Apel pentru salvarea şi revigorarea Partidului România Mare

Apel pentru salvarea şi revigorarea Partidului România Mare
Apelul ultimei şanse!
        Mă adresez vouă, celor care încă mai doriţi ca Partidul România Mare să revină la forţa de altădată şi nu să devină un veşnic candidat la eşec. M-am alăturat partidului fondat de tatăl meu, Corneliu Vadim Tudor, pentru că am crezut şi cred cu putere că PRM poate să redevină partid parlamentar, un partid care poate face politică la nivel mare. Am crezut şi cred în continuare în echipa care m-a convins să vin în partid şi doresc să particip în mod activ la dezvoltarea pe verticală şi orizontala a PRM.
Din păcate însă, cel care în ultimul an a fost principala frâna în dezoltarea patidului, şi cu care am crezut că putem avea o comunicare constructivă şi realistă privind calităţile sale inexistente de lider, a derpat de la linia unui minim bun simt încă de la începutul campaniei eletorale, fiind cel mai mare oponent al desfăşurării unei campanii electorale în limitele normalului.
        Cunosc foarte bine derapajele acestui eventurier, aflat vremelnic în poziţia de preşedinte interimar al PRM. Am primit informaţii legate de abaterile grave de la statutul partidului, prin care Adrian Popescu, dupa bunul plac şi fara o minima decenţa şi respect la adresa statulului PRM, exclude membrii din partid şi îşi reface prieteniile cu vechii duşmani, gen Florin Simion.
        Cunosc forte bine intenţiile barbare ale acestui biet profesoraş, care atunci când are interes se foloseşte de numele tatalui meu şi atunci când simte că îi fuge pământul de sub picioare, trece la ameninţări directe şi impertinente asupra familiei Vadim Tudor. În ultimele luni am sperat că acest profesor mediocru are să înţeleagă că “interimatul” însemnă în primul rând stabilitatea partidului şi asigurarea condiţiilor pentru organizarea unui Congres astfel încât PRM să intre în normalitate. El însă, profitând de poziţia pe care o are, a compromis total Congresul ultim, pentru că toţi stiu că din cauza incomopetentei sale PRM a fost şi este în pericol de a fi radiat din Registrul Partidelor Politice. Din cauza incompetentei lui, în presă a fost promovată idea că partidul este radiat. Din cauza lipsei totale de potentă intelectuala a asa zisului presedinte interimar, PRM a fost foarte slab reprezentat la alegerile locale si are pe rol procese pe care le pierde doar pentru ca Adrian Popescu se încăpăţânează să ducă partidul lânga un alt eşec politic, PNTCD.
        Cunosc foarte bine, stimaţi colegi, ceea ce el spune acum prin colturi obscure, cum că “cineva doreşte să vândă partidul” şi că “membrii ai altor partide vor PRM” si multe alte minciuni şi dezinformări pe care doar un om fără onoare şi fără caracter le poate spune. Promovează cu obstinaţie această minciună, încă de la moartea tatălul meu, doar pentru ca voi sa-i lăsaţi partidul lui, lui Adrian Popescu, pentru ca el să se laude că e preşedinte de partid – mai nou a eliminat sintagma “interimar” – la el în cartier, la el în casa sau la şcoală, pentru că NIMENI nu-l bagă cu adevărat în seamă. Nimeni!
Vreţi să lăsaţi PRM-ul acestui individ care este total depăşit de situaţia în care se află?
Cunosc foarte bine, stimaţi colegi, că sunt mulţi cei care doresc să revină în PRM, să pună umărul să dezvolte acest partid şi să-l aducă în prim planul politicii româneşti. Doar că nu o fac câtă vreme cât preşedinte este acest Popescu.
        Sunteţi minţiţi! Sunteţi dezinformaţi! Sunteţi influenţaţi în mod grotesc de un individ care nu dispune nici de capacitatea intelectuală de a conduce un partid, nici de anvergura minimă necesară unui politician şi nici măcar de o minima experienţă în a conduce. Îi cunosc intenţiile, îi cunosc aliaţii si mai ştiu exact destinaţia unde se va duce PRM-ul dacă nu veţi lua atitudine acum: în gropa de gunoi a istoriei, în catalogul partidelor care au eşuat, în zona celor care nu mai contează.
        Când am venit în PRM, am venit să unesc, nu să dezbin. Echipa care a lucat în PRM, începând din august 2016, a avut la bază dorinţa de a ridica partidul, iar în această echipă NU a fost Adrian Popescu. Dar, pentru a nu pune în pericol partidul în preajma alegerior, am ales să colaborez şi cu el şi am venit în partid dupa o negociere pe care, inţial, el a acceptat-o. Doar că, ceea ce toţi ştiam, că individul nu are cuvând, nu are nimic ce însemnă corectitudine, nu numai că a încălcat înţelegerea, dar a facut tot posibilul să impiedice echipa de campanie să-şi facă treaba, a negociat pe ascuns cu partide ale caror nume nu a creat niciodata cuiva vreo emoţie, şi îşi dorea să mearga la televizor şi să bea o cafea cu Dana Grecu.
        Am venit în PRM ca să unesc, nu să dezbin. Din păcate însă, fără nici o legatură cu statutul partidului, fără nici o legătură cu Bunul Simt, fără nici o legatură cu realitatea, acest indivit cu alonjă de maxim preşedinte de bloc, a concediat întreaga echipa cu care eu am lucrat extreme de bine şi a schimbat încuietorile de la sediul central, gest demn totuşi de  un derbedeu ca Adrian Popescu. Echipa cu care am lucrat transparent şi făra nici un fel de reţineri, a fost acuzată de lucruri groteşti, invenţii ale unei minţi bolnave, iar în ce mă priveşte, a trecut la ameninţări directe. Asupa mea, a fiicei lui Coneliu Vadim Tudor.
        Din acest motiv îmi doresc foarte tare să particip la sedinta Biroului Permanet de sâmbătă, 28 ianuarie 2017, la sediul central din Bucureşti, pentru a decide în mod clar şi fără echivoc, viitorul acestui partid. În ce priveşte povestea cu “fura X sau Y partidul” vă anunţ că este doar o minciună. Aveţi încredere în mine, în filonul naţionalist pe care tatăl meu, Corneliu Vadim Tudor, l-a promovat. Vreau sa ma implic si sa devin o garanție atata timp cat partidul urmează linia trasată de tata si nu cea dictata de interese obscure sau doar prostesti, atata timp cat partidul va creste si nu va stagna, atat timp  cat vad ca se dorește schimbarea. Am să sprijin echipa care poate salva partidul şi nu numai atat, îl poate duce, în următorii patru ani, în Parlamenul Romaniei. Cel pe care am să-l recomand ca viitor preşedinte este cel în care eu am încredere că nu va duce PRM în derizoriu şi nici nu-l va vinde altor partide sau unor personaje politice periferice, aşa cum Adrian Popescu înveninează membrii PRM. Vă asigur că eu o sa fiu garantul ca  PRM va avea o linie unitară, va lucra în alianţe, dar nu va fi absorbit de nici un partid, nu va fi vândut şi nu are să parasească linia naţionalist patriotică cu care a pornit în 1991.
        Vă astept sâmbătă, 28 ianuarie 2017, să ne asigurăm că viitorul PRM va fi pe mâini bune şi nu în mânile unui umil profesoraş de matematică. Înainte de a decide, aveţi de răspuns la următoarea întrebare: este PRM un partid condamnat să aibă soarta PNCTD sau nu? Voi, cei care doriţi şi credeţi în PRM, veniţi şi decideţi!
Dragi colegi,
        Tatăl meu, Corneliu Vadim Tudor a avut încredere în oameni, nu i-a cercetat înainte de a îi pune în funcţii, după care mulţi dintre aceştia l-au trădat, având pretenţia ca Vadim să se dea la o parte şi să conducă ei PRM-ul. Din păcate, în ultimele doua luni, încă o persoană de această factură a început să ridice pretenţii.
Nu pot lăsa pe nimeni să îşi bată joc de PRM şi ca atare am luat decizia de a mă implica şi a prezenta o garanţie că tot ceea ce a construit Vadim nu este folosit de cineva în interes propriu.
        În funcţia de vicepreşedinte organizatoric Corneliu Vadim Tudor l-a lăsat pe Adrian Popescu. Nu am ascultat ceea ce mulţi mi-au spus, respectiv că Adrian Popescu este un om meschin, ci dimpotrivă am crezut că va colabora şi ca atare am venit alături de PRM, urmând ca Adrian Popescu să fie preşedinte interimar şi nu m-am opus acestui lucru nici în Biroul Permanent şi nici la Consiliul Naţional. A urmat o mare dezamăgire, pentru că Adrian Popescu nu s-a ţinut de promisiunile pe care le-a facut. În primul rând convenisem să nu faca negocieri cu partide în numele PRM fără a anunţa conducerea PRM-ului şi pe mine, pentru a nu apărea suspiciuni cu privire la jocuri politice asunse. În al doilea rând, Adrian Popescu nu avea ce căuta în mass-media pentru că aduce prejudicii mari PRM-ului, respectiv, după Vadim se vedea că a ajuns să fie condus PRM-ul de o persoană care nu ştie să vorbeasca liber. Ambele întelegeri au fost încălcate, Adrian Popescu având tot felul de întalniri şi discuţii în numele PRM făra să anunţe pe nimeni, iar în ultimele doua săptămâni ale campaniei electorale, singura preocupare pe care a avut-o a fost ca el sa apăra la TV.
        Dacă mai trăia tatăl meu, Corneliu Vadim Tudor, astăzi Adrian Popescu era următorul care ar fi muşcat mâna celui care l-a crescut. Acestea sânt concluziile care pot fi trase având în vedere că, în urma unor explicatii pe care i le-am cerut pentru excluderi din partid pe care le-a luat nestatutar, la ultima discuţie, a putut să spună că face ce vrea el în partid, că este locul lui pe scaunul lui Vadim, că a facut mai multe pentru PRM chiar decât Vadim şi că ar fi bine să îmi văd de lungul nasului.
        În ultmele zile, a început să sune membrii din conducerea PRM, spunând tot felul de minciuni cum că vor unii să ia partidul ca să îl vândă, sau că se fură bani din partid. Sunt doar minciuni prin care încearcă să îi păcălească pe celilalţi astfel încât aceştia să nu ia decizia corectă, aceea că Adrian Popescu nu merită să ocupe această funcţie de preşedinte al PRM şi că sub nici o forma nu trebuie să organizeze următorul Congres al PRM.
        Iată de ce trebuie să i se retraga sprijinul pentru funcţia de preşedinte interimar lui Adrian Popescu:
        1. Consideră că partidul este al lui, ajungând să spună că are chiar mai multe merite decât Vadim
        2. Ia decizii unilaterale, fără sa întrebe Biroul Permanent. Aşa s-a întîmplat cu ultimele excluderile din partid.
        3. Este mincinos si rău intenţionat, acuzând pe cei care nu sunt de acord cu ceea ce gândeşte el. Este cazul domnilor Valentin Vasilescu si Dan Alexadnru. Conflictul a apărut în momentul în care Popescu a intervenit în strategia de campanie, singura lui preopcupare fiind aceea ca el să apară la TV, lucru care afectează grav imaginea PRM, în sensul că dupa Corneliu Vadim Tudor, la conducere a ajuns cineva care nu poate să vorbească liber.
        4. Dovada faptului că urmăreşte propriul interes este colaborarea cu Florin Simion, cel care a contestat autenticitatea semnăturilor celor 200.000 susţinători ai PRM pentru alegeri, fiind făcut chiar un dosar la Tribunalul Bucureşti, dosar ce a fost închis abia în ultimul moment. Consecinţele puteau fi foarte grave pentru PRM şi pentru preşedintii de filiale.
        5. A sabotat participarea PRM la alegeri. PRM a fost în periocolul de a nu avea listele de candidaţi semnate şi stampilate, lucru care a fost făcut abia în ultima zi, iar în primele doua săptămîni de campanie nu a trecut deloc pe la sediu, după care a intervenit cu singurul scop de a apărea la TV.
        6. Nu consulta avocaţi si nu ascultă pe nimeni în probleme juridice. Consecinţa este că PRM se află la al treilea dosar respins de Tribunal. Nu ne putem permite ca urmatorul Congres să fie organizat tot de Adrian Popescu.
        7. Urmăreşte doar propriul interes, nu are atitudine diplomatică şi nu are anvergură de politician.
        8. Absolut toate aparitiile media din ultimele 6 luni nu au fost meritul lui Adrian Popescu, ci a echpei de comunciare. Datorita lor, a lui Claudiu Barbălată, Dan Alexandru, Valentin Vasilescu, Raul Folea şi Doru Mihai Giugula, PRM a avut prezenţă în presa scrisă, radio şi televiziuni.
Soarta partidului este în mâna celor care au puterea de a decide. Sunteţi cei care aveţi de ales între un partid mic, de buzunar, veşnic candidat la eşec, sau un partid puternic, întinerit, cu oameni motivaţi şi cu credinţa totală în filonul naţionalist din România.
Vă multumesc,
Lidia Vadim Tudor

