland (Melanie din ,,Pe aripile vîntului”, pentru care a şutit Oscarul) a împlinit 100 de ani, la 1 iulie 2016. Se ţine bine puştoaica, chiar dacă e leat cu primul război mondial. Încă e piesă de colecţie pentru puştanii Neagu Djuvara şi Mihail Şora, şi ei născuţi tot înaintea erei noastre. – În semifinalele C.E. de fotbal va fi o bătălie între gali şi egali. Ăştia de la urmă locuiesc în Peninsula Iberică, mai harcana de Spania, şi li se mai spune şi portughezi, deşi au ajuns pînă în această fază fără să caftească pe nimeni în cele cîte 90 de minute regulamentare. E adevărat, nici nu i-a bătut nimeni. Culmea e că au în echipă un băiat gelat (zero mătreaţă, zero fotbal), care a dat pe lîngă minge aproape la fel de mult ca legendarul Chiricheş. În restul timpului se uita pe tabelă să vadă reluările cu el însuşi. Dacă UEFA i-ar fi permis să aibă o oglindă în portjartier, nu mai era nevoit să dea ochii peste cap după fiecare luft. Acestui lusitan cu apucături muiereşti i se spune Ronaldo. – Eliminarea Belgiei de către Ţara Galilor (cu 3 la 1) ne demonstrează că nu întotdeauna 11 vedete formează o echipă. Tot aşa cum nu pot face vreo brînză nici 11 prostănaci îmbrăcaţi în galben. O echipă de fotbal e ca o orchestră ce are un dirijor lucid, un solist autentic şi nişte artişti bine antrenaţi, care ştiu cum se cară un pian şi cum se umple golul din plasa adversarilor. România n-a trimis în teren pianistul, fiindcă dirijorul nu cunoştea partitura, preferînd un dans tribal, de genul ,,tot pe loc, pe loc, pe loc, să răsară busuioc…”. Dacă se putea să răsară gata sfinţit, poate băteam şi noi pe cineva. – Prin statutul PSD, mîncătorii de rahat sînt obligaţi să-i pupe mîna şoferului de pe vidanjă, dacă a fost avansat în funcţie. Startul a fost dat la Ploieşti, nu departe de Haimanale, unde s-a născut Caragiale. Nimic nu este întîmplător în lumea asta absurdă. – Jale mare! Gabriel Oprea, generalul interesului personal, cel care are un girofar în loc de creier, a anunţat că se retrage din politică la sfîrşitul acestui mandat. Nu este vorba de mandatul DNA, e doar o coincidenţă. Pur şi simplu l-au supărat corupţia şi batjocura din sistem. Pe care, din motive independente de voinţa lui, nu le mai poate coordona. – Nicolae Manolescu-Apolzan a luat-o demult pe arătură. Într-o compunere şcolărească intitulată ,,Tot despre Barbu şi Vadim”, privind realitatea într-o oglindă diformă, susţine, printre alte bazaconii şi fracturi de logică primară, că Vadim a fost redactor-şef la revista ,,Săptămîna”. N-a fost, mă, maestre, nici măcar angajat al celebrei reviste, doar a colaborat, el fiind redactor la Agerpres. Băiete, ai luat-o de multişor pe arătură, degeaba încerci să induci ideea de Gîgă, că actualii tăi contestatari ar fi tot un fel de Barbu şi Vadim. Nu sînt, pentru asta e nevoie de ceva mai mult talent. Apolzane, retrage-te în munţii tăi de bani, ridicolul ucide! – E bine să vă reamintim din cînd în cînd că România nu e condusă de măscăricii care se dau de-a dura pe ecranele tembelizoarelor, ci de o putere ocultă, care are drept scop ţinerea românilor în starea de sclavie. Cine nu e de acord să ridice două degete. Dar numai după ce şi le scoate din organul gîndirii. – Sir Bobby Charlton, celebrul fotbalist englez, campion mondial în 1966, a fost întrebat ce ar fi făcut echipa lui dacă ar fi înfruntat Islanda. ,,Am fi învins cu 1 la 0”. ,,Numai cu atît?!”, s-a mirat reporterul. ,,Totuşi, avem peste 70 de ani…” – Spre dezamăgirea lui Traian Băsescu, dovezile sînt concludente: pe Marte există apă. Doar apă…” – După ce a ratat la loviturile de departajare, şi Argentina a pierdut, pentru a doua oară consecutiv, finala Copa America, în favoarea statului Chile, Messi a anunţat că se retrage de la Naţionala care încă îl divinizează pe Maradona. Un val de isterie a cuprins Argentina: plîngeau toţi, de la ăl cu ţîţa-n gură pînă la cel cu barba sură. Cred că a plîns şi Papa Francisc, conaţionalul lor, deşi el e mai şugubeţ de fel. În orice caz, în semn de jale, şi-a pus cipilica pe cap şi s-a plimbat cu Loganul prin Armenia. Ce vreţi sacrificiu mai mare?! – Vi se pare corect ca un condamnat penal să ceară demisia ministrului Justiţiei, oricum ar fi el? Ba, mai mult, să conducă, prin interpuşi, treburile ţării? Asta-i bombonica de pe coliva democraţiei de cumetrie şi desfrîu. – Există români care consideră că neamul nostru e cel mai tare de pe mapamondul lumii, indiferent de prognoza meteo, care mai mereu ne prinde desculţi şi dezbrăcaţi în faţa istoriei. Adică îi batem la sistemul de operare pînă şi pe americani care, se ştie, sînt fascinaţi de stabilirea unor recorduri bizare. Aşa se face că noi deţinem primul loc la cea mai mare horă (13.828 de cheflii s-au învîrtit la Slatina), cea mai mare omletă ţărănească (s-au spart 30.000 de ouă, sub supravegherea academică a lui Adrian Năstase), cea mai mare pască (170 de kg), cel mai mare bulz (189 de metri), cea mai lungă scrisoare către Moş Crăciun (413 metri, dar pe care Moşul n-a citit-o, din obişnuinţă), cel mai mare monument dedicat cepei (6,5 m, la Oradea), cel mai lung şir de prezervative (3.300 metri) şi, evident, cel mai lung cîrnat (cîrnatul lui Oprescu). Nu a fost încă omologat recordul cu cei mai corupţi politicieni, întrucît se îmbunătăţeşte zilnic, şi nici acela cu cea mai mare alcoolemie din lume, deţinut de o preacinstită domniţă din Tîrgul Ieşilor care, din motive tactice, s-a oprit la 7,55 la mie. Cu alcoolemia asta îl putea face gelos şi pe Traian Băsescu, dacă fostul preşedinte prindea o zi mai proastă. – Dar nici n-am terminat de redactat textul de mai sus, că nişte arădeni au deschis şi ei Cartea Recordurilor Absurde şi s-au strecurat înăuntru cu cel mai lung şirag de dopuri din lume (peste 1 km). Dacă le scoteau şi p-alea din urechile guvernanţilor, mai măsurau şi acum la el. – Pînă în 1989, intram în Cartea Recordurilor cu mari realizări (Casa Republicii, devenită, sanchi, a Poporului, Transfăgărăşanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră ş.a.) şi cu producţiile record la hectar. Dar lumea e în permanentă schimbare. Ca mîine furăm prime-time-ul (aici chiar nu ne întrece nimeni!) cu ştirea neverosimilă că în România mai sînt oameni cinstiţi. Şi, pe deasupra, şi iubitori de patrie… – Ce-or mai fi făcînd cercetătorii britanici? Or fi descoperit că Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a ieşit din UE, sau încă mai studiază problema?! – A dat colţul Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1986), supravieţuitor al Holocaustului. El ,,a obligat umanitatea să acţioneze în numele suferinţei” (Barack Obama). Din păcate pentru o astfel de personalitate, scriitorul (57 de cărţi) şi filosoful născut la Sighetu Marmaţiei, la 30 septembrie 1928, a acuzat România că, în al II-lea război mondial ,,a ucis, a ucis, a ucis” (evrei), deşi era destul loc pentru nuanţe. Dar durerea omului căruia i-au murit la Auschwitz mama şi sora mai mică, iar în marşul spre lagărul Buchenwald, şi tatăl, l-a împiedicat să vadă că, în condiţiile date, România s-a împotrivit atît cît i s-a permis demenţei naziste, la care Ungaria aderase fără nici o remuşcare. Era membru de onoare al Academiei Române (2001) şi Mare Ofiţer al Ordinului Steaua României, decoraţie primită de la Ion Iliescu în 2002. A murit, la 3 iulie, în SUA, acolo unde se stabilise din 1963. Vestea proastă e că Iliescu se simte beton. – Ca de obicei, Germania a ajuns în semifinalele competiţiei fotbalistice la care România a fost sparing-partener, eliminînd, după cîte 9 lovituri de la 11 metri, Italia. Poate că nemţii îi lăsau pe macaronari să meargă mai departe, dar n-au vrut să-l supere pe Gary Lineker, fostul mare atacant englez, care a definit fotbalul ca fiind jocul dintre două echipe formate din cîte 11 jucători, dar pe care îl cîştigă întotdeauna nemţii. Să vedem ce părere au şi francezii…
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-72/
– Bombonica de pe coliva democraţiei – Femei însărcinate cu Salam – Retragerea lui Messi – Cine a mai dat colţul…
– De cînd se votează uninominal, pe colegii electorale cumpărate direct de la prăvăliile politice mai ochioase, Casa Poporului fără coloană vertebrală a început să semene pînă la identificare cu Academia de Dansuri şi Bune Maniere de la Jilava. Fiecare dintre parlamentarii care nu au fost încă ridicaţi de mascaţi se gîndeşte cînd îi va veni şi lui rîndul pentru scheletele depozitate în dulapul confort 1 sporit, din castelul personal moştenit de la mătuşa Tamara. Cumplite chinuri pentru nişte inşi care-şi ispăşesc pedeapsa la locul de muncă făcînd legi pentru ca tot românul să prospere, să se simtă în siguranţă în ţara care, cîndva, a fost şi a lui. Cum să iasă ei din dilema asta existenţială, de vreme ce, de cînd cu U.E., cică trebuie să fim cam egali în faţa legii? Foarte simplu: elaborînd o lege doar pentru ei. Şi legea aia să aibă un singur articol: noi, parlamentarii penali, care am furat tot ce s-a putut, care am minţit şi am batjocorit electoratul, decretăm odată pentru totdeauna că justiţia din România nu ne poate atinge, din banalul motiv că sîntem deasupra celor lumeşti. Legile sînt pentru proştii de ne-au votat, să le respecte ei şi, o dată la 4 ani, să ne dea raportul. Dacă nu, desfiinţăm poporul şi ne alegem altul mai înţelegător, unul care să ştie că noi, locatarii din Casa Poporului, nu putem fi egali cu ăia de-au construit-o. N-aţi auzit de dreptul de proprietate? Noi, chiriaşii, sîntem stăpînii, voi cine sînteţi? Poporul? Să ziceţi mersi că nu vă punem taxe pe laşitate, că ne triplam averile. Războiul declanşat de Parlamentul Ruşinii poporului român, încă din ziua în care a fost ales, continuă cu şi mai mare înverşunare. Imunităţi nejustificate, pensii neruşinate, beneficii sfidătoare, dispreţ generalizat (,,Noi putem să facem ce lege vrem…”, afirma o proastă, care nici de curvă nu-i bună). Vă ţinem la curent, dacă nu se va aproba, între timp, vreun act normativ prin care poporul mioritic nu mai trebuie informat, că şi aşa nu pricepe nimic. El crede că aşa e lăsat de la Dumnezeu: acela de s-a cocoţat pe umerii lui în Parlament are dreptul, dacă nu chiar obligaţia, să-l scuipe zilnic în ochi. Ca să păstreze legătura dintre ales şi alegător. -Guvernarea tehnocratului Dacian Cioloş a reuşit rara performanţă de a scoate din buzunarul fiecărui român, din ţară sau din străinătate, aproximativ 350 de euro, deoarece vistieria înregistrează un deficit de aproximativ 7 miliarde de lei, în primele 5 luni ale acestui an. Performanţa este cu atît mai notabilă cu cît în anul precedent, în aceeaşi perioadă, se înregistrase un plus de 6,3 miliarde de lei. Aşadar, rămîne cum am stabilit; Dacian este un biet tractorist, între piloţii de curse cu doctoratele la zi. – La numai 86 de anişori, Bud Spencer, iubitul actor italian, a pus capăt filmului vieţii. În anul 1950, Piedone a înotat 100 de metri sub timpul de un minut, fiind primul italian care a făcut isprava asta. De altminteri, a reprezentat Italia la două olimpiade şi a practicat cu plăcere şi rugby. De ce vă spun toate astea? Pentru că habar nu aveaţi, că voi nu o ştergeaţi de la şcoală ca să-i vedeţi filmele. Cauza morţii a constituit-o scîrba care l-a cuprins cînd a aflat că un oarecare Cristian Popescu, un corupt obez cocoţat în funcţia de primar de sector, şi-a luat supranumele Piedone şi l-a tîrît prin tot Codul Penal. După care a turnat peste el detergent şi l-a topit în crematoriul de la Colectiv.