DOCTRINA NAŢIONALĂ – DOCTRINA PARTIDULUI ROMÂNIA MARE

Partidul România Mare este un partid care are toate atributele partidelor politice, în conformitate cu Constituţia României şi legislaţia specifică, acţionînd cu mijloace democratice pentru atingerea obiectivelor cuprinse în programul său. Nici partidul nostru nu poate face abstracţie de adevărul istoric, că scopul politicii e preluarea puterii, iar scopul puterii e realizarea binelui cetăţeanului şi al obştii.
Documentele de bază ale activităţii Partidului România Mare sînt Statutul şi Programul. Statutul şi Programul Partidului România Mare reprezintă cadrul organizatoric, normele interne şi, respectiv, obiectivele concrete ale partidului, obiective ce decurg din DOCTRINA NAŢIONALĂ – doctrina Partidului România Mare. În acord cu importanta tradiţie socio-politică a României, Partidul România Mare a fost conceput şi acţionează ca o asociaţie liberă de cetăţeni, uniţi prin interese şi idei comune, cu caracter creştin, democratic şi umanist.
Partidul România Mare are rădăcini adînci în viaţa socială a Ţării, atît în planul economic, cît şi în planul ideatic. Ceea ce particularizează Partidul România Mare în peisajul politic românesc este prezenţa primordială a INTERESULUI NAŢIONAL în toate obiectivele, luările de poziţie şi acţiunile partidului. Doctrina Partidului România Mare are în vedere, concomitent, studierea, cunoaşterea şi popularizarea marilor valori naţionale româneşti, a poziţiei Naţiunii Române în lume, identificare a relaţiilor şi interdependenţelor în care este implicată.
Doctrina Naţională este baza teoretică şi ideologică a partidului nostru, fiind expresia sintetică a existenţei multimilenare a românilor, avîndu-şi izvoarele atît în religia creştin-ortodoxă în care s-a format Poporul Român, cît şi în ideile de libertate, dreptate şi neatîrnare ale marilor figuri ale Neamului. Doctrina Naţională înmănunchează credinţa, sentimentul de libertate şi dreptate, dragostea pentru glia străbună şi tradiţiile strămoşeşti. Principiile şi idealurile Doctrinei Naţionale se constituie într-un concept doctrinar modern, rezultat din altoirea pe tulpina naţională a unor valori ale doctrinelor social-democrată şi creştin-democrată.

BAZELE DOCTRINEI NAŢIONALE A PARTIDULUI ROMÂNIA MARE 
 
În conformitate cu obiectivele pe care şi le-a propus încă de la înfiinţarea sa, în anul 1991, şi pe care le-a urmărit permanent, Partidul România Mare intenţionează să cucerească, pe căile oferite de democraţie, puterea politică necesară pentru a guverna Ţara. Caracteristicile esenţiale ale acţiunii politice a Partidului România Mare decurg din dragostea neţărmurită faţă de Patrie şi Naţiunea Română a întemeietorilor partidului, a tuturor membrilor şi simpatizanţilor săi. În consecinţă, acţiunea politică a Partidului România Mare va fi destinată permanent reconstrucţiei naţionale şi sociale, descurajării tendinţelor – considerate de noi extrem de primejdioase – de slăbire a autorităţii statului democratic, de subminare a bazelor economice, sociale, morale, educaţionale ale Naţiunii Române, prin proliferarea dispreţului fără limite faţă de iniţiativa şi munca cinstită, faţă de talentul şi spiritul creativ, care, singure, trebuie să poată justifica bunăstarea într-o societate bine rînduită şi bine condusă. Noi credem cu fermitate în comentariul marelui sociolog român Dimitrie Gusti, care, în 1922, afirma că „Un partid de ordine şi de autoritate poate fi şi un partid de libertate“.
Partidul România Mare concepe „reconstrucţia naţională“ ca un proces care trebuie să vizeze, în mod ideal, refacerea României Mari, respectiv readucerea la sînul Patriei a tuturor teritoriilor istorice româneşti răpite în mod samavolnic. Adevărul că România are de recăpătat teritorii etern româneşti, care au fost răpite în urma Pactului Ribbentrop – Molotov, între nazişti şi bolşevici, este unul dintre motivele pentru care Naţionalismul Luminat trebuie să mai aibă, încă vreme îndelungată, dreptul de cetăţenie la poporul nostru. Pentru apropierea de acest ideal, Partidul România Mare are în vedere folosirea exclusivă a procedeelor democratice, a normelor de drept internaţional, a acţiunii politico-diplomatice sistematice, perseverente, documentate, fundamentate pe o perfectă cunoaştere a istoriei Patriei şi a umanităţii. În acţiunea sa pentru atingerea idealului României Mari, partidul nostru va proceda pornind de la realitatea evidentă că unirea tuturor românilor se va putea realiza numai în condiţiile unei evoluţii social-economice interne favorabile, la care situaţia României, marile calităţi ale Neamului nostru ne dau dreptul să aspirăm. Deviza Partidului România Mare – „Unire în Belşug“ – este mult mai mult decît o simplă lozincă, este conştiinţa fermă a datoriei unui partid, este expresia sintetică a unui program politic. Preconizată de Partidul România Mare să se materializeze odată pentru totdeauna, „Unirea cea Mare“ trebuie, în concepţia noastră, pregătită cu asiduitate şi în plan cultural, nu numai în plan economic, cu înţelepciune şi tact, cu profunda înţelegere a mutaţiilor pe care decenii de asuprire, de deznaţionalizare, le-au produs asupra comunităţilor de etnici români aflate în prezent în afara graniţelor Ţării.
Partidul România Mare a identificat importanţa forţei de atracţie pe care o viaţă normală, ordonată, corectă, sub protecţia legii, o viaţă senină, într-o ambianţă politico-economică şi culturală destinsă, o poate avea pentru românii din afara graniţelor, în care dăinuie dragostea de Neam şi care au nostalgia vetrei străbune.

DOCTRINA NAŢIONALĂ – DIRECŢIILE PRACTICE DE MANIFESTARE 
 
Pornind de la însuşirea concepţiei conform căreia între realitatea socială prezentă (înfăptuită) şi realitatea socială viitoare (ideală) se desfăşoară procesul de transformare a societăţii în acord cu idealul etic, Partidul România Mare şi-a proiectat acţiunea politică pentru realizarea unui progres multilateral, a unei democraţii avansate, care să se armonizeze cu ansamblul celorlalte ţări ale lumii, toate acestea în interesul Ţării şi al Naţiunii. Avînd în vedere faptul că doctrina politică este, în fond, ansamblul de noţiuni care serveşte drept îndrumar pentru organizarea forţelor şi stabilirea programelor partidelor, şi doctrina Partidului România Mare va conduce la transpunerea corectă a ideilor şi concepţiilor noastre politice, în politica internă şi în politica externă, pe care le vom promova în procesul de guvernare.
Astfel, în conceperea Programului nostru, care conţine un mic sistem sociologic şi un mare tratat etic, se are în vedere complexul de factori care defineşte societatea românească, pentru că societatea se exprimă fenomenologic printr-o mulţime de activităţi economice, juridice, politice, religioase, artistice. Partidul România Mare îşi propune ca prin Doctrina Naţională să acţioneze ca un catalizator pentru derularea unui program activ de solidaritatea naţională. Acest program trebuie să fie expresia voinţei naţionale.

POLITICA INTERNĂ 
 
Vizînd transformarea societăţii într-o societate a prosperităţii şi a echilibrului social, într-un stat de drept, Partidul România Mare evidenţiază situaţia particulară a Naţiunii Române, formată pe una dintre vetrele imemoriale ale civilizaţiei europene. Recunoscînd necesitatea de a se respecta toate preceptele statului de drept în legătură cu protecţia tuturor cetăţenilor, Partidul România Mare subliniază necesitatea de a se recunoaşte şi combate nocivitatea oricăror discriminări. Noi susţinem că toţi cetăţenii români trebuie să fie egali în faţa legii şi nimic nu trebuie să confere privilegii unor minorităţi. În concepţia noastră, toţi cetăţenii Ţării sînt datori să o apere, să o respecte şi să contribuie la propăşirea sa. Loialitatea faţă de România trebuie să fie sacră.
Pentru obţinerea unei adevărate justiţii sociale, în concepţia noastră, guvernanţii Ţării trebuie să trateze cu mare atenţie realizarea unui contract social care să asigure o justă distribuire a bogăţiei Naţiunii, o efectivă protecţie socială. Respectînd principiul proprietăţii şi legile economiei de piaţă, Partidul România Mare are în vedere promovarea unor măsuri eficiente de protecţie a producţiei naţionale, atît pe piaţa internă, cît şi în confruntarea produselor româneşti în competiţia internaţională. Protecţia producţiei naţionale va avea în vedere baza materială, forţa de muncă şi producţia însăşi, dar şi ocrotirea mărfurilor româneşti în raport cu cele străine, prin utilizarea tuturor pîrghiilor care stau la dispoziţia statului.
Partidul România Mare îşi propune să determine o concepţie corectă despre corelaţia dintre munca şi statutul social al cetăţeanului, repunînd munca, talentul şi iniţiativa pe primul loc în preocuparea Naţiunii Române, ca determinante ale bunăstării membrilor societăţii. „Boala de care suferă societatea românească este lipsa de caractere“ – afirma, cu mîhnire, Nicolae lorga, dar o asemenea anomalie trebuie să ia sfîrşit.
Nemunca, mijloacele ilicite de acumulare a valorilor, corupţia, criminalitatea economică trebuie să fie pedepsite şi discreditate ferm în faţa societăţii, prin metode educative adecvate, de reinstaurare a unei moralităţi asumate în mod unanim.
Partidul România Mare acordă, totodată, o mare atenţie făuririi civilizaţiei săteşti moderne – dat fiind faptul, printre altele, că satul este leagănul Naţiunii Române şi că peste 50% dintre cetăţenii României trăiesc la ţară. Civilizaţia sătească are în Ţara noastră cel mai profund caracter naţional. În civilizaţia sătească se regăsesc cele mai mari realizări ale geniului românesc, creaţii muzicale, literare, de artă plastică, creaţii tehnice ingenioase, care nu încetează să surprindă şi să entuziasmeze omenirea. Din civilizaţia satului românesc şi-au tras izvoarele artişti şi savanţi cu care astăzi se mîndresc şi alte culturi, ca fiind ai lor.
Partidul România Mare apreciază că strategia pentru înflorirea civilizaţiei săteşti trebuie să constituie o prioritate incontestabilă a Doctrinei Naţionale. Mai ales în condiţiile acestui sfîrşit de Secol şi Mileniu, în care grija pentru ridicarea culturală a mediului rural a încetat să mai preocupe majoritatea forţelor politice ale Ţării, iar dominanta pentru satele României este, din păcate, pe toate planurile, cuvîntul „mizerie“. Atîta vreme cît pentru români muzica naţională se identifică, în mare măsură, cu muzica ţărănească, portul naţional cu cel ţărănesc, creaţia literară naţională cu Balada Mioriţa, nici o forţă care se pretinde a fi naţională nu are dreptul să neglijeze civilizaţia sătească. Partidul România Mare îşi propune ca, în procesul de guvernare a Ţării, să determine o judicioasă angrenare a satului în circuitul de valori materiale şi spirituale din Ţară, pornind de la ideea că trebuie să se evite involuţia ţărănimii române, că trebuie să se aloce mai mult din resursele naţionale pentru protecţia socială şi culturală a satului. Şcoala sătească şi Căminul cultural trebuie să fie, şi pe viitor, alături de Biserica străbună, focare de cultură, de iradiere a spiritului patriotic naţional, izvoare de valori umane. În pofida convingerilor unor spirite elitiste, străine de neamul nostru, de durerile şi aspiraţiile sale, vigoarea Naţiei rezidă încă, în mare măsură, în filonul curat, nealterat, al ţărănimii româneşti.
Modern şi pragmatic, Partidul România Mare nu se va cantona niciodată într-un paseism idealist, dimpotrivă, el susţine necesitatea introducerii tehnologiilor de producţie agricolă avansate, a acordării de sprijin concret, în primul rînd financiar, pentru consolidarea gospodăriei agricole ţărăneşti, a fermei
rentabile, a folosirii integrale şi intensive a fondului funciar al Ţării. Partidul va acţiona, totodată, pentru păstrarea tehnologiilor tradiţionale ale gospodăriei ţărăneşti, pentru organizarea şi menţinerea unor muzee locale, pentru înregistrarea în sisteme multimedia a creaţiilor artistice ţărăneşti, a arhitecturii specifice.
Conştient de rolul politicii financiare şi fiscale în dezvoltarea întregii societăţii bazate pe economia socială de piaţă, Partidul România Mare va lua în consideraţie, cu toată atenţia, acumulările de date specifice provenind din Ţările cu mare experienţă în domeniul financiar-bancar, procedînd, însă, cu discernămînt în angajarea de credite, respingînd îndatorarea inutilă a Ţării. Este o datorie patriotică, de primă urgenţă, ca populaţia să fie informată sistematic cu privire la gestionarea şi utilizarea împrumuturilor externe.
În cadrul Doctrinei Naţionale, Partidul România Mare pune înaintea oricărei raţiuni politicianiste sau oportuniste adevăratul Interes Naţional, cel care aduce beneficii Ţării în perspectivă, evitîndu-se ipotecarea resurselor materiale şi umane pe termen lung şi transferarea responsabilităţilor şi eforturilor către generaţiile viitoare.
În Doctrina Naţională a Partidul România Mare, un loc important îl deţine grija pentru o protecţie socială eficientă, fără de care populaţia Ţării este atacată în însăşi fibra sa biologică. Prin toate mijloacele care îi vor sta la dispoziţie, în timpul guvernării sau pe care şi le va crea, Partidul va rezolva, în mod optim, în temeiul moralei creştine, problema copiilor străzii, a cerşetorilor, a semenilor fără adăpost, pentru că această problemă este o pată pe obrazul Naţiunii, şi o guvernare va fi veşnic condamnată de Istorie dacă nu se va apleca asupra dezmoşteniţilor sorţii. Ţinînd cont de faptul că demnitatea naţională a fost afectată, în cea mai mare măsură, de popularizarea, cu obstinaţie, în exterior, a imaginii dezolante a săracilor noştri, Partidul România Mare va utiliza toate fondurile disponibilizate sau realizate prin confiscarea marilor averi obţinute fraudulos, pentru crearea bazei materiale de susţinere a copiilor şi bătrînilor nevoiaşi, a tuturor cetăţenilor lipsiţi de resurse. În paralel cu măsurile de urgenţă, se vor pune în aplicare măsurile strategice capabile să lichideze, într-o manieră civilizată şi umană, problema pînă la sfîrşitul acestui Secol. Îngrijindu-ne de bătrîni – ne respectăm trecutul. Îngrijindu-ne de copii – ne asigurăm viitorul.