– Imperiul roman a venit cu tot Orientul peste noi şi s-a ales praful de el. La fel au păţit-o otomanii, austro-ungarii, ţariştii şi sovieticii. Iar dacă vă uitaţi ce se întîmplă cu U.E., la 9 ani după ce ne-au primit în gaşca lor, pe postul liber de cobai, ar trebui să fiţi mîndri că sînteţi români. Cine se pune cu noi, ales-bules, vorba reginei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. – Cît despre Casa Regală a României, e beton. Bufonii care conduc România pe ultimul drum i-au acordat consoartei neasemuitului prinţ Duda nişte parale, un fel de rentă viageră, ca să se joace de-a mama şi de-a tata prin cele mai întunecate cotloane ale Palatului Elisabeta. Şi cum minţile regale sînt foarte deschise, este posibil ca prinţul Duda să se joace, în privat, şi cu un Dud, joc numit în popor ,,lapte gros”. Totuşi, parcă a jucat mai bine în ,,Motanul încălţat”! E rolul ăla în care nu-l încălţa şi îmbrăca, pe daiboji, Statul Român. – Ministrul Comunicaţiilor cu Universul Interior, care posedă un bostan în loc de cap, a afirmat, cu lejeritatea specifică îmbuibaţilor, că gratuitatea învăţămîntului este o reminiscenţă a comunismului şi că părinţii ar trebui să contribuie financiar la educaţia copiilor proprietate personală. Dacă prostia ar durea, la şedinţele guvernului tehnoplat ar fi urlete non-stop. Măi, Bostane, că altfel n-avem cum să-ţi zicem, părinţii finanţează învăţămîntul prin taxele şi impozitele pe care le plătesc, ce e atît de greu de înţeles? Dar finanţează şi prostia voastră, a îmbuibaţilor, care nu sînteţi capabili să faceţi diferenţa între bine şi rău, care aţi dori ca analfabetismul să fie generalizat, ca să aveţi voi, clasele exploatatoare, forţă de muncă pe care să o plătiţi cu cîţiva firfirici. Pentru voi, poporul e carnea de tun pe care vreţi să o transformaţi în pastă de mici. Bostănache, dacă nu te ajută capul, fă-ţi un transplant! Înşurubează-ţi un dovleac! – Oamenii inteligenţi îi apreciază pe aceia care spun adevărul. Restul, nu. Dar cine are nevoie de resturi?! – Teoria Transpiraţiei a ajuns pe noi culmi de progres şi civilizaţie. După exploziile filmate de la 11 septembrie 2001, de la Turnurile Gemene, o siluetă s-ar fi ridicat deasupra molozului şi, plutind pe un norişor, ea însăşi nefiind materie, a întins-o într-o direcţie cît se poate de necunoscută. Un poliţist care nu-şi aspirase dosul mîinii confirmă prezenţa spiritului. După semnalmente (era un tip afro-american, probabil din cauza fumului), şi după ce Serviciile Speciale care-mi ţiuie în urechea dreaptă, aia mai bleagă, au analizat imaginile, enigma a fost elucidată. Norişorul de funingine era Ion Iliescu, care nu s-a putut abţine şi s-a dus să stingă vîlvătaia ce-i cuprinsese pe canibalii americani. De altfel, sînt cunoscute problemele existenţiale ale acestui afro-sovietic de Olteniţa cu prostata. – Un lucru bun, făcut de Cioloş şi de tehnocraţii săi. Nu vă miraţi, se mai întîmplă. A decis să se renunţe la copiile legalizate după documentele personale, la alergătura după cazierul judiciar şi la alte farafastîcuri care măcinau nervii oamenilor nevoiţi să bîntuie bezmetici din ghişeu în ghişeu numai pentru că în România cultul ştampilei se practică adesea cu mai multă rîvnă decît cultul fecundităţii. Soluţia este foarte simplă: confruntarea cu documentele originale şi certificarea, pe loc, ,,conform cu originalul”. Bravo, măi băiete! Acum, dacă te-ai pricepe oleacă şi la economie, ar fi tare bine! Dacă nu, fă şi tu ce poţi , numai nu-l mai lăsa pe ministrul Dragoş Pîslaru să deschidă gura în faţa presei, că face curent… – Codul Rutier va fi modificat din nou. Pregătiţi-vă buzunarele! Şi şoferii cu permisul luat la Piteşti (gen Piedone), şi poliţiştii şpăgari. – Simona Halep se codeşte să meargă la Olimpiadă, fiindu-i teamă că virusul Zika ar putea-o împiedica să procreeze. După cîte văd eu, nu pe virusul Zika îl mănîncă pielicica, ci pe Simonica. Oricum, cînd este vorba să joace în numele României, pe domnişoara o doare ba tendonul, ba călcîiul lui Ahile şi, foarte des, în cot. Cînd joacă doar pentru ea, o doare-n paişpe de toată lumea. Simono, banii înseamnă ceva, dar nu sînt totul pe lumea asta. Cel mai important lucru e respectul conaţionalilor tăi, al acelora care se bucură cînd cîştigi şi care sînt mai trişti decît tine cînd pierzi. Iar românii, popor paradoxal, iubesc şi urăsc cu aceeaşi patimă. Trec foarte uşor dintr-o extremă în alta. Aşa că lasă fandoselile de mironosiţă şi arată, în ceasul al doisprezecelea, că eşti o româncă adevărată şi că n-ai, în locul inimii, un portofel. Şi să ştii că ne-am prins şi că ai un orgoliu nemăsurat şi ai vrea să fii tu portstindardul României, la festivitatea de deschidere, deşi numărul 1 în lume, în domeniul ei, este Cristina Neagu. Dacă ăsta-i motivul principal, poţi să o rogi frumos să te lase să-i duci geanta. – În ţara lui Eminescu, Enescu şi Brâncuşi, televiziunile au intrat în fibrilaţii fiindcă mai multe paraşute susţin că au rămas însărcinate cu salam. Cu Florin Salam. Vor naşte, probabil, un parizer, dacă relaţiile au fost light – sau vreun babic sîrbesc, dacă au fost condimentate cu manele, Bregovici şi bătaie. Ceea ce este foarte posibil, întrucît la hartişti tradiţia se respectă din cap pînă-n picioare. – Sper că în vremea asta, Nicolae Guţă nu s-a culcat pe urechea aia bleagă şi (pro)creează altfel ales bules titlul de rege, pe care, iată, îl rîvnesc şi Salam, şi Duda. Nu te lăsa, mînca-ne-ai! – Românul, în nemărginita lui înţelepciune, are o vorbă: plagiezi, nu plagiezi, vremea plagiatului trece! Victor Ponta a aplicat cel mai bine acest aforism, pentru care ar merita titlul de doctor cu suspendarea susţinerii lucrării. – Actriţa Olivia de Havilland (Melanie din ,,Pe aripile vîntului”, pentru care a şutit Oscarul) a împlinit 100 de ani, la 1 iulie 2016. Se ţine bine puştoaica, chiar dacă e leat cu primul război mondial. Încă e piesă de colecţie pentru puştanii Neagu Djuvara şi Mihail Şora, şi ei născuţi tot înaintea erei noastre. – În semifinalele C.E. de fotbal va fi o bătălie între gali şi egali. Ăştia de la urmă locuiesc în Peninsula Iberică, mai harcana de Spania, şi li se mai spune şi portughezi, deşi au ajuns pînă în această fază fără să caftească pe nimeni în cele cîte 90 de minute regulamentare. E adevărat, nici nu i-a bătut nimeni. Culmea e că au în echipă un băiat gelat (zero mătreaţă, zero fotbal), care a dat pe lîngă minge aproape la fel de mult ca legendarul Chiricheş. În restul timpului se uita pe tabelă să vadă reluările cu el însuşi. Dacă UEFA i-ar fi permis să aibă o oglindă în portjartier, nu mai era nevoit să dea ochii peste cap după fiecare luft. Acestui lusitan cu apucături muiereşti i se spune Ronaldo. – Eliminarea Belgiei de către Ţara Galilor (cu 3 la 1) ne demonstrează că nu întotdeauna 11 vedete formează o echipă. Tot aşa cum nu pot face vreo brînză nici 11 prostănaci îmbrăcaţi în galben. O echipă de fotbal e ca o orchestră ce are un dirijor lucid, un solist autentic şi nişte artişti bine antrenaţi, care ştiu cum se cară un pian şi cum se umple golul din plasa adversarilor. România n-a trimis în teren pianistul, fiindcă dirijorul nu cunoştea partitura, preferînd un dans tribal, de genul ,,tot pe loc, pe loc, pe loc, să răsară busuioc…”. Dacă se putea să răsară gata sfinţit, poate băteam şi noi pe cineva. – Prin statutul PSD, mîncătorii de rahat sînt obligaţi să-i pupe mîna şoferului de pe vidanjă, dacă a fost avansat în funcţie. Startul a fost dat la Ploieşti, nu departe de Haimanale, unde s-a născut Caragiale. Nimic nu este întîmplător în lumea asta absurdă. – Jale mare! Gabriel Oprea, generalul interesului personal, cel care are un girofar în loc de creier, a anunţat că se retrage din politică la sfîrşitul acestui mandat. Nu este vorba de mandatul DNA, e doar o coincidenţă. Pur şi simplu l-au supărat corupţia şi batjocura din sistem. Pe care, din motive independente de voinţa lui, nu le mai poate coordona. – Nicolae Manolescu-Apolzan a luat-o demult pe arătură. Într-o compunere şcolărească intitulată ,,Tot despre Barbu şi Vadim”, privind realitatea într-o oglindă diformă, susţine, printre alte bazaconii şi fracturi de logică primară, că Vadim a fost redactor-şef la revista ,,Săptămîna”. N-a fost, mă, maestre, nici măcar angajat al celebrei reviste, doar a colaborat, el fiind redactor la Agerpres. Băiete, ai luat-o de multişor pe arătură, degeaba încerci să induci ideea de Gîgă, că actualii tăi contestatari ar fi tot un fel de Barbu şi Vadim. Nu sînt, pentru asta e nevoie de ceva mai mult talent. Apolzane, retrage-te în munţii tăi de bani, ridicolul ucide! – E bine să vă reamintim din cînd în cînd că România nu e condusă de măscăricii care se dau de-a dura pe ecranele tembelizoarelor, ci de o putere ocultă, care are drept scop ţinerea românilor în starea de sclavie. Cine nu e de acord să ridice două degete. Dar numai după ce şi le scoate din organul gîndirii. – Sir Bobby Charlton, celebrul fotbalist englez, campion mondial în 1966, a fost întrebat ce ar fi făcut echipa lui dacă ar fi înfruntat Islanda. ,,Am fi învins cu 1 la 0”. ,,Numai cu atît?!”, s-a mirat reporterul. ,,Totuşi, avem peste 70 de ani…” – Spre dezamăgirea lui Traian Băsescu, dovezile sînt concludente: pe Marte există apă. Doar apă…” – După ce a ratat la loviturile de departajare, şi Argentina a pierdut, pentru a doua oară consecutiv, finala Copa America, în favoarea statului Chile, Messi a anunţat că se retrage de la Naţionala care încă îl divinizează pe Maradona. Un val de isterie a cuprins Argentina: plîngeau toţi, de la ăl cu ţîţa-n gură pînă la cel cu barba sură. Cred că a plîns şi Papa Francisc, conaţionalul lor, deşi el e mai şugubeţ de fel. În orice caz, în semn de jale, şi-a pus cipilica pe cap şi s-a plimbat cu Loganul prin Armenia. Ce vreţi sacrificiu mai mare?! – Vi se pare corect ca un condamnat penal să ceară demisia ministrului Justiţiei, oricum ar fi el? Ba, mai mult, să conducă, prin interpuşi, treburile ţării? Asta-i bombonica de pe coliva democraţiei de cumetrie şi desfrîu. – Există români care consideră că neamul nostru e cel mai tare de pe mapamondul lumii, indiferent de prognoza meteo, care mai mereu ne prinde desculţi şi dezbrăcaţi în faţa istoriei. Adică îi batem la sistemul de operare pînă şi pe americani care, se ştie, sînt fascinaţi de stabilirea unor recorduri bizare. Aşa se face că noi deţinem primul loc la cea mai mare horă (13.828 de cheflii s-au învîrtit la Slatina), cea mai mare omletă ţărănească (s-au spart 30.000 de ouă, sub supravegherea academică a lui Adrian Năstase), cea mai mare pască (170 de kg), cel mai mare bulz (189 de metri), cea mai lungă scrisoare către Moş Crăciun (413 metri, dar pe care Moşul n-a citit-o, din obişnuinţă), cel mai mare monument dedicat cepei (6,5 m, la Oradea), cel mai lung şir de prezervative (3.300 metri) şi, evident, cel mai lung cîrnat (cîrnatul lui Oprescu). Nu a fost încă omologat recordul cu cei mai corupţi politicieni, întrucît se îmbunătăţeşte zilnic, şi nici acela cu cea mai mare alcoolemie din lume, deţinut de o preacinstită domniţă din Tîrgul Ieşilor care, din motive tactice, s-a oprit la 7,55 la mie. Cu alcoolemia asta îl putea face gelos şi pe Traian Băsescu, dacă fostul preşedinte prindea o zi mai proastă. – Dar nici n-am terminat de redactat textul de mai sus, că nişte arădeni au deschis şi ei Cartea Recordurilor Absurde şi s-au strecurat înăuntru cu cel mai lung şirag de dopuri din lume (peste 1 km). Dacă le scoteau şi p-alea din urechile guvernanţilor, mai măsurau şi acum la el. – Pînă în 1989, intram în Cartea Recordurilor cu mari realizări (Casa Republicii, devenită, sanchi, a Poporului, Transfăgărăşanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră ş.a.) şi cu producţiile record la hectar. Dar lumea e în permanentă schimbare. Ca mîine furăm prime-time-ul (aici chiar nu ne întrece nimeni!) cu ştirea neverosimilă că în România mai sînt oameni cinstiţi. Şi, pe deasupra, şi iubitori de patrie… – Ce-or mai fi făcînd cercetătorii britanici? Or fi descoperit că Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a ieşit din UE, sau încă mai studiază problema?! – A dat colţul Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1986), supravieţuitor al Holocaustului. El ,,a obligat umanitatea să acţioneze în numele suferinţei” (Barack Obama). Din păcate pentru o astfel de personalitate, scriitorul (57 de cărţi) şi filosoful născut la Sighetu Marmaţiei, la 30 septembrie 1928, a acuzat România că, în al II-lea război mondial ,,a ucis, a ucis, a ucis” (evrei), deşi era destul loc pentru nuanţe. Dar durerea omului căruia i-au murit la Auschwitz mama şi sora mai mică, iar în marşul spre lagărul Buchenwald, şi tatăl, l-a împiedicat să vadă că, în condiţiile date, România s-a împotrivit atît cît i s-a permis demenţei naziste, la care Ungaria aderase fără nici o remuşcare. Era membru de onoare al Academiei Române (2001) şi Mare Ofiţer al Ordinului Steaua României, decoraţie primită de la Ion Iliescu în 2002. A murit, la 3 iulie, în SUA, acolo unde se stabilise din 1963. Vestea proastă e că Iliescu se simte beton. – Ca de obicei, Germania a ajuns în semifinalele competiţiei fotbalistice la care România a fost sparing-partener, eliminînd, după cîte 9 lovituri de la 11 metri, Italia. Poate că nemţii îi lăsau pe macaronari să meargă mai departe, dar n-au vrut să-l supere pe Gary Lineker, fostul mare atacant englez, care a definit fotbalul ca fiind jocul dintre două echipe formate din cîte 11 jucători, dar pe care îl cîştigă întotdeauna nemţii. Să vedem ce părere au şi francezii…
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-72/
marți, 29 iulie 2014
SĂPTĂMÎNA PE SCURT nr 1251 - 29.07.2014
*
Avionul malayezian ar fi fost doborît de... Israel! * „Sînt încinsă la maxim!“
– scrie, la Mica Lubricitate, o sobă. * Probabil că e la Maxim Gorki * O
rubrică stupidă: Horoscopul din „Jurnalul Naţional“
* LA DESCHIDEREA EDIŢIEI. Ipoteză halucinantă,
care ne taie respiraţia: avionul malayezian ar fi fost doborît de Serviciile
Secrete din Israel, pentru a crea o diversiune menită să distragă atenţia
opiniei publice mondiale de la războiul din Fîşia Gaza. Ordinul ar fi fost dat
de premierul Benjamin Netanyahu, exasperat că Mossadul şi celelalte structuri
au dormit pe ele şi n-au aflat de „Gaza de sub Gaza“ – adică de buncărul uriaş
al palestinienilor, plin de arme, elicoptere etc. Cum s-a produs atacul? Un
avion Suhoi, aparţinînd Israelului, ar fi decolat din România şi s-ar fi
apropiat la 3 km de avionul Boeing 777 – de acolo ar fi tras cu racheta.
Într-adevăr, a fost reperat un astfel de avion în apropierea celui din
Malayezia. Care o fi adevărul? Îl vom afla vreodată? * În foaia mortuară
„România liberă“ punctează şi... morţii! E cazul regizorului Liviu Ciulei, a
cărui poză apare în nr. de vineri, la rubrica „PUNCTEAZĂ“, pentru că filmul
„Pădurea spînzuraţilor“ va fi proiectat
la Institutul Cultural Român din Berlin. Da? Noi propunem să „puncteze“ şi
Liviu Rebreanu, care a scris romanul, deşi a murit de exact 70 de ani. * A
încetat din viaţă Aurel Constantin Ilie, fost ministru al Pădurilor şi Apelor,
în Guvernul Văcăroiu, şi ex-ambasador al României în Federaţia Rusă (nu în
URSS, cum apare, greşit, în ferparul din „România liberă“). Dumnezeu să-l
ierte. * La pagina de Mică Publicitate din „Libertatea“ am văzut acest anunţ:
„SÎNT ÎNCINSĂ la maxim!“. Precis că asta-i o sobă! * O caracterizare adecvată
îi face Ion Cristoiu piticaniei isterice Oana Stancu (are fundul ca tancu’):
„ţăţica din fundul curţii“.
* Extrem de proastă rubrica Horoscop pe care o
ţine în „Jurnalul Naţional“ Ana Ozsvath. Formulări prolixe şi generalizatoare,
expresii bombastice, totul la plezneală. Un exemplu, de vineri, pentru Zodia
Taur: „Capacitatea de vizualizare a speranţelor tale materializate este un bun
stimulent că astăzi (?!) să-ţi mobilizezi forţele şi să acumulezi toate
informaţiile de care ai avea nevoie“. Aţi înţeles ceva? Aiurea! Gemenii,
atenţie, au şanse să le iasă în cale „persoane cu viziuni avangardiste“ (?!).
Aoleu, a înviat Tristan Tzara? Unguroaica inventează şi cuvinte: Peştii au
„tendinţă de posesivitate“ – numai că acest termen nu există. Un sfat pentru
Marius Tucă: adu altă horoscopistă, sau poate o autostopistă, că-i tot un drac.
* Referindu-se la avionul de pasageri doborît în Ucraina, Ion Iliescu a zis:
„Există momente în care minţile oamenilor sînt complet dereglate“. Corect. Aşa
cum au fost şi minţile complotiştilor din decembrie 1989 – Virgil Măgureanu,
Gelu Voican Voiculescu, Victor Atanasie Stănculescu şi, cu voia dvs., ultimul
pe listă, Ion Iliescu – cînd au condamnat la moarte doi bătrîni suferinzi,
ciuruindu-i cu sute de gloanţe. Aveai mintea reglată atunci, Nea Nelule, sau
dereglată? * Dar, nu te poţi supăra pe Bătrîna Şandrama Stalinistă. Acest
Iliescu seamănă cu Băsescu ca două picături – una de apă, alta de whisky: ambii
te fac să rîzi şi cînd pişe ochii (dau la şoareci). Astăzi, vom continua
dialogul pe care Dan Diaconescu Direct l-a purtat la România OTV cu marele
malagambist. D.D.D.: Bună seara, stimaţi telespectatori. La cererea generală a
unui cocoşat din Olteniţa, reluăm dialogul nostru cu fostul preşedinte al
României. Acel telespectator vă întreabă, domnule preşedinte, dacă o mai luaţi
în dinte. I.I.: Da, am luat-o şi o mai iau. A o lua în dinte e una din tezele
expuse în lucrarea „Materialism şi empiriocriticism“, de Vladimir Ilici Lenin.