POLITICA EXTERNĂ 
 
În problematica deosebit de complexă a relaţiilor internaţionale ale Ţării, Doctrina Naţională a Partidului România Mare porneşte de la realitatea incontestabilă că Ţara noastră este o componentă a lumii contemporane, în care trebuie să joace un rol pozitiv şi activ. În acelaşi timp, noi concepem totalitatea raporturilor noastre prin prisma aceluiaşi etern Interes Naţional. Această chestiune reprezintă Steaua Polară a Doctrinei Naţionale. Dată fiind concepţia noastră conform căreia Naţiunea, departe de a-şi fi epuizat resursele de progres şi de a-şi fi terminat rolul istoric, îşi va pune şi în viitor amprenta asupra configuraţiei politico-geografice a Umanităţii, Partidul România Mare va susţine şi în continuare necesitatea existenţei statelor naţionale, opunîndu-se argumentat unor teorii ireale despre „spiritualizarea“ sau „transparenţa“ graniţelor, sau despre „Europa regiunilor“.
Faţă de procesul de integrare a României în structurile Euro-Atlantice, Doctrina Naţională a Partidului România Mare se pronunţă favorabil. Vom milita activ împotriva tuturor forţelor care încearcă să izoleze România de concertul mondial de valori, în care i-a fost locul dintotdeauna. Pentru eficienţa acestei integrări, care se cere a fi înţeleasă şi asumată de milioane de români, solicităm respectarea de către organismele internaţionale a demnităţii şi tradiţiilor poporului nostru, deziderat fără de care chiar fundamentele democraţiei moderne pot fi periclitate. Pe deplin conştienţi de costurile unei asemenea integrări, ne exprimăm convingerea că aceasta nu va afecta negativ unitatea naţională şi nivelul de trai al populaţiei României, dimpotrivă, va reprezenta un factor de progres. Noi pornim de la premisa absolut realistă că în aceeaşi măsură în care România are nevoie de structurile euroatlantice pentru garantarea securităţii sale, şi aceste structuri au nevoie de România, datorită poziţiei geo-strategice exemplare şi a puternicului potenţial, uman şi material. În spiritul acestor adevăruri, conducerea Partidului România Mare a semnat Documentul de la Snagov, în iunie 1995, pe care şi-l asumă în continuare. Aşadar, nu vom accepta să fim trataţi ca o Ţară de categoria a doua, ci ca o Ţară cu drepturi şi îndatoriri egale.

ÎNVĂŢĂMÎNTUL ŞI POLITICA CULTURAL-ŞTIINŢIFICĂ 
 
Partidul România Mare concepe domeniile învăţămîntului şi culturii ca fiind de cea mai mare importanţă pentru viitorul unei naţiuni. Considerăm că educaţia patriotică, în spirit naţional, trebuie să înceapă de la cele mai fragede vîrste, că această educaţie trebuie să cuprindă, necondiţionat, Cultul Patriei, promovarea valorilor naţionale, cunoaşterea istoriei, formarea caracterelor şi a personalităţilor în spiritul cinstei şi al muncii. Partidul România Mare apreciază că educaţia în conformitate cu respectul pentru valorile universale, pentru creaţiile altor popoare, trebuie să completeze educaţia de bază, în spirit naţional. Mîndria de a fi român, de a face parte dintr-un popor atît de talentat şi plin de calităţi, conştiinţa necesităţii de a se edifica un viitor fericit şi prosper Naţiunii Române, trebuie să fie induse tinerei generaţii şi ocrotite ca nişte plante rare.
Partidul România Mare înţelege cultura ca pe un domeniu extrem de important de manifestare a personalităţii umane, o activitate care pune în valoare cele mai reuşite exemplare ale umanităţii, pentru înfrumuseţarea vieţii în familie şi în colectivitate. În ceea ce-i priveşte pe români, calităţile native trebuie să găsească condiţii materiale pe măsura geniului poporului, iar condiţiile materiale şi organizatorice asigurate trebuie să preîntîmpine, pe de o parte, emigrarea marilor valori, pe de alta, degradarea artei şi culturii autentic româneşti, prin manifestări decadente şi poluarea folclorului.
Strîns legată de rezultatele procesului educaţional, activitatea ştiinţifică, în optica Partidului România Mare, trebuia să se bucure de o atenţie majoră, pornindu-se de la realitatea că naţiunile – deci şi Naţiunea Română – progresează în special datorită descoperirilor ştiinţifice şi a noilor tehnologii. În epoca actuală, dacă nu vom participa cu fruntea sus, cu aplomb şi cu drepturi egale la „războiul informaţional“, riscăm să rămînem în urmă faţă de imperativele progresului.
Partidul România Mare, prin Doctrina Naţională, va acţiona ca, pe viitor, să fie exclusă apariţia unor situaţii în care priorităţi mondiale româneşti în domeniul ştiinţific să fie batjocorite sau ignorate la noi în Ţară, ori însuşite de sistemele posesive ale altor ţări, cum s-a întîmplat în trecut cu Ştefan Odobleja, care a formulat principiile Ciberneticii, cu dr. Nicolae Paulescu, descoperitorul Insulinei, sau cu fizicianul Ştefan Procopiu, descoperitorul Magnetronului, invenţii şi descoperiri pentru care alţi cercetători au primit Premiul Nobel.
A venit timpul ca geniul nativ al Poporului Român să lucreze plenar, cu maximă eficienţă, pentru propăşirea Ţării noastre – numai astfel vom fi respectaţi în lumea largă. Pentru că „migraţia popoarelor“, încheiată ca proces istoric acum aproape 1.000 de ani, nu trebuie să fie înlocuită cu „migraţia valorilor“.

ARMATA ŞI SIGURANŢA NAŢIONALĂ 
 
Partidul România Mare concepe Armata şi structurile speciale de apărare naţională drept domenii esenţiale pentru existenţa României ca stat suveran şi independent. Doctrina Naţională a partidului nostru susţine că Armata Ţării şi structurile speciale de apărare naţională sînt formaţiuni care aparţin Naţiunii, că ele sînt în serviciul Ţării, că au datoria sfîntă să protejeze necondiţionat, la ordin, teritoriul, patrimoniul naţional, viaţa şi liniştea locuitorilor întregii Ţări. Pentru aceste structuri nu poate exista raţiune externă superioară care să le oprească din executarea ordinelor. Doctrina Militară a României trebuie să exprime pe mai departe dragostea de Ţară, devotamentul neţărmurit faţă de popor şi cultul glorioaselor fapte ale Armatei de-a lungul istoriei. Nici o raţiune politică sau diplomatică nu poate transforma glorioasa noastră Oştire într-o armată de mercenari.