D.D.D.: Totuşi, ce înseamnă asta? I.I.: Asta înseamnă că stă omul în fund şi
suge dintr-o cinzeacă, sau un clondir, tacticos. Aşa stăteam eu pe o bordură,
în Piaţa Roşie, din Moscova, trăgînd la măsea. Era în 1950, toamna. Ploua
mărunt. Deodată, m-am îmbătat criţă. D.D.D.: Cum se poate una ca asta? Nimeni
nu se îmbată criţă brusc – e şi un proverb etrusc. I.I.: Măi dragă tovarăşe
domnu’ Dan, de cînd ţi-a arătat chiloţii Roxy Manelista şi Magda Ciumac ţi-a
ciordit batista, parcă te-ai tîmpit. Mi s-a pus pata. Fiind la vîrsta măreţelor
idealuri revoluţionare, nu ţineam la băutură. Totul s-a învălmăşit în mintea
mea. Am vrut să bag două degete pe gît, ca să borăsc, dar m-ar fi umflat
NKVD-ul, pe motiv că săvîrşesc o blasfemie. La un moment dat, l-am văzut pe
gloriosul far al popoarelor că se ridică din Mausoleu şi se şterge de praf...
D.D.D.: De praf? Poate de formol! I.I.: Şi de formol, şi de praf, pentru că a
căzut de cîteva ori, înainta ca soldatul sovietic prin tranşee. Şi ce crezi că
face tovarăşul Lenin? D.D.D.: Nu-mi vine să cred! Staţi aşa, că vă spun, după
cîteva minute de publicitate. Nu atingeţi telegondola... Pardon, telecomanda,
fiindcă nici nu ştiţi ce pierdeţi. (PUBLICITATE. Sînt o femeie de 84 de ani. Mă
numesc Madam Ridiche. De la o vreme, nu mă mai puteam da pe balustradă. Dar
Oreste Teodorescu mi-a vîndut un TORSER şi, de atunci, zburd tot timpul,
sus-jos, sus-jos. Pe tata, care are 125 de ani, îl durea apofiza spinoasă, nu
putea ridica un picior, ca să facă un Triplu Axel, că imediat cădea în fund.
Dar i-am pus, şi lui, TORSER-ul la noadă şi nu mai are nici o problemă, a
horcăit de trei ori şi l-am dus la Pătrunjelu. Folosiţi TORSER, cu cea mai mare
încredere!) D.D.D.: Am revenit în direct, stimaţi telespectatori. I.I.: Măi,
dragă tovarăşe Diaconescule, eu o cunosc pe Madam Ridiche asta. Era o
ciochistă... Pardon, cekistă contrarevoluţionară, care se rupea-n figuri la
seratele UTM de la Luzana şi Timpuri Noi, pînă i-au căzut chiloţii şi a rămas
în cracii goi. Rareori am văzut o zvăpăiată mai nărăvaşă ca ea. Am crezut că a
renunţat la obiceiul bughezo-moşieresc de a se da pe balustradă. Te invit să
studiezi documentele CC al PMR din 1962, cu privire la încheierea procesului de
cooperativizare: vei afla că una dintre cauzele pentru care ţăranii s-au
răsculat în 1907 a fost cruzimea cu care moşierii se dădeau pe balustradă, dar
nu-i lăsau şi pe ţărani, care priveau din vîrful şurii la această distracţie şi
le ploua-n gură, fenomen care a surprins-o şi pe Romica Jurcă. D.D.D.:
Senzaţional, dragi telespectatori! Audienţa noastră creşte ceva de speriat –
acum, e pînă la genunchiul broaştei! Uitaţi-vă la graficul de pe această tablă:
ieri l-am avut invitat pe Vladimir Putin, iar ratingul a fost de 10 puncte –
azi, ratingul e de 90 de puncte, bate toate recordurile. Dar, haideţi să ne
întoarcem la celălalt Vladimir, adică Lenin. I.I.: Şi cum spuneam, îl văd că se
scutură de praf şi se îndreaptă către mine. Nici una, nici două, mă trage,
şugubăţ, de urechi, iar cu cealaltă mînă îmi dă avans în orificiul anual: „Măi,
tizule, Ilici... Ce faci tu aici?“ – „Ce să fac, tovarăşe Vladimir Ulianov, frec
bărbuncul”. - ,,Şto etă bărbuncul?” - „Adică, giugiulesc bîrzoiul“ – „De ce nu
eşti ceva mai serios? De ce nu pui mîna să te însori?“ – „Păi eu chiar asta
fac, am pus mîna!“. Nici nu termin bine acest răspuns, că dinspre Biserica
Vasilii Blajenîi îşi face apariţia un detaşament de tineri komsomolişti,
fluturînd drapele roşii. În frunte, o codană frumoasă foc, care cînta: „Privesc
din Doftana/ La Pauker Ana/ Ea zace în lanţuri/ Şi face bilanţuri/ O bate
jandarmul cu vîna de bou/ Dar Pauker Ana e tare-n popow!“. Atunci, tovarăşul
Lenin mi-a spus: „Maladeţ! Escio raz! Krasivaia! Amerikanskii bandit!“. D.D.D.:
După o scurtă pauză de publicitate ne veţi traduce spusele marelui dascăl.
(PUBLICITATE. Mă numesc Traian Băsescu şi vreau să vă spun că, de cînd consum vodca
Stalinskaia, mi s-a închis ochiul şi mai mult – dar nu pentru că aş fi chior,
ci de plăcere. Acest produs e sănătate curată. Nu-mi pot permite să beau foarte
des: beau azi, mîine mai beau ceva, să mă dreg, şi pe urmă, hăăăt, tocmai
poimîine! Cereţi la toate Alimentarele şi Cîrciumile din cartier vodca
Stalinskaia, care pe mine m-a făcut din om-neom: cînd mă piş mă ţin de pom!
Biiip! La cartela cartelelor vorbeşti/ Dublu NET primeşti! Biiip! Smecta
tratează diareea. Folosiţi pamperşii Monica Tatoiu, garantaţi de Adrian
Porumboiu! Biiip! Sînt Ţapul Emil şi, de cînd folosesc Nurofen Forte m-am
împăcat cu Rona Hartner şi am devenit un furnizor de securitate, livrînd
partenerilor americani căcăreze dum-dum! România are Fainoşag!) D.D.D.: Am
revenit în direct, stimaţi telespectatori. În studioul nostru de la Vatican...
Ha-ha-ha, un telespectaotr fidel, Stelian Ogică, mi-a dat un SMS: „Poate de la
Vaticanci!“... I.I.: Cine crezi că era acea codană? D.D.D.: Dacă mă lăsaţi să
ghicesc, am să vă spun: 1) Dolores Ibarruri; 2) Olga Bancic; 3) Mircea Solcanu
cu fustă. I.I.: Aş, de ce eşti tu prostănac? Era viitoarea mea tovarăşă de
viaţă. Ca atrasă de un magnetism animal, ea a venit, glonţ, la mine, mi-a smuls
sticla de vodcă din buzunarul de la spate (fiindcă o ascunsesem, ca să nu mi-o
bea tovarăşul Lenin) şi, nici una, nici două... D.D.D.: A aruncat-o! I.I.:
Aiurea, a dat-o pe gît! Aşa a ajuns la nivelul meu de pregătire superioară. A
fost dragoste la prima vedere, deşi vedeam dublu. Acolo, pe loc, am fost
cununaţi de tovarăşul Lenin. D.D.D.: Senzaţional, stimaţi telespectatori!
Pentru prima oară în viaţa lui, domnul Ion Iliescu mărturiseşte cum a
cunoscut-o pe soţia domniei-sale şi cine i-a cununat! I.I.: Marele învăţător al
popoarelor a scos secera şi ciocanul şi ni le-a pus pe cap, în loc de
pirostrii. Îţi imaginezi scena? „Au ţiganii biserică? Tovarăşi celaveci, se
cunună roaba lui Iosif Visarionovici Stalin Nina - cu robul lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej Nelu, în numele Luptei de Clasă, sper să nu luaţi plasă, vă declar
soţ şi soţie, pînă cînd moartea vă va damblagi!“. Detaşamentul de tineri a
intonat atunci un frumos purpuriu de cîntece revoluţionare: „Ionel, Ionelule/
Nu mai bea, băiatule!“; „Republică, măreaţă vatră/ Ţiganii te făcură şatră!“;
„Am cravata mea, sînt pionier/ Şi mă mîndresc cu ea/ Sînt pionier/ Flutură
nasol/ Şi noi în curul gol/ Frumos e-n Komsomol/ Sînt pi-o-ni-er!“.
* Ziarul „Tricolorul“ are tot mai mulţi
vizitatori unici pe Internet: cca. 7.000 în fiecare zi. În comparaţie cu alte
cotidiane, stă foarte bine. Sumarul ultimelor apariţii e nespus de atractiv.
MIERCURI, 23 iulie 2014, Nr. 3.026: „Ah, ce vară furtunoasă!“ (Corneliu Vadim
Tudor); „ULTIMA ORĂ. Dan Voiculescu îl şantajează pe Traian Băsescu,
fluturîndu-i pe la nasul roşu un cont bancar de 500.000 de dolari, din
Belgia!“; „Bogdan Chirieac, intermediarul şpăgii pe care i-a dat-o Dumitru
Puzdrea lui Dan Voiculescu“; „Efectul de bumerang“ (editorial de Vlad Hogea);
„Maria Grapini nu mai suportă să fie dojenită cînd stîlceşte Limba Română“;
„Alegerea Germaniei: America sau Rusia?“ („Der Spiegel“); „Csibi Barna, cel
care l-a «spînzurat» pe Avram Iancu, s-a mutat în Ucraina“; „Fenomene stranii.
Misterul mumiei extraterestre şi al mormîntului de cristal din Egipt“; Mari ucigaşi
în serie: francezul Gilles de Rais (Martin Gilman Wolcott); CALENDAR;
CARICATURI (Mihai Matei); HOROSCOPUL MINERVEI; REBUS (Paul Băgneanu). JOI: „Cei
7 magnifici. Am mai mulţi prieteni în pămînt decît la suprafaţă“ (Corneliu
Vadim Tudor); „ULTIMA ORĂ. Traian Băsescu i-a pus gînd rău lui Klaus Iohannis“;
„Cine muşamalizează dosarele lui Băsescu şi ale lui Puzdrea?“; „Statele
Naţionale, în contextul globalizării“ (editorial de Vlad Hogea); „Umor
involuntar al unor oameni celebri“; „Hai să (ne) rîdem cu papagalii din
presă!“; „Noi sîntem primii la toate... Prima victimă a Cometei Halley a fost
un... român (?!)“ „Vorbele de spirit ale celui care a scris «Revizorul»“;
„România, între Băsică şi Băsescu“; „SPORT. Superb“ (Silviu Dumitrescu,
antrenor emerit); „Taxiul, în Bucureştii de acum 80 de ani“ (Felix Aderca,
„Realitatea ilustrată“, 1935). VINERI: „Indiferent ce ar face şi ce ar spune –
Klaus Iohannis a fost unul dintre cei mai neruşinaţi traficanţi de copii“; „Şi
Bomboana Agricolă vrea să devină comisar european“; „Tic... tac... Le-a sunat
ceasul golanilor din Mafia retrocedărilor ilegale. Băsescu? Puzdrea? Cine a
furat mai mult?“; „Românii sînt insultaţi şi de neobrăzaţii spanioli“; „Cîinii
sînt geloşi cînd stăpînii nu-i bagă în seamă“; „Hai să (ne) rîdem cu presa
noastră zgubilitică!“; „Scandalos! Imaginea lui Mihai Eminescu, folosită în
reclama pentru un test de boli venerice“; „Încă o dată, Vadim a avut dreptate.
CEDO condamnă Polonia în cazul închisorilor CIA“; „ULTIMA ORĂ. Elena Udrea l-a
avertizat pe Traian Băsescu că ea n-o vrea pe Femeia-Komisar candidată la
Preşedinţie“; „Ce se ascunde pe bancnota de 1 dolar: mesaje secrete,
francmasonerie, Ochiul Providenţei“; „Aşa vă place Istoria? Cum şi din ce cauză
a murit Napoleon...“ (Charles Panati); „Fenomene stranii. Un caz de combustie
spontană în Bucureşti“ (Gheorghe Brătescu). LUNI: „În atenţia DNA. Românii sînt
revoltaţi: bişniţarul Gino Iorgulescu i-a dat agentului maghiar Zoltan Arpad
Paszkany toate drepturile de televizare a meciurilor de fotbal din Campionat şi
din Cupă (?!)“;„ULTIMA ORĂ. Candidatul PMP la Preşedinţie, Cristian Diaconescu,
huiduit la Galaţi“; „Neica Anonimul“ (pamflet de Corneliu Vadim Tudor);
„Românii din Ucraina protestează“; „De ce a băut şampanie Dumitru Puzdrea cînd
a aflat de moartea tizului său, Dumitru Tinu?“; „Fenomene stranii. Hartă
extraterestră descoperită în Peştera lui Satan, din Indonezia“; „Menirea
spirituală a celor 12 semne zodiacale“; „Întîlnirea dintre C. I. Parhon şi I.
V. Stalin“ (Radu Iftimovici); „Vine Apocalipsa? Un nou semn a apărut în China“;
„SPORT. Pielea găinii“ (Silviu Dumitrescu, antrenor emerit); „Cum va arăta
lumea în anul 2025. Cele 10 predicţii pentru viitor“. MARŢI: „Încă un clişeu
enervant al politicienilor săraci cu duhul: PROIECT DE ŢARĂ“ (Corneliu Vadim
Tudor); „ULTIMA ORĂ. O ipoteză care ne taie respiraţia: pentru vînzarea PNL,
Crin Antonescu ar fi primit 100.000.000 de euro!!!“; „NEWS ALERT. Raport C.E.:
România este cea mai coruptă ţară europeană, cu oamenii cei mai săraci şi
needucaţi“; „Politica bizară a ministrului de Externe al Poloniei“ (editorial
de Radu Toma); „Pentru împrospătarea memoriei. Nu mai puţin de 3.500 de
cetăţeni români au depus «bani negri» în Cipru“ („Tricolorul“, 15 aprilie
2013); „Fenomene Paranormale. Locuri blestemate“ (Gheorghe Brătescu); „10
lucruri fascinante despre cîini“; „Dumitru Puzdrea a falimentat şi firma de
taxiuri Rodell“. * Din nr. de marţi al ziarului „Tricolorul“ am ales „O
întrebare pe zi“:„Ştiaţi că reprezentanta UDMR în fruntea Ministerului Culturii,
Rozalia Biro, a trecut în CV Limba Română la rubrica «limbi străine»? Asta e
culmea neruşinării mîncătorilor de carne crudă de sub şa: să fii, tu, ministrul
Culturii (pe fotoliul ocupat, cîndva, de Titu Maiorescu) şi să nechezi că limba
lui Eminescu şi a lui Caragiale e limbă... străină - ne apucă voma“. * Aşa-zisa
lume mondenă din România e un WC public. * Echipa de fotbal Steaua Bucureşti
l-a cumpărat pe jucătorul Lemnaru. Acesta va face tandem cu jucătorul Tănase.
Sperăm că jocul Stelei nu va fi de… Lemn Tănase. * Postul Euforia TV a transmis
un excelent film artistic, realizat de englezi după romanul ,,Bîlciul
deşertăciunilor”, de William Thackeray. O capodoperă – şi cartea, şi filmul. *
Digi 24 a difuzat, sîmbătă, un reportaj remarcabil, pe urmele articolelor
apărute în ,,Libertatea” şi ,,Tricolorul”, despre invadarea Capitalei de
şobolani. Repetăm: banda de bişniţari condusă de aşa-zisul medic Sorin Oprescu
nu stîrpeşte şobolani, ci… cîini. De-aia s-a ajuns în situaţia asta dramatică.
Ne paşte epidemia de ciumă, sau cea de holeră, Oprescule, nu ţi-ar mai muri
mulţi înainte. Faci de rîs neamul lui Israel…
* La TVR, un isteric şi un agitator de mîini,
cu lanţ de aur la gît (?!), pe nume Călin Henţa, a fost invitat să vorbească
despre ,,trădarea la români”. În realitate, cel mai mare trădător este el,
Călin Nebunul, care trădează Limba Română: ,,Ocupaţia sovietică care”,
,,Uniunea Sovietică care” etc. Judecăţile lui istorice sînt la nivelul colţului
de stradă: ,,Da’ nemţii nu erau fraieri”. Sigur că da, fraierii sînt cei de la
TVR, pentru că îl invită pe acest diletant, care vorbeşte mai mult cu mîinile…
* Ziarul ,,Libertatea” ori nu ştie, ori se preface că nu ştie cine l-a omorît
pe basistul trupei Compact: ,,Puşcaşul care l-a ucis pe Teo Peter a scăpat basma
curată”. Nu, băi, aceştia, nu l-a omorît nici un puşcaş – bietul chitarist a
fost ucis de fiul ambasadorului SUA la Bucureşti, J. D. Crouch, mare spion
mare, cel care s-a tot scremut să implementeze ,,revoluţiile portocalii” şi în
Ucraina, şi în România – dar iată ce dezastru umanitar a ieşit, în ambele ţări:
au murit, din 2004 şi pînă azi, zeci de mii de Teo Peteri.
* Frumuşica Raluca Podea a avut curajul să-şi
înfigă mîinile în ciuful de ciumăfaie scandalagioaică al odraslei chiftelăresei
ce scoate bani dintr-un cimitir: ,,Oana Zăvoranu este o frustrată… O bătrînă
frustrată…”. Acum, la cei 41 de cotolani pe care i-a împlinit, fosta paraşută a
ţiganului Fane Cîrlig n-ar fi chiar aşa bătrînă, dar problema ei este că încă
se dă foarte jună, poartă jupă şi-n figuri vrea să se rupă, îşi expune la
televizor silicoanele căzute şi pîndeşte să dea o lovitură, hai, s-o batem ca
pe-o coasă-n gură… * Titlul săptămînii a văzut lumina tiparului în ,,Naţional”:
,,Cum ar putea Monica Macovei să ocupe fotoliul de la Cotroceni”, de Cătălin
Ştefănescu. Articolul e bine scris, dar n-are legătură cu Văduva lui Mao decît
în final: ,,Realizaţi ce succes ar fi un spot electoral despre cum a fost făcut
Geoană nepreşedinte într-o noapte, sau cum l-a pedepsit Macovei pe primul său
iubit după ce l-a prins cu alta în porumbi, la 2 Mai?”. Chiar aşa, cum l-a
pedepsit? Aşa cum îi pedepsea şi pe cei arestaţi la restaurantul din Gara de
Nord, pe care îi scula la 2 noaptea şi îi bătea (manual şi la maşină) pînă îi
podidea sîngele, ea fiind karatistă? * Presa internaţională scrie despre o
familie din Turcia, ai cărei membri au o boală neurologică rară, ceea ce îi
face să-şi piardă echilibrul şi să meargă numai în 4 labe. Da, şi? Ce mare
scofală? În România sînt atîţia machitori fruntaşi care merg tot în 4 labe, dar
sînt tătari (Traian Băsescu), ţigani (Sebastian Lăzăroiu, Vasile Dîncu), unguri
(Peter Eckstein Kovacs) ş.a.
* Avalanşă de greşeli în ziarul ,,Puterea”, de
luni. Aici apare un titlu: ,,Gabriel Oprea se visează spion”. Care ce a făcut?
,,Generalul de intendenţă, izmenar în limbaj cazon, a pus ochii pe şefia SRI”.
Toate bune şi frumoase, numai că spionii sînt la… SIE, nu la SRI! O altă gafă,
involuntară: ,,Gabriel Ponta (?!) s-a lipit, oarecum, de Grupul PSD de la
Cluj”. Ăştia i-au combinat, din greşeală, pe Gabriel Oprea şi Victor Ponta şi a
ieşit o creatură inexistentă: Gabriel Ponta. Mîine, o să aflăm şi de existenţa
lui Victor Oprea, tot ce-i posibil. * Ştiaţi că roşiile sînt originare din
Munţii Anzi (America Latină), fiind semnalate încă din anii 700 î.Chr.? *
Zuzele de la ,,Click!” stau ce stau, îşi mai şterg nasul cu mîneca pufoaicei,
mai trag un pufff de mahorcă, după care ne vîră, din nou, deştele-n ochi:
UITE!. O nouă recoltă a sufocantei obsesii lexicale: ,,UITE cum îl vei putea
cumpăra!”; ,,UITE ce creme este sănătos să foloseşti!” (imposibilă formulare,
,,ce creme este”); ,,UITE ce jucării să-i iei copilului tău!”; ,,UITE-l cu
perucă!”; „UITE ce fericită e Maya că mami va avea un bebe!“; „UITE cele mai
bune oferte!“. * Tot în ,,Click!”, vedem un titlu stupid: ,,Creşte fructe şi
legume pe terasa blocului”. Cum vine asta, creşte? Poţi să creşti roşii,
castraveţi, pepeni? Exprimarea corectă este ,,cultivă”. * Ziarul fraţilor
Negoiţă, ,,Ring”, dă un titlu care ne-a făcut să ne co-co-şăm de rîs: ,,De
dragul cititului, Zăvo a renunţat la cluburi”. Formidabil! Ce studioasă e fata
babei cea năroadă! ,,Mi-am dat seama că respectiva carte nu mă lasă să o las
din mînă” – a miorlăit analfabeta. Aha, carevasăzică nu o lasă să o lase… Noi
ştim şi care ar putea fi cartea aia care nu o lasă să o lase: 1) ,,Pupăza din
tei”; 2) ,,Bate-mă, Pepe, cu prosopul ud!”; 3) ,,Ete sula, Marioaro!”. * Presa
ne anunţă că s-au găsit fosilele celui mai mare animal de pe Terra. Alegeţi: 1)
Dorel Onaca; 2) Bogdan Hossu; 3) Ozana Barabancea. * Ex-deputatul Gelil
Eserghep a fost condamnat 1 an, cu suspendare. Noi ne menţinem punctul de
vedere: omul e nevinovat, acela fiind un dosar fabricat (cică i-a atras atenţia
subprefectului judeţului Constanţa, musulman, ca şi el, că e imprimat la
telefon).
* LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. Preşedintele PRM i-a dat Marelui Bretelat un
SMS de ziua lui: „Dragă Marius Tucă ot Caracal, vreau să fiu cel dintîi (dintre
gogomani) care îţi urează La Mulţi Ani! Atunci cînd Dumnezeu, în marea milă a
Lui, te va lua în Paradis (sper să fie cît mai tîrziu, după 2050), eu voi rosti
un discurs istoric. Numele tău este, astăzi, pe toate cardurile (gardurile):
tu, călăuzitorule, tu – cărturarule, tu – cămiloiule! Soclul statuii lui Lenin
e liber, abia aşteaptă să te urci, viu, pe el. Te vom propulsa cu bretelele. Al
tău prieten mai mare, dar cu mai puţin talent, Corneliu Vadim Tudor“.
ALCIBIADE
REVISTA ROMANIA MARE nr 1251 - 29.07.2014
marți, 22 iulie 2014
SAPTAMANA PE SCURT nr 1250 - 22.07.2014
*
Apocalypse now! * Miroase a praf de puşcă * Dar ce-i pasă lui Puşcalău, de la
B1TV? * La Prima TV, Bayreuth se confundă cu... Beirut! * Traian Băsescu ar fi
primit, în 2003, de la Dumitru Puzdrea, o şpagă de 4.000.000 $ * Cine i-a rupt
aţa lui Ion Iliescu? * E plină presa de cretini
* LA DESCHIDEREA EDIŢIEI. Nenorocit an, şi
acest 2014. Parcă e reflectarea în oglindă a lui 1914. La fel ca în 1914, şi în
2014 lumea începe să miroasă a praf de puşcă. * Dar, ce-i pasă lui Puşcalău? De
Mădălina Puşcalău vorbim, frumuşica de la B1TV. Care a zis, joi seara, că după
catastrofa aviatică de la graniţa dintre Ucraina şi Rusia s-au găsit numeroase
paşapoarte ale unor copii (?!). Aoleu, dar de cînd au copiii... paşapoarte,
Mădălino? Poate au şi verighete, şi arme? * La aceeaşi emisiune a fost abordat,
telefonic, şi un fost director SRI, Costin Georgescu. Părea beat. El acuza
Rusia, fără să aibă nici o dovadă. I se plimba, însă, limba-n gură – la un
moment dat, a vorbit de „victime din cadrul românilor“. Mă, Georgescule, tu
eşti ultima relicvă din cadrul menajeriei Ţapului care mai vorbeşte. În ce eşti
tu specialist? Parcă erai inginer şi apăreai în fotografii lîngă Ceauşescu,
explicîndu-i cum e cu măreţele realizări. * Traian Băsescu e incurabil: l-a
decorat pe Butcher (Măcelarul), de la Ambasada SUA, cu ,,Steaua României”.
Meritele acestui neo-conservator negru-n cerul gurii sînt zero. Încă o dată se
dovedeşte că Ambasada SUA este ,,cutia poştală” prin care Pazvante Chiorul
primeşte ordine de la ,,ulii războiului” de peste Ocean. L-o fi întrebat şi ce
face cu emteoul (MTO)? * Într-un film difuzat de Prima TV, numele localităţii
Bayreuth a fost subtitrat Beirut. Numai că primul e în Germania, fiind locul
unde se desfăşoară Festivalul Wagner, iar al doilea e în Liban, fiind locul
unde mafiotul Hassan Awdi a fugit cu banii presei române, după ce Guvernul
Năstase i-a făcut plocon RODIPET. Ce şcoală au salariaţii chelnerului Burci?
Mai multă, sau mai puţină ca el? * Ziarul ,,Tricolorul” este, pur şi simplu,
excepţional! Fără vorbă multă, vă supunem atenţiei sumarul celor mai recente
numere. MIERCURI, 16 iulie, Nr. 3.021: „Traian Băsescu a intrat la Palatul
Cotroceni marinar şi iese pirat!“ (Corneliu Vadim Tudor); „ULTIMA ORĂ.
Americanii îl vor prim-ministru, la sfîrşitul anului, pe George Cristian
Maior“; „Înapoi la două superputeri globaliste? Noua politică externă a Rusiei“
(editorial de Radu Toma); „Hai să (ne) rîdem cu obsedata sexual Marina
Almăşan!“; „LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. Ţeparul şi proxenetul Cezar Marin a fost
arestat la Oradea - fiind prins cu droguri şi cu 3 «fetiţe», pe care le
plasa!“; „NEWS ALERT. Bombardiere strategice ruse simulează atacuri navale în
Marea Neagră“; „Amintiri literare. Ion Minulescu, poetul sensibil care drăcuia
şi înjura mereu“ (Virgil Carianopol); „Amanţii bătrîni sînt cei mai fideli“
(John Webster); „Întîmplări bizare. Poeziile din sicriu“ (Cedric Mims); „Cine e
Bazac să-şi bată joc de Bacovia?“ (Mircea-Robert Rusz); „Fenomene Paranormale.
Vindecări miraculoase“ (Radu Olinescu); „Sexul şi Sida“ (Elizabeth Abbot);
„Fenomene stranii. Inima Olgăi“ (Raymond Moody); HOROSCOPUL MINERVEI; CALENDAR;
REBUS (Paul Băgneanu). JOI: „ULTIMA ORĂ. Avem informaţii că Traian Băsescu a
primit, în 2003, de la Dumitru Puzdrea, o şpagă de 4.000.000 de dolari!“; „Hai
să (ne) rîdem cu papagalii din presă!“; „Hingherii din Capitală au fost
reclamaţi la Poliţie pentru lovire şi alte violenţe“; „Mircea Diaconu n-a
reuşit să păcălească lumea nici de data asta“; „Biserica şi Politica“
(editorial de Vlad Hogea); „OMV Petrom a descoperit un nou zăcămînt de ţiţei în
Marea Neagră“; „Portrete din epoca stalinistă“ (Liviu Ţăranu); „Fenomene
stranii. Edgar Cayce, autohipnoza unui medium“. VINERI: „România, între Laura
şi Izaura. Auto-denunţ: i-am dat şefei DNA o şpagă de 200.000 de sărutări!“
(Corneliu Vadim Tudor); „Urmăriţi! Prindeţi! Arestaţi! Ţiganul unguresc Peter
Imre vrea să cumpere ziarul «Adevărul» cu 400.000 de euro“; „Deşi joacă la
cacealma, fostul colonel D.I.E. Teodor Meleşcanu este tratat cu sictir de
Vasile Blaga şi Klaus Iohannis“; „Diplomaţia parlamentară“ (editorial de Vlad
Hogea); „Irina de Hohenzollern îl face de rîs pe ta-su“; „Două mesaje trimise
de Tribun unor oameni fără caracter“; „Americanii ar putea să-i dea lui Vadim
«drepturi de autor»... De ce trebuie să avem răbdare cu Rusia“ (prof. dr. Simon
Serfaty, Washington); „Fenomene stranii. Mesaj extraterestru? Un grup de
OZN-uri, în forma unui «înger», deasupra oraşului Milano“; „Eşec pe linie la
Summit-ul de la Bruxelles“; „FOTBAL. Norvegienii contestă victoria Stelei din
Liga Campionilor“; „Jucătorii Argentinei i-au făcut Papei Francisc cel mai
frumos cadou“; „Ziaristul Cristian Citre a fost dat afară de la Digi 24 TV“;
„Adevărul despre Turnul Babel“ (Erich von Däniken); „Fenomene stranii. Întîlniri
de gradul III cu vizitatorii extratereştri“ (J. Allen Hynek). LUNI: ,,Acesta e
documentul care îi poate băga în puşcărie pe Traian Băsescu şi Dumitru Puzdrea
– reamintim că primul ar fi luat şpagă, de la cel de-al doilea, 4.000.000 de
dolari. La 2 octombrie 2003, Primăria Generală a Capitalei atribuie unor
impostori un teren de aproape 12.000 de metri pătraţi, în spatele Casei
Scînteii, ignorînd deciziile Justiţiei!”; ,,ULTIMA ORĂ. D.N.A. se pregăteşte
să-i dea lovitura de graţie lui Traian Băsescu”; ,,Mesaj dat de Tribun şefului
hingherilor”; ,,A început a III-a Intifadă?” (editorial de Radu Toma); ,,Mafia
Medicamentelor. Afacerile lui Ovidiu Buluc”; ,,Demolarea Pantheonului Naţional
– Cazurile Liviu Rebreanu şi Titu Maiorescu” (Vlad Hogea); ,,7 sonete inedite,
scrise într-o singură zi” (Corneliu Vadim Tudor); ,,Acesta pare să fie
adevărul… Vladimir Jirinovski, în urmă cu o lună: «Kievul va doborî un avion de
călători!»”; ,,Declaraţie radicală a premierului Turciei. «Le Monde»: Erdogan
susţine că Israelul «îl depăşeşte pe Hitler în barbarie»”; ,,Statul islamic îi
alungă pe creştinii irakieni: «Vă convertiţi la Islam, sau muriţi»”; ,,Cele mai
importante secrete naziste cu privire la lumea ascunsă din Antarctica”;
,,Fenomene stranii. Un OZN deasupra New Yorkului”. MARŢI: „Prin pădurea de
partide nu se mai vede statul“ (Corneliu Vadim Tudor); „ULTIMA ORĂ. De ce
provoacă Monica Macovei, peste tot, atîta antipatie?“; „Luni dimineaţă, dialog
telefonic «de avarie» între cei doi «machitori fruntaşi», Traian Băsescu şi
Monica Macovei“; „Un ofiţer în rezervă îl acuză pe mafiotul Dumitru Puzdrea“
(Petre Căpitanu); „America pierde Irakul“ (editorial de Radu Toma); „Un
document incendiar: Tînăra şi curajoasa poliţistă Loredana Ispas îl informează
pe directorul S.R.I. că Poliţia din Mizil e sluga interlopilor“; „Aşa vă place
Istoria? Zestrea pe care i-a dat-o Constantin Brâncoveanu fiicei sale“; „Erori
involuntare“; „O întrebare pe zi“. * Reproducem această întrebare, că merită:
„Şi dacă dispariţia, fără urmă, a avionului malayezian, în urmă cu două luni,
n-a fost decît repetiţia generală pentru doborîrea avionului, tot malayezian,
de zilele trecute? Compania aviatică din Malayezia era, de 1 an, în «bancrută
frauduloasă», «gaura neagră» fiind de 1,3 miliarde de dolari. Pentru prăbuşirea
unui avion cu pasageri, companiile de asigurări plătesc cca. 3 miliarde de
dolari despăgubiri. Dacă mai luăm în calcul şi avertismentul lui Vladimir
Jirinovski, din luna iunie, că Ucraina va doborî un avion de călători, pentru a
acuza Moscova, atunci lucrurile se complică…“.