CONCLUZII 
 
Doctrina Naţională vine din Istorie şi merge în Istorie. Ea reprezintă cu mult mai mult decît fiecare doctrină considerată clasică: liberală, conservatoare, creştin-democrată, social-democrată, corporatistă şi altele. Doctrina Naţională poate trăi şi fără ele, dar acestea nu pot fi viabile în rîndul populaţiei, dacă nu au şi elemente ale Doctrinei Naţionale.
Spre deosebire de toate celelalte doctrine, Doctrina Naţională e inconfundabilă şi poate fi recunoscută cu uşurinţă. Ea nu poate trece drept altceva, decît ceea ce este cu adevărat. Într-o lume în continuă prefacere, de la începutul Secolului XX şi pînă acum – o perioadă zbuciumată în care s-au confruntat, s-au compromis, s-au năruit şi au fost uitate atîtea programe şi ideologii – Doctrina Naţională nu numai că a supravieţuit, dar a ieşit întărită şi proaspătă, aşa cum sînt înseşi popoarele care au o misiune pe Pămînt. Pentru că ea este, vorba lui Nicolae lorga, „mîntuitoare“, în materie de teorie politică, Doctrina Naţională e Alfa şi Omega, e refugiul tuturor mulţimilor care cred cu tărie că Patriile nu pot şi nu trebuie să fie şterse de pe hartă. Vom fi universali, exact în măsura în care sîntem români.
Aproape în mod involuntar, făuritorii şi votanţii Constituţiei României, din 1991, au inclus în legea Fundamentală a Ţării însăşi esenţa sau rădăcina Doctrinei Naţionale – e vorba despre Articolul 1: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil“. Doctrina Naţională este fundamentată pe principiile moralei creştine, ale Decalogului biblic şi, ca atare, respinge orice expresie sau manifestare de intoleranţă, xenofobie, şovinism, segregaţionism, izolaţionism şi extremism. Fiind o oglindă teoretică a Naţiunii, ea nu poate fi altfel decît e Naţiunea însăşi: generoasă, creativă, vitală.
Cine se teme de Doctrina Naţională? Numai acea Reacţiune veche de cînd lumea, care unelteşte la jefuirea, vlăguirea şi dispariţia neamurilor. „Ţineţi cu poporul, toţi, ca să nu vă rătăciţi!“ – grăia Tribunul Simion Bărnuţiu, în anul crucial 1848, din mănunchiul căruia se desfac razele României Mari. Prin însăşi longevitatea sa multiseculară, Doctrina Naţională veştejeşte ipocrizia şi spiritul îngust, limitat, al atîtor aventurieri politici, care pun interesul personal sau de grup mai presus de Interesul Obştesc.
Eroarea cea mai mare a majorităţii politicienilor, de la noi, şi de aiurea, este aceea că ei cred că sînt predestinaţi să lumineze poporul, cînd, în realitate, toţi sîntem datori să învăţăm de la popor, zi de zi, bunul-simţ, măsura în lucruri, înţelepciunea, cinstea primordială, devotamentul total faţă de tot ce e nobil şi frumos. Are Poporul Român o misiune pe lume, ori el a fost creat de Dumnezeu întîmplător? Răspunsul îl poate da numai Doctrina Naţională: da, sîntem un Popor Mesianic (însărcinat cu o menire), iar misiunea noastră este aceea de a reprezenta o punte vie la marea răspîntie a drumurilor Nord-Sud, Est-Vest, pentru edificarea unei lumi a Păcii, Concordiei şi Bucuriei de a trăi.

http://romaniamare.info/doctrina-nationala-doctrina-partidului-romania-mare/

Noul site al PARTIDULUI ROMANIA MARE

Noul site al PRM:

http://www.romaniamare.org/

https://www.facebook.com/PRM.la.guvernare

https://www.youtube.com/channel/UCCvWOb5xTMFDaMZi0fHzHOw 


Cerere de adeziune:

http://www.romaniamare.org/cerere-de-adeziune/

Filiale ale PRM:

http://www.romaniamare.org/filiale/

Noul presedinte al PRM

Domnul General Emil Strainu, noul presedinte al PRM, il gasiti online pe facebook, la adresa:

https://www.facebook.com/profile.php?id=100010592417810

Lovitură de maestru a Tribunului LIDERUL PRM A SEMNAT IERI, ALĂTURI DE VICEPREMIERUL GABRIEL OPREA, PROTOCOLUL DE SUSŢINERE A LUI VICTOR PONTA ÎN FINALA PREZIDENŢIALĂ!

PARTENERIAT POLITIC

DE SUSŢINERE ÎN TURUL AL II-LEA AL ALEGERILOR PREZIDENŢIALE DIN DATA DE 16 NOIEMBRIE 2014 A CANDIDATURII DOMNULUI VICTOR PONTA LA PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI

încheiat astăzi, 4 noiembrie 2014, între:

Partidul Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), cu sediul în Bucureşti, Str. Gheorghe Brătianu nr. 7, Sector 1, reprezentat prin domnul Gabriel Oprea, în calitate de preşedinte, Neculai Onţanu, în calitate de secretar general,

şi

Partidul România Mare (PRM), cu sediul în Str. Vasile Lascăr nr. 16, Sectorul 2, Bucureşti, reprezentat prin domnul Corneliu Vadim Tudor, în calitate de preşedinte.

Cele două partide consideră că România are nevoie de un proiect politic naţional de centru - stînga pe termen lung, credibil şi în măsură să consolideze actuala Strategie de dezvoltare a ţării, pe acele baze economice, morale şi instituţionale, de natură să transforme societatea românească într-o societate puternică şi prosperă. Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) şi Partidul România Mare (PRM) împărtăşesc valori comune şi o viziune comună, exprimată şi în programele lor politice, asupra viitorului României. Pornind de la aceste realităţi, Partidul Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) şi Partidul România Mare (PRM) încheie prezentul

PARTENERIAT POLITIC

DE SUSŢINERE ÎN TURUL AL II-LEA AL ALEGERILOR PREZIDENŢIALE DIN DATA DE 16 NOIEMBRIE 2014 A CANDIDATURII DOMNULUI VICTOR PONTA LA PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI

Articolul 1

Partidul Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) şi Partidul România Mare (PRM) au o viziune comună asupra procesului de transformare continuă a societăţii româneşti, pentru realizarea unui progres real şi durabil, a unei democraţii avansate, care să se armonizeze cu ansamblul celorlalte ţări ale Uniunii Europene.

Articolul 2

Partidul Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) şi Partidul România Mare (PRM) recunosc necesitatea de a se respecta preceptele bunei guvernări şi colaborării tuturor forţelor politice pentru a asigura protecţia socială a persoanelor defavorizate, locuri de muncă şi înfăptuirea unei juste distribuiri a bogăţiei naţiunii.

Articolul 3

Cele două partide împărtăşesc necesitatea realizării de proiecte comune pentru îmbunătăţirea activităţii şi maximizarea rezultatelor în domeniile sănătăţii, învăţămîntului, cercetării, culturii - domenii de cea mai mare importanţă pentru prezentul şi viitorul unei naţiuni.

Articolul 4

Partidul Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) şi Partidul România Mare (PRM) recunosc necesitatea respectării principiilor statului de drept şi au ca prioritate respectarea şi aplicarea legilor. Toţi cetăţenii români trebuie să fie egali în faţa legii.

Articolul 5

În problematica deosebit de complexă a relaţiilor internaţionale, Partidul Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) şi Partidul România Mare (PRM) pornesc de la realitatea incontestabilă că ţara noastră este o componentă importantă a lumii Secolului XXI, în care trebuie să joace un rol activ şi constructiv.

Avînd în vedere existenţa unui important set de valori comune pe care le împărtăşesc, precum şi dorinţa de a asigura dezvoltarea continuă a nivelului şi calităţii economiei şi societăţii româneşti, respectarea principiilor statului de drept, Partidul Uniunea Naţională pentru Progresul României (UIMPR) şi Partidul România Mare (PRM) au convenit asupra acestui PROTOCOL, în baza căruia ambele formaţiuni politice se angajează să susţină, prin toate structurile lor centrale şi locale, în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale din data de 16 noiembrie 2014, candidatura domnului Victor Ponta la funcţia de preşedinte al României.

Ambele formaţiuni, Partidul Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) şi Partidul România Mare (PRM), consideră alegerea domnului Victor Ponta în funcţia de preşedinte al României ca un obiectiv de interes naţional, care va genera stabilitatea politică şi economică a ţării, creşterea bunăstării populaţiei şi a prestigiului său internaţional.

Semnat astăzi, 4 noiembrie 2014, fiecare parte beneficiind de cîte un exemplar original.

ZIARUL TRICOLORUL , Anul XI, nr. 3101, MIERCURI 5 NOIEMBRIE 2014

Preşedinta Tribunalului Municipiului Bucureşti răspunde, printr-o adresă oficială, din 14 febr. 2014 REGISTRUL PARTIDELOR POLITICE ARATĂ CĂ DL. CORNELIU VADIM TUDOR E PREŞEDINTELE PRM!

Preşedinta Tribunalului Municipiului Bucureşti răspunde, printr-o adresă oficială, din 14 febr. 2014

REGISTRUL PARTIDELOR POLITICE ARATĂ CĂ DL. CORNELIU VADIM TUDOR E PREŞEDINTELE PRM!

ZIARUL TRICOLORUL , Anul XI, nr. 2925, LUNI 24 FEBRUARIE 2014

UN NOU BUGET ÎMPOTRIVA POPORULUI ROMAN

Conform prevederilor legale, Guvernul României este obligat să prezinte Parlamentului, pînă la 15 octombrie, proiectele de lege privind Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pentru anul următor. Sfidînd prevederile legale şi, mai ales, Poporul Român, pînă la 15 octombrie 2012, Guvernul Ponta I nu a pregătit şi nu a depus la Parlament cele două proiecte de lege referitoare la bugete. Cu mai mult de 3 luni  întîrziere, abia în ultima decadă a lunii ianuarie 2013, Guvernul Ponta II a adoptat cele două proiecte de lege privind bugetele pe acest an şi le-a depus la Parlament. Neavînd încredere şi fiind nemulţumiţi de modul cum a fost guvernată România, în perioada 2008-2012, la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 s-au prezentat la urne doar 42% dintre alegători, iar din totalul alegătorilor au votat cu U.S.L. numai 24%. Din totalul voturilor valabil exprimate au pus ştampila pe candidaţii U.S.L. circa 57% dintre alegători. Acum, votanţii USL şi marea majoritate a românilor din Ţara-Mamă şi din străinătate au de ce să fie nemulţumiţi. Noul Guvern Ponta II, cel mai numeros din Istoria României, i-a anunţat pe români, începînd cu ziua de 1 ianuarie a.c., că acţionează pentru creşterea preţurilor, impozitelor şi taxelor, precum şi pentru scăderea nivelului de trai al populaţiei. Este pentru prima dată în Istoria României post-decembriste cînd Guvernul i-a sfidat pe cetăţenii români, într-o zi de sărbătoare, înştiinţîndu-i că urmează să suporte creşteri mari ale preţurilor la energia electrică, gaze naturale şi carburanţi, iar impozitele şi taxele locale cresc cu 16%. Anunţul referitor la introducerea coplăţii pentru cei care sînt internaţi în spitale a fost lăsat pentru sfîrşitul lunii ianuarie a.c. După ce au trecut Sărbătorile de iarnă, în data de 15 ianuarie a.c., de ziua genialului Mihai Eminescu şi a Culturii Naţionale, a sosit la Bucureşti delegaţia de komisari ai Fondului Monetar Internaţional (F.M.I.), Băncii Mondiale (B.M.) şi Comisiei Europene (C.E.). Misiunea comună a F.M.I., Băncii Mondiale şi Comisiei Europene a făcut, timp de două săptămîni, încă două verificări şi evaluări ale Acordului Stand-By cu România. Troica internaţională a respectat scenariul clasic al întîlnirilor diverse de la Bucureşti, mai puţin aceea cu preşedintele României. La fel ca şi Guvernele precedente, nici Guvernul Ponta I nu este controlat de Parlament în privinţa execuţiei bugetare pentru anul 2012. La nivelul Consiliilor Locale şi Consiliilor Judeţene există şi se exercită un control asupra Executivului. La nivel naţional, un astfel de control asupra Guvernului nu există! De ce? Pentru ca Guvernul să nu răspundă pentru execuţia bugetară! Ne amintim că în Legea Bugetului de Stat pentru anul 2012 s-a prevăzut o creştere economică de 1,7%-2,7%, un deficit estimat la 1,9%-2,5% din P.I.B. şi atragerea a cel puţin 6 miliarde euro fonduri europene nerambursabile. Acum, la finele lunii ianuarie 2013, şeful misiunii internaţionale, domnul Erik de Vrijer, i-a înştiinţat pe cetăţenii români că  anul trecut, împreună cu Guvernele României (Boc V, M.R. Ungureanu şi Ponta I) s-a realizat o creştere economică aproape de zero, iar absorbţia fondurilor europene nu a fost la nivelul prevăzut, fiind suspendate fondurile sau blocate multe dintre ele. Se pare că această „performanţă“ a F.M.I., Băncii Mondiale şi Comisiei Europene de a realiza o creştere economică egală cu zero  în România este unicat în Europa. Mai mult, şefa F.M.I., doamna Christine Lagarde, a recunoscut public că au greşit cei din troika internaţională cînd au impus măsuri de austeritate, mai ales în România, concretizate în tăierea salariilor, pensiilor, ajutoarelor sociale, care au condus la scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi la încetinirea dezvoltării economice. Această greşeală a F.M.I. nu a fost urmată de diminuarea substanţială a dobînzilor şi comisioanelor plătite acestei bănci de către contribuabili români. F.M.I. greşeşte, Poporul Român plăteşte!

Trecînd foarte uşor peste anul bugetar 2012, se menţine interesul asasinilor economici şi asasinilor politici străini, în complicitate cu cei din ţara noastră, pentru jefuirea bogăţiilor României şi înrobirea Poporului Român. Pentru că Guvernele României nu au reuşit să-şi îndeplinească angajamentele luate în faţa unor bănci străine şi îndreptate împotriva Poporului Român, mai ales în ceea ce priveşte privatizările unor mari companii de stat, premierul Ponta a fost sfătuit să ceară un timp de două luni pentru a „lucra“ intensiv. Misiunea secretă a F.M.I., Băncii Mondiale şi Comisiei Europene a devenit generoasă şi a prelungit cu încă o lună perioada în care Guvernul Ponta II şi Parlamentul României să-şi facă temele obligatorii, să înstrăineze cîteva companii strategice. România este singura ţară cu statut de colonie din Europa, unde cîţiva reprezentanţi ai unor bănci străine „taie“ şi închid ce vor pe baza unei strategii diabolice îndreptate împotriva Poporului Român, care este supus unui Holocaust în timp de pace. Cu toate că a promis Poporului Român că va da publicităţii scrisorile de intenţie semnate în anii anteriori de către guvernatorul Băncii Naţionale şi foştii premieri ai României, actualul prim-ministru Victor Viorel Ponta refuză să asigure transparenţa în privinţa documentelor semnate cu reprezentanţii F.M.I., Băncii Mondiale şi Comisiei Europene. Mass-media are interdicţie să insiste pe această temă, contribuabilii români nu au voie să afle nici măcar cu cît sînt plătiţi komisarii internaţionali, care fac vizite trimestriale la Bucureşti. Românii au aflat doar o mică parte din adevărul referitor la datoria externă a ţării şi dobînzile uriaşe, de 2,5 miliarde euro, ce trebuie plătite în acest an pentru împrumutul de 20 miliarde euro luat de la F.M.I. Celelalte miliarde de euro, reprezentînd dobînzi pentru cele peste 70 miliarde euro împrumutate în perioada 2009-2012 de Guvernele Boc V, Ungureanu şi Ponta I, au un caracter secret pentru cetăţenii români, la fel ca şi destinaţia dată celor peste 100 miliarde euro împrumutate de la băncile străine în perioada post-decembristă. După Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, românii au ajuns sclavi în propria lor ţară şi, foarte mulţi, şi în străinătate. Deocamdată, Guvernul Ponta II i-a anunţat pe toţi cetăţenii români, indiferent de vîrstă, că au de plătit 2.500 euro din datoria externă. Suma reală este de peste 5.000 de euro de persoană! După ce komisarii străini au aprobat proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2013, cetăţenii români au aflat din mass-media care sînt principalele obiective ale Executivului, respectiv: o creştere economică de 1,5%-1,6%; o inflaţie de 3%; creşterea cu 15,4 miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat, pentru a putea plăti dobînzile la băncile străine; creşterea veniturilor prin lărgirea bazei de impozitare şi aplicarea principiului solidarităţii; plata arieratelor în Sănătate, în infrastructura de transport şi în administraţia locală; îmbunătăţirea substanţială a ratei de absorbţie a fondurilor structurale; creşterea substanţială a fondurilor alocate cofinanţării proiectelor europene; cheltuielile pentru investiţii să fie 5,9% din P.I.B.; blocarea investiţiilor care au un grad mai mic de 80% în execuţie şi care nu pot fi finalizate pînă în anul 2014; amînarea planificării bugetare multianuale pentru perioada 2014-2016; managementul adecvat al datoriei publice; un număr total de angajaţi de 4.485.000 persoane, din care 1.187.000 în sectorul bugetar; 5.452.390 pensionari; cîştig net lunar de 1.615 lei; neacordarea tichetelor de masă, a tichetelor de vacanţă şi a tichetelor cadou personalului din sectorul bugetar; creşterea salariului minim la 750 de lei de la 1 februarie 2013 şi la 800 de lei de la 1 iunie 2013; acordarea a 10% din titlurile executorii obţinute de personalul din sectorul bugetar; crearea a 55.000 locuri de muncă, astfel încît în următorii 100 de ani să se ajungă la numărul de salariaţi din anul 1989; introducerea unor noi taxe pentru companii; extinderea impozitării în agricultură pentru persoanele fizice; transparenţa utilizării banului public, care îşi găseşte expresia în elaborarea „Ghidului cetăţeanului despre buget." Guvernul Ponta II precizează că, în anul 2013, ponderea cheltuielilor cu dobînzile din bugetul general consolidat în P.I.B. se va menţine la nivelul de 1,8% din P.I.B. înregistrat în anul 2012. Se recunoaşte astfel că, anul trecut, Guvernul României împreună cu guvernatorul B.N.R. a plătit peste 2 miliarde euro, reprezentînd  dobînzi către băncile străine. Din proiectul de Buget de Stat pe anul 2013 reiese că s-au prevăzut sume derizorii care să fie încasate după privatizarea, adică înstrăinarea firmelor nominalizate de F.M.I.