* Haideţi să ne întoarcem la textul lui Raymond Moody despre inima lu’
tanti Olga: „Este povestea Olgăi Gearhardt, răposata figură matriarhală a unei
familii numeroase din San Diego. În 1988, un virus a atacat inima Olgăi,
slăbind-o atît de tare, încît nu mai putea bate adecvat. Singura ei şansă de
supravieţuire era un transplant de inimă. Olga a fost adăugată pe lista de
aşteptare pentru transplant a Centrului Medical al Universităţii Statului
California. Persoanele de pe listă trebuiau să fie în contact permanent cu
spitalul la care urma să se efectueze transplantul. Dacă apărea o inimă
disponibilă şi compatibilă, aceasta trebuia să fie implantată nu mai tîrziu de
cîteva ore de la moartea donatorului, pentru ca transplantul să reuşească.
Întreaga familie a Olgăi a fost anunţată, şi toţi au promis să vină la spital,
pentru a-i oferi susţinerea lor morală. La începutul anului 1989, Olga a primit
un telefon de la spital: se găsise o inimă corespunzătoare. Ea şi soţul ei au
plecat spre spital, iar copiii lor au început să-i sune pe toţi membrii
familiei, risipiţi în 3 state, anunţîndu-i că transplantul era pe cale să
înceapă. În doar cîteva ore, sala de aşteptare a spitalului se umpluse cu
membrii familiei Olgăi. Singurul membru al familiei care nu se afla la spital
era ginerele Olgăi. Deşi îşi iubea soacra, avea o adevărată aversiune faţă de
spitale, aşa că a preferat să aştepte noutăţile acasă. Seara, tîrziu, s-a
procedat la deschiderea cutiei toracice, şi transplantul s-a efectuat cu
succes. La orele 2,15, noaptea, au apărut complicaţii neprevăzute, iar noua
inimă a încetat să mai bată la parametrii normali. În timp ce personalul
medical a intrat în alertă, inima a încetat să mai bată. După o lungă perioadă
de resuscitare, inima a început să bată din nou. Familia, aflată în sala de
aşteptare, nu fusese anunţată despre aceste complicaţii; cei mai mulţi dormeau.
La 6 dimineaţa, au fost anunţaţi că Olga fusese aproape de moarte. Fiica Olgăi
şi-a sunat, imediat, soţul, pentru a-i da vestea cea bună. «Ştiu că e în
regulă», a răspuns soţul. «Mi-a spus-o chiar ea». Ginerele se trezise la orele
2,15, noaptea, şi îşi văzuse soacra în picioare, la capul patului. Omul a spus
că era ca şi cum Olga s-ar fi aflat acolo, în carne şi oase. Crezînd că
operaţia nu avusese loc, a întrebat-o ce s-a întîmplat. «Sînt bine şi am să fiu
bine», a răspuns ea. «Nu ai nici un motiv de îngrijorare». Apoi, a dispărut.
Viziunea nu l-a speriat pe ginere. Totuşi, acesta a coborît din pat şi a notat
ora apariţiei Olgăi şi ceea ce spusese. Membrii familiei au intrat în camera
Olgăi, care a început să le povestească despre «visul ciudat» avut în timpul
operaţiei. Le-a spus că îşi părăsise corpul şi îi privise cîteva minute pe
doctori, cum lucrau. Apoi, a mers în sala de aşteptare, unde şi-a văzut
familia. Frustrată că nu putea să ia legătura cu ei, s-a decis să meargă acasă
la fiica sa, cam la 50 de kilometri distanţă, să ia legătura cu ginerele său.
Le-a spus celor de faţă că era sigură că stătuse la capul patului ginerelui ei
şi că îi spusese acestuia că totul va fi în regulă. «Această poveste nu poate
fi considerată o halucinaţie, sau un fenomen legat de dezechilibrul chimic din
creier», a scris Morse. El şi Perry au petrecut o perioadă considerabilă de timp
discutînd cu membrii familiei şi încercînd să afle dacă există vreo discrepanţă
în relatări. Nu exista nici una. Sau, după cum susţine Morse: «Singura
explicaţie este aceasta: în timpul în care era cuplată la maşina plămîn-inimă,
dat fiind faptul că noua inimă nu funcţiona corespunzător, femeia a fost în
măsură să-şi părăsească propriul corp şi să comunice cu ginerele ei, care se
afla în pat, la mai bine de 50 de kilometri distanţ㻓.
* Pînă şi turnătorul Ioan Ghişe (care pe el se
pişe) vrea să candideze la Preşedinţia României. Cît de nesimţit poţi să fii ca
să te numeşti Ghişe, să fii securist, dar şi primar mafiot – şi să ridici rîtul
la funcţia supremă în Stat? * Titlul săptămînii a apărut în ,,Naţionalul” de
marţi: ,,Monica Macovei se împinge (?!) la Cotroceni”. Noi ştiam că se împinge
cu Dan Tăpălagă, la cîrciumă. * Pe pagina 1 a ,,Ziarului Financiar” am văzut un
titlu interesant: ,,În 6 luni, Petrom şi Exxon află cît gaz este în Marea
Neagră”. Ce, credeţi că or să ne spună şi nouă? * Au început să fie incendiate
şi devastate magazinele evreieşti din Paris. Pe noi ne interesează ca
Restaurantul Doina, ţinut de familia de români inimoşi Coca şi Titi Popescu, să
scape neatins, pentru că acolo se mănîncă cei mai gustoşi mititei din Europa.
În ceea ce-i priveşte pe evrei, ne pare rău, dar prea şi-o caută cu
lumînarea... * Două anunţuri zgubilitice la Mica Publicitate (ziarul
,,Libertatea”): ,,PUFOASĂ şi dulcică ofer companie intimă”; ,,PROFĂ de sex la
malul mării caut bărbaţi pentru bălăceală!”. Am înţeles noi bine? E ,,pufoasă”,
sau ,,pufoaică”? E ,,dulcică”, sau ,,purcică”? * Succes răvăşitor al
aventurilor erotice ale lui Ion Iliescu! L-au bulversat pînă şi pe Răzvan
Theodorescu, căruia i s-a ridicat părul măciucă în cap. Atras de ispita unui
rating imens, Dan Diaconescu Direct l-a invitat pe Nea Nelu în studioul său de
la Vatican, care emite prin România TV, şi i-a luat un interviu senzaţional.
DDD: Domnule Iliescu, ne aflăm aici, la Sfîntul Scaun, unde dvs. aţi mai fost,
fiind primit de numeroşi Papi. Ştia Vaticanul că aţi fost idolul femeilor? I.
I.: Am fost? Dar de ce vorbeşti, măi dragă, la timpul trecut? Eu sînt încă un
macho! DDD: Apropo, cîţi ani aveţi? I. I.: 42 de ani pe un picior – şi 42 de
ani pe celălalt. Şi între ele, aşteaptă ,,băiatul”! Adică ,,membrul de partid”,
gata oricînd de atac. DDD: Prin urmare, aveţi 84 de ani. Mai merge jucăria? I.
I.: Ha-ha-ha, dacă mai merge? Zbîrnîie! DDD: Senzaţional, stimaţi
telespectatori! Nu atingeţi telecomanda, fiindcă urmează dezvăluiri
extraordinare: un şef de Stat care dă în vileag activitatea lui sexuală!
Domnule preşedinte, la ce vîrstă aţi început să daţi, vorba aia, iama în femei?
I. I.: Parc-a fost ieri. Aveam 7 anişori. Ieşisem cu gîştele la păscut, pe o
păşune din Olteniţa. Fiind copil sărac, mergeam în curul gol, dar purtam nişte
cizme pînă la genunchi, captură de la Armata germană, din primul război
mondial. În micul nostru orăşel de provincie, tocmai venise un grup de
agitatori bolşevici, condus de Ana Pauker. Ei bine, cu cine crezi că am dat nas
în nas pe malul gîrlei din localitate? DDD: Staţi aşa, nu ne spuneţi încă.
Urmează un scurt moment de publicitate. Nu atingeţi telecomanda, fiindcă nici
nu ştiţi ce pierdeţi! (PUBLICITATE. Pa durere! Paduden! Salteaua Dormeo a
rupt-o Teo şi i-a băgat în popow spuma cu memorie! Farmacia inimii Catena, sau
Sabena, ori Şatena!) DDD: Am revenit în direct, stimaţi telespectatori. Aşadar,
aţi dat nas în nas cu cineva? Lăsaţi-mă să ghicesc: 1) Cu Corneliu Zelea
Codreanu; 2) Cu Terente, banditul bălţilor; 3) Cu mama lui Maxim Gorki. I. I.:
Aş, vezi că eşti prost? Şi n-ai nici dinţi în gură. Mi-a apărut în faţă chiar
Ana Pauker. Făcea baie în gîrlă, goală puşcă. Eu m-am întors cu spatele, am pus
mîna la ochi şi m-am ruşinat. Un gînsac obraznic a intrat în agitaţie, brusc,
şi m-a ciugulit de cocoşel. Tovarăşa a sărit să mă salveze, fiindcă aşa a
educat-o pe ea P.C.U.S. Nenorocitul ăla de gîscan – nu şi nu, trăgea de zor de
orgănelul meu, pînă mi-au ieşit ochii din orbite. Dar tovarăşa Ana era o femeie
dintr-o bucată, başca foarte descurcăreaţă: s-a aşezat în 4 labe şi a dat din
aripi ga-ga-ga, prefăcîndu-se că e gîscă. Atunci, monstrul ăla m-a lăsat pe
mine şi s-a luat după ea, ca s-o calce, mă-nţelegi? Cu o mişcare de jiu-jitsu,
Ana Pauker l-a doborît la pămînt, l-a jumulit şi l-a făcut friptură. Numai că
pe mine mă durea puţulica. Marea revoluţionară a băgat gonetă pînă la o batoză
din apropiere, de unde s-a întors cu vaselină. M-a uns cu multă tandreţe, timp
în care cînta Balada lui Stenka Razin. Apoi, nu mai ştiu ce s-a întîmplat:
parcă-parcă, văd cu ochii minţii că s-a suit peste mine şi, cu mişcări ritmice,
m-a călărit ore-n şir, strigînd: «Dii, căluţule! Uraaa, Ceapaev!». Nu puteam să
ne decuplăm, fiindcă făcuserăm ceea ce în limbajul socialismului ştiinţific se
numeşte ,,penis captiv”. Începuse să se însereze. Noroc cu nişte concitadini
de-ai noştri, care pescuiau şi au chemat un doctor. Pe-atunci nu era SMURD, ca
acum. Eram mai mult mort decît viu. În loc să mă bată, tata m-a felicitat:
intrasem în lumea bună, începusem să mă călesc în focul luptelor revoluţionare!
DDD: A doua amantă cine a fost? I. I.: A doua amantă a fost norocul şi
blestemul vieţii mele. Participam la marea demonstraţie antifascistă şi
antiimperialistă de la 1 Mai 1939. În primele rînduri, tînărul revoluţionar
Nicolae Ceauşescu şi viitoarea lui tovarăşă de viaţă. La un moment dat, poliţia
burghezo-moşierească a intervenit în forţă şi a pus furtunul cu apă pe noi.