Guvernul Ponta II recunoaşte că în anii 2010 şi 2011 s-a redus deficitul bugetar pe seama nivelului de trai al populaţiei, iar în anul 2012 prin reducerea investiţiilor ineficiente şi a pierderilor. Ca de obicei, la încheierea misiunii în România, în 29 ianuarie a.c., la sediul Băncii Naţionale a avut loc o Conferinţă de Presă. Şeful echipei de negociatori internaţionali pe averea şi viitorul Poporului Român a concluzionat următoarele: sînt cifre slabe cele referitoare la creşterea economică zero pe anul 2012 şi de numai 1,5% pentru anul 2013; deficitul bugetar a fost redus; bugetul este echilibrat; inflaţia a scăzut; ţara trebuie să se bazeze pe forţele proprii pentru a realiza o creştere economică; în anii trecuţi s-au atras foarte puţine fonduri europene; Guvernul Ponta trebuie să atragă fonduri de la Uniunea Europeană şi să dezvolte activităţile din energie şi transporturi; companiile de stat trebuie să aibă conducători profesionişti, privaţi; Guvernul este obligat să privatizeze toate firmele stabilite de comun acord şi înscrise în scrisorile de intenţie de pînă acum; să fie listate la bursă companiile de stat nominalizate în acordurile şi scrisorile precedente; România are rezerve foarte mari de gaze naturale; România se poate finanţa singură! În baza actualului Acord Stand-By, din suma rezervată de 5 miliarde euro, România nu a luat împrumuturi de la F.M.I., Banca Mondială şi Comisia Europeană, ci a plătit mari dobînzi şi comisioane, iar Guvernele Boc V, Ungureanu şi Ponta au primit în genunchi şi apoi au executat ordinele transmise, prin komisarii internaţionali, de către asasinii economici străini. Îndeplinirea acestor porunci de către Guvernele României duce la jefuirea Poporului Român în colonia şi lagărul de exterminare numit România! În anii 2011 şi 2012, Guvernele României nu au respectat şi aplicat Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. La art. 102, alin. 2 din Legea nr. 263/2010 se precizează că „valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a cîştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent“. Cu toate că faptele sînt de natură penală, Parchetul nu s-a autosesizat, iar Avocatul Poporului se pare că nu a aflat despre faptul că 5,5 milioane de pensionari nu au beneficiat de creşterea pensiilor cu circa 10% în cei 2 ani de neaplicare a Legii nr. 263/2010. Drept „mulţumire“, o parte însemnată dintre pensionarii ale căror pensii nu au fost majorate conform Legii nr. 263/2010 au votat în 9 decembrie 2012 pe candidaţii U.S.L., A.R.D. şi U.D.M.R. În zilele de 28 şi 29 ianuarie a.c., în sesiunea extraordinară, parlamentarii au votat majorarea pensiilor cu 4%, peste indexarea cu rata inflaţiei care nu s-a aplicat de Guvernele Boc V, Ungureanu şi Ponta I. În proiectul Legii Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2013 nu au fost prevăzute aceste creşteri legale ale pensiilor. În această situaţie, fiecare pensionar are dreptul să dea în judecată Guvernul Ponta II şi să solicite stabilirea şi acordarea creşterii pensiei sale, conform Legii nr. 263/2010 şi legii votate recent în Parlament privind majorarea pensiilor cu 4%. Cu toate că cele două proiecte de Lege privind Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor de Stat pentru anul 2013 nu asigură respectarea prevederilor din Constituţia României şi din legile care impun garantarea unor procente minime obligatorii din P.I.B. pentru Învăţămînt, Sănătate şi Armată, iar la Parlament au fost depuse circa 10.000 de amendamente, Guvernul Ponta II şi cei care îl susţin au stabilit un program intensiv de lucru pentru senatori şi deputaţi, respectiv zilnic (inclusiv sîmbăta şi duminica) de la orele 9,00 la 23,00, astfel încît cele două proiecte de lege să treacă ca gîsca prin apă, fără modificări referioare la indicatorii şi cifrele aprobate de către komisarii de la F.M.I., Banca Mondială şi Comisia Europeană. Aşa se acţionează în Holocaustul împotriva Poporului Român!

Dr. GHEORGHE FUNAR

Secretar general al P.R.M.

Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2666,  01.02.2013

Apel către Avocatul Poporului - Respectaţi Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi Constituţia României!

          CĂTRE,

AVOCATUL POPORULUI

Domnul prof. univ. dr. CRIŞU ANASTASIU

          Partidul România Mare, cu sediul în Municipiul Bucureşti, Str.Vasile Lascăr nr. 16, avînd în vedere prevederile Legii nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată si actualizată, în special cele ale art.1, art.8, art.13, lit.f şi art.14, formulează prezenta

C E R E R E

prin care vă solicită  ca, în temeiul prerogativelor pe care vi le conferă art. 13, lit.f din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, raportat la prevederile art. 146  lit. d) din Constitutia României, să ridicaţi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29, alin. 7 din Legea nr. 35 din 13 martie 2008, pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administaţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi să sesizaţi, în mod direct, Curtea Constituţională pentru soluţionarea acesteia, avînd în vedere următoarele.

Partidul România Mare, un partid europarlamentar, a participat la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 cu un număr de 286 de candidaţi, din care 197 pentru Camera Deputaţilor şi 89 pentru Senatul României. Datorită obligaţiei, stabilită prin Legea nr. 35/2008, art. 29, alin. 5, de a constitui un depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, în sumă de 3.500 de lei, cel mai mare dintr-o ţară membră a Uniunii Europene, un număr de 166 de posibili candidaţi ai P.R.M. nu au reuşit să participe la alegerile respective. Ca urmare, mai multe milioane de alegători nu au avut posibilitatea să voteze Partidul România Mare în cele 166 de Colegii electorale, fiindu-le astfel încălcat un drept constituţional. După alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, Autoritatea Electorală Permanentă a refuzat,  ca, în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămînerii definitive a rezultatelor  alegerilor organizate în circumscripţia electorală, să restituie depozitul constituit de către cei 286 de candidaţi ai Partidului România Mare. Pe site-ul Autoritaţii Electorale Permanente a fost publicat un Comunicat din care rezultă că depozitul constituit se restituie numai partidelor politice care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional, iar  în cazul candidaţilor independenţi  depozitul se restituie numai celor care au obţinut cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se constituie venit la Bugetul de Stat.

După cum cunoaşteţi, nu toate legile votate în Parlamentul României sînt supuse controlului de constituţionalitate al Curţii Constituţionale, înainte de promulgarea lor de către preşedintele României. Ca urmare, în perioada post-decembristă, după intrarea în vigoare a numeroase legi şi Ordonanţe de Urgenţă, Curtea  Constituţională  a fost sesizată, inclusiv de către Avocatul Poporului,  asupra a numeroase decizii privind neconstituţionalitatea unor prevederi din multe legi şi chiar  a unor Ordonanţe de Urgenţă. În legătură cu prevederile din Legea nr. 35/2008, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48, alin. 17 din acest act normativ.

Solicitarea Partidului România Mare se bazează pe următoarele:

I.Argumente juridice

1. Carta  Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, semnată la Strasbourg, în decembrie 2007, la art. 17, „Dreptul de proprietate", alin.1 precizează că: „Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decît pentru o cauză de utilitate publică, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege şi în schimbul unei despăgubiri juste, acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o". Aceeaşi Cartă, la art. 21, „Nediscriminarea",  alin.1, a stabilit că: „Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vîrsta sau orientarea sexuală."

2. Constituţia României prevede următoarele:

a) Art.1, alin. 3:„...drepturile şi libertăţile cetăţenilor,...dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme...şi sînt garantate."

b) Art. 1, alin. 5: „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

c) Art. 4, alin. 2: „ România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de... apartenenţă politică, de avere sau de origine socială".

d) Art. 8, alin. 2: „Partidele politice… contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor..."

e) Art. 11, alin. 2: „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".

f) Art. 16, alin. 1: „Cetăţenii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".

g) Art. 20, alin. 1: „Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte".

h) Art. 36, alin. 1: „Cetăţenii au drept de vot de la vîrsta de 18 ani împliniţi, pînă în ziua alegerilor, inclusiv".

i) art. 37, alin. 1 : „Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16, alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)" .

Articolul 37 : „Dreptul de a fi ales", din Constituţia României, nu prevede nici o garanţie care să fie depusă de vreun candidat pentru funcţia de preşedinte al României, senator, deputat, preşedinte de Consiliu Judeţean, primar, consilier local. Singura condiţionare (art. 37, alin. 2) se referă la vîrsta candidaţilor. De reţinut că, în baza aceleaşi Constituţii a României, la alegerile parlamentare din perioada 1992-2004, prin nici o lege electorală nu s-a adăugat la textul Legii fundamentale şi nu s-a stabilit o garanţie financiară pentru candidaţii la Parlament. Garanţia stabilită prin Legea nr. 35/2008 nu are suport în Constituţie, fiind, evident, neconstituţională şi încalcînd dreptul cetăţenilor de a fi aleşi.

j) Art. 44, alin. 2: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular".

k) Art. 44, alin. 4: „Sînt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor".