Ne-am cărat, care încotro. Nea Nicu atîta a mai apucat să spună: ,,Leano, ai
grijă de copil!”. Aveam 9 ani. Ea avea 20. Ne-am refugiat, pe coate şi
genunchi, sub un pod al Dîmboviţei. Eram uzi leoarcă. Ea, grijulie ca o mamă,
m-a dezbrăcat la piele şi a făcut un foc din vreascuri. Apoi, şi-a scos rochia,
a stors-o şi a pus-o la uscat. A rămas aşa cum o făcuse mama ei, tovarăşa
Petrescu: adică dîrză, hotărîtă, plină de vino-peste-mine. Eu băteam ţambalul,
fiindcă răcisem. Atunci, ca o mamă bună, tovarăşa Elena mi-a dat o ţîţă peste
ochi, să mă încălzesc. Eu, nici una, nici două, am apucat sfîrcul şi am început
să sug. În viaţa mea n-am băut un lapte atît de gustos. Gînguream, plescăiam,
spume albe făceam, ca un alb-gardist. ,,Vai, Nelule, nu ştiam că eşti aşa de
bagabont!” – chicotea ea. Ceea ce a urmat e lesne de bănuit: m-a posedat
sălbatic, acolo, sub pod, strigînd de răsuna pînă la Piaţa Unirii: ,,Hai la
lupta cea mare/ Rob cu rob să ne unim/ Internaţionala/ Prin noi s-o făurim!”.
Eu îi ţineam isonul: ,,Ia coceanul, na coceanul!/ Haoleu, dragostea de fată
mare/ Ca fasolea din căldare/ Pîn’ nu-i pui un pumn de sare/ Nu are nici o
gustare”. - ,,Hai la lupta cea mare!” – ţipa ea. La faţa locului a venit
celebrul comisar Ceacanica, care patrula prin zonă, în fruntea unui pluton
înarmat pînă-n dinţi. ,,Mă, pungaşilor, ce faceţi voi aici?” – s-a răstit el.
,,Frecăm menta!” – a răspuns tovarăşa. ,,Da? Dar puradelul ăla cu muci la nas
unde l-ai găsit? Îl caută ta-su de zile-n şir, uite-i fotografia”. M-au
arestat, normal. Am fost dus acasă, sub escortă. Aşa am devenit ilegalist, doar
am suferit atît. DDD: Senzaţional, stimaţi telespectatori! Ratingul nostru
depăşeşte orice imaginaţie! Şi acum, celebra clarvăzătoare Ildiko va sta cu
spatele şi va spune, legată la ochi, dacă Ion Iliescu are pe el chiloţii lui
Cătălin Botezatu, sau pe cei ai Corinei Creţu. ILDIKO: Un moment, să intru în
comunicare telepatică... Aşa... Da, văd nişte chiloţi, dar nu sînt din colecţia
lui Cătălin Botezatu... Mai încerc o dată... Nu sînt nici ai Corinei Creţu...
Ah, am găsit: sînt chiloţii lui Traian Băsescu, prevăzuţi cu un buzunar, iar în
buzunar e o sticlă de whisky! * Aflată în vizită la Parlamentul de la Chişinău,
Anne Brasseur (preşedinta Adunării Parlamentare a Consiliului Europei) a spus
că Republica Moldova ,,are propria limbă – limba moldovenească”. Asta e
idioată, sau a fost plătită de bolşevicii lui Vladimir Voronin? Dacă ne-am
duce, şi noi, în Franţa, să spunem că Alsacia şi Lorena sînt ale Germaniei? *
Alţi imbecili sînt numiţii Daniel Conţescu şi Paul Tecuceanu, care publică, în
,,Libertatea”, un articol cu titlul stupid: ,,Adrian Mutu a devenit adept al
sectei Creştini după Evanghelie”. Noi înţelegem că patronul ,,Pravdei
colorate”, Mark Ringier, este evreu, dar nu-i putem permite să-şi bată joc de
Creştinism. Ce sectă visează japiţele astea? Creştinii după Evanghelie sînt un
CULT RELIGIOS, nu o SECTĂ. Sectă sînt Cretinii după Epilepsie, ca ăştia de la
fosta ,,Informaţia”.
* La România TV am văzut titrat următorul text
despre nefericita aeronavă malayeziană: ,,Avionul mergea (sic!) de la Amsterdam
la Kuala Lumpur”. Carevasăzică, avionul nu zbura, ci mergea. Îi merge mintea
(invers) redactorului-şef de la Ştirile RTV, Eugen Chelemen. * Care e haita aia
de demenţi ce întreţine, pe bani publici, rubrica idioată ,,Ora Regelui”, de la
TVR? Totul e de o murdărie inimaginabilă! Care rege, într-o ţară republicană?
Un bătrîn matusalemic, de 93 de ani, care este, deja, mumie? Pentru că asta e
realitatea. Mişu Bîl-Bîl e dus rău cu pluta, nici nu mai ştie pe ce lume se
află. Şi atunci, se încearcă înlocuirea fosilei, ba cu actoraşul penibil Radu
Dudă, ba cu un nepot gîngav la minte şi la vorbă, Nicolae. Ultima repriză a
acestei porcării vomitive, clocită de unguroaica teşită la frunte Camelia
Csiki, l-a avut ca ,,erou” pe acest Bulă. Idiotul şi-a lansat o carte, scrisă
în colaborare cu un oarecare Filip Lucian Iorga, prezentat, pe ecran, drept…
scriitor (?!). Din cînd în cînd, erau difuzate frînturi din bîlbîiala
retardatului Nicuşor, care citea un text într-o limbă inexistentă – părea că ar
fi româna, dar nu sîntem siguri, fiindcă nu se înţelegea nimic. Atunci, erau
strecurate frînturi din afirmaţiile lui Lucică, un specimen care nu-i capabil
să-şi facă dantura (o are mai stricată ca lui Dan Diaconescu Direct). Am
reţinut o aberaţie a acestui fomist, care a primit o ciosvîrtă, sub masă, de la
Margareta Dudă, drept mulţumire că a pus pe hîrtie pîrţurile nepotului ei:
astfel, aflăm că, în 1992, pe cînd avea 7 ani, Alteţa Sa Regală (?!) Nicolae
,,şi-a văzut bunicul ovaţionat, aclamat de milioane de oameni pe stradă” (?!).
Dacă ne gîndim că oraşul Bucureşti are 2.000.000 de locuitori, înseamnă că
toţi, absolut toţi, s-au strîns la un loc şi l-au ovaţionat, ba chiar l-au
aclamat, pe Marele Bîlbîit! Cui servesc asemenea minciuni grosolane? Noi unde
eram? Aici eram şi am văzut scena, care e departe de ceea ce fabulează acest
Filip. * Programele transmise pe Cablurile TV din România se desfăşoară între
sublim (Mezzo) şi ridicol (Trinitas). Sîmbătă după-amiază, Mezzo a difuzat
Simfonia a V-a, de Beethoven. Dar Trinitas e plin de o vorbărie interminabilă,
care aduce deservicii Patriarhiei. * Sîmbătă seara, la Realitatea TV, Rareş
Bogdan l-a avut ca invitat pe infatigabilul papagal Mircea Geoană. N-am văzut
vorbete mai insistent ca Prostănacul: el le ştie pe toate, el le rezolvă pe
toate, el dezleagă farmece, el, şi numai el, intră la Casa Albă ca la el acasă.
A doua zi, nimeni nu mai ştie nimic din ,,beţia de cuvinte” a lui. Rămîne doar
o colecţie de cacofonii, care trebuie curăţate cu lopăţica, aşa cum fac unii
după cîini, prin parcuri. Noi exemple de cacofonie (nu francofonie!): ,,Clasă politică
care”; ,,Intrigă politică, care cu care” etc. Şi o mostră de tupeism
incredibil: ,,Destinul pe care Dumnezeu mi l-a ales” (?!). Ce destin i-a ales
Dumnezeu unuia care, în anii ‘80, făcea şi vindea… mărţişoare? Poate un destin
de ,,luzăr”, bolnav de ifose. * Îl mai ţineţi minte pe imbecilul Laurenţiu
Mihu, pe care Vadim l-a băgat în mă-sa, prin telefon? Ei, bine, acest Mihu
face, din nou, dovada imensei lui prostii, publicînd în ,,România liberă”, de
luni, un editorial cu un titlu inimaginabil: ,,Cum a doborît Putin un avion cu
300 de oameni în Ucraina. Noul Război e un eşec”. Îţi stă mintea-n loc de atîta
iresponsabilitate! Chiar aşa: cum a doborît Putin mă, boule, avionul respectiv?
De unde ştii tu, erai cumva în el? Din păcate, asta-i ,,şcoala” de gazetărie a
fiţuicii mortuare, care se dă mai americană decît americanii. Precizăm că acest
aurolac e redactor-şef adjunct – al cui? Al boschetarului clipicios Dan
Cristian Turturică!
* Monica Macovei mereu candidează la cîte
ceva. Ani de zile a tras sforile să devină comisar european. N-a ţinut figura,
e prea otrăvită şi descărnată, başca faptul că, din procuroare comunistă, nu
poţi să ajungi într-o asemenea funcţie, ,,se sparie gîndul” (vorba
cronicarului). Acum, încearcă să fie… candidată la Preşedinţia României (?!).
Oh, sfîntă mare neruşinare! N-o va vota nici măcar ,,viermele” Cristian Preda.
* Ziarul ,,Puterea” publică o evidenţă a traseiştilor din Parlament. Între
aceştia se află şi Ruxandra-Florina Jipa: 1) PRM; 2) PSD; 3) PP-DD; 4) UNPR; 5)
? * În ruptul capului n-o să înţelegem cum a fost posibil ca meciul de fotbal
Rapid-Steaua să nu fie transmis de nici un post de televiziune! Ne referim la
televiziunile existente, nu la jegul Look TV, finanţat de agentul ungur Zoltan
Arpad Paszkany şi călcat în picioare de maimuţoii provinciali Sabin Gherman şi
Nicu Bendea. * Rateu total al emisiunii pe care a făcut-o Rareş Bogdan,
duminică, în chioşcul lui Ion Cristoiu, de la Găgeşti. Moartea ratingului.
Degeaba încearcă Virgil Măgureanu (patronul, din umbră, al postului Realitatea
TV) să-l impună pe Ardei Umplut ca pe un Tolstoi român, că lumea rîde. Ca să
fie marele Tolstoi, micul Cristoi ar trebui să ajungă, măcar, la clanţă.
* Din ce-o trăi Cristian Tudor Popescu? Din
privatizarea, frauduloasă, a ziarului ,,Adevărul”? Din pomana lui Adrian Sîrbu?
Din sexul oral pe care îl face, uneori, la cîte-un post de tembeliziune?
* LA
ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. Ţeparul şi proxenetul Cezar Marin a lansat, din puşcărie,
zvonul că el se plimbă, liber, prin Centrul Vechi al Capitalei, unde ar fi fost
văzut cu nişte greci, la o cafenea (?!). În realitate, el este arestat. Din ce
în ce mai arestat. Miercuri, 23 iulie, a fost transferat la Penitenciarul
Craiova. Îşi va găsi, oare, şi acolo, nişte Kavaleri de Kurlanda, aşa cum a
găsit, în arestul din Calea Rahovei, doi pederaşti, care i-au făcut „bucuria“?
ALCIBIADE
REVISTA ROMANIA MARE nr 1250 - 22.07.2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