Textul art. 44 din Constituţia României interzice, expres, şi Autorităţii Electorale Permanente să treacă în proprietatea publică, respectiv să vireze către Bugetul de Stat, depozitele constituite de competitorii electorali.

l) Art. 44, alin. 8: „Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" .

Textul Constituţiei României nu permite confiscarea unei părţi din averea competitorilor electorali, respectiv numai a unora dintre candidaţii pentru Senat şi Camera Deputaţilor, discriminaţi pe criterii politice şi în funcţie de voinţa alegătorilor. Nici A.E.P. şi nici o altă instituţie a Statului Român nu are temei constituţional pentru a confisca garanţia depusă de o parte însemnată a candidaţilor pentru Parlamentul României. Logic şi legal, candidaţii unui partid politic şi candidaţii independenţi la alegerile parlamentare, care au constituit depozitul prevăzut de Legea nr.35/2008, art. 29, alin. 5, nu trebuie să fie sancţionaţi prin confiscarea sumelor depuse, deoarece alegătorii care s-au prezentat la vot au avut anumite opţiuni politice.

m) Art. 52, alin. 1: „Persoana vătămată într-un drept al său, sau într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei ".

n) Art. 53, alin. 1: „Exercitarea unor drepturi sau a unor libertăţi poate fi restrînsă numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru, ori ale unui sinistru deosebit de grav". Nici una dintre situaţiile enumerate în Constituţie nu poate fi invocată pentru obligarea candidaţilor la Parlament de a depune o garanţie de 5 (cinci) salarii minime brute pe ţară, respectiv de 3.500 lei, în anul 2012.

Din textul art. 53 din Constituţia României rezultă foarte clar că, prin prevederile art. 29 din Legea nr. 35/2008, s-a restrîns ilegal dreptul cetăţenilor de a fi aleşi în Parlamentul României.

o) Art. 56, alin. 1: „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice".

Art. 56, alin. 3: „Orice alte prestaţii sînt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale". Dar, alegerea parlamentarilor în anul 2012 nu s-a făcut într-o situaţie excepţională, aşa cum prevede Constituţia României.

p) Art. 62, alin. 3: „Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării". Acest număr nu a fost stabilit prin Legea electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, şi cu toate că populaţia României a scăzut considerabil, conform Recensămîntului din anul 2011, numărul senatorilor şi  al deputaţilor a crescut, de la 470 la 558, respectiv cu 118, pe baza unor aranjamente electorale transpartinice.

r) Conform Legii nr. 35/2008, art. 2, pct. 10, „Colegiul uninominal - subunitate a unei circumscripţii electorale în care este atribuit un singur mandat". La alegerile din 9 decembrie 2012, au fost stabilite 452  de colegii uninominale şi, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 35/2008 (dar fiind la finalul anului Caragiale), au fost atribuite 588 de mandate, nerespectîndu-se rezultatul Referendumului naţional din 22 noiembrie 2009, cînd Poporul Român a decis un număr maxim de 300 de parlamentari.

3) Legea nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, republicată, respectînd Constituţia, nu prevede şi nu obligă la constituirea unei garanţii în numerar pentru candidaţii la această funcţie, respectiv a unui depozit în contul A.E.P.

4) Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, nu condiţionează înscrierea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, primar, consilier judeţean, şi consilier local de depunerea unei garanţii în numerar. Pentru aceste alegeri, se respectă Constituţia României şi nu se constituie nici un depozit în contul A.E.P.

5) Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, actualizată, capitolul V „Candidaturile", a înscris la art. 29 prevederi contrare Constituţiei României, adăugînd  la Legea fundamentală a ţării texte referitoare la condiţionarea înscrierii candidaţilor la Parlament de constituirea unui depozit în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 (cinci) salarii minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat. La art. 29 din Legea nr. 35/2008 nu se explică de ce, respectiv cu ce scop, trebuie ca fiecare candidat să depună valoarea a 5 (cinci) salarii minime brute pe ţară. Cu încălcarea Constituţiei României şi a altor legi, A.E.P. deschide conturi pentru constituirea depozitelor candidaţilor la funcţia de deputat sau senator, fără a acorda dobîndă. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, s-au constituit depozite la CEC Bank în sumă totală de circa 7 (şapte) milioane euro pentru 45 de zile, fără a nici o dobîndă. Mai mult, la art. 29, alin. 7 sînt înscrise prevederi neconstituţionale şi discriminatorii privind restituirea depozitelor către candidaţi.

         

II. Argumente logice şi juridice

1) Cei care au propus şi modificat Legea pentru alegerile parlamentare, începînd cu anul 2008, înscriind multe prevederi care sfidează Constituţia României, s-au bazat pe faptul că între atribuţiile şi competenţele Curţii Constituţionale nu intră şi cele referitoare la alegerile parlamentare. Conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, actualizată, aceasta veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi pentru organizarea şi desfăşurarea Referendumului naţional. În mod incredibil, Curtea Constituţională nu are atribuţii şi nu supraveghează  organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare şi nici nu confirmă rezultatele acestora. Ca urmare, cu toate că Poporul Român, prin Referendumul din 22 noiembrie 2009, a votat pentru un Parlament unicameral şi pentru reducerea numărului parlamentarilor la maximum 300, Guvernul Ponta şi Biroul Electoral Central au sfidat voinţa cetăţenilor şi au organizat alegerile din 9 decembrie 2012, astfel încît numărul senatorilor şi al deputaţilor să crească la 588, mai mare decît capacitatea sălii de la Camera Deputaţilor, unde au loc şedinţele comune. 

2) Cu încălcarea Constituţiei României şi prin excepţie de la celelalte legi electorale, prin Legea nr. 35/2008, art. 29, se instituie artificial o discriminare, în funcţie de avere, între posibilii candidaţi pentru Parlament. Foarte mulţi cetăţeni, membri ai partidelor politice neparlamentare, nu s-au putut înscrie la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, deoarece nu au avut posibilitatea să constituie depozitul de 3.500 lei, în contul A.E.P. Astfel, le-a fost încălcat dreptul constituţional de a fi aleşi. Neavînd disponibilă suma de 3.500 lei, candidaţii posibili din partea Partidului România Mare nu s-au putut înscrie în competiţia electorală în 166 Colegii. Ca urmare, datorită prevederilor neconstituţionale înscrise la art. 29 din Legea nr. 35/2008, cîteva milioane de alegători din cele 166 de Colegii nu au avut dreptul şi nici posibilitatea să voteze candidaţii P.R.M., un partid europarlamentar. Astfel, Partidului România Mare i-a fost blocată revenirea în Parlamentul României!

Fără temei constituţional şi cu încălcarea Legii partidelor politice, Legea nr. 14/2003, actualizată,  prin prevederile de la art. 29 din Legea nr. 35/2008 s-a instituit o altă discriminare numai pentru unii dintre candidaţii la alegerile parlamentare. Toţi candidaţii înscrişi la alegerile parlamentare din 9 decembrie a.c. au depus aceeaşi garanţie de 3.500 lei. După alegeri, restituirea depozitelor nu se face pentru toţi candidaţii, ci doar pentru o parte dintre ei, în funcţie de anumite criterii arbitrare şi discriminatorii. Mai mult, o parte dintre candidaţii care nu au intrat în Parlament sînt sancţionaţi de două ori pentru că au participat la alegerile din 9 decembrie 2012, inclusiv în funcţie de orientarea politică a alegătorilor care s-au prezentat la vot.

Candidaţii s-au înscris şi au candidat în colegii electorale. Depozitele au fost evidenţiate, în chitanţele de la CEC Bank, tot pe colegii electorale. Candidaţii din colegii au obţinut rezultate diferite. La restituirea depozitelor, au apărut următoarele situaţii:

a) Mulţi candidaţi P.R.M. au obţinut, în colegii, între 2,01%-15% din voturi, dar partidul din care fac parte a realizat, la nivel naţional, sub 2% din voturile valabil exprimate. În aceste cazuri, candidaţii acestui partid nu pot să-şi recupereze suma de 3.500 lei, conform art. 29, alin. 7 din Legea nr. 35/2008, deşi în Colegiile unde au candidat au fost votaţi de 5%-15% dintre alegători.

b) Mulţi candidaţi de la alte partide sau alianţe poltice au obţinut, în colegii, sub 2% din voturile valabil exprimate, dar alianţa politică sau partidul politic din care fac parte a trecut pragul electoral de 5% la nivel naţional.

c) Pentru candidaţii independenţi, care au primit 2,01%-19,99% din voturile valabil exprimate, depozitul se restituie numai celor care au obţinut cel puţin 20% din voturi în colegiul uninominal în care au candidat.

d) La nivel naţional, P.R.M. a depăşit procentul de 2%, cumulînd rezultatul obţinut de candidaţii la Camera Deputaţilor cu cel al candidaţilor pentru Senatul României.

Cele 4 situaţii întîlnite la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012  duc la următoarele concluzii:

- S-au încălcat grav prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi  ale Constituţiei României.

- S-a instituit discriminarea între candidaţi în funcţie de apartenenţa politică şi avere.

- S-a introdus, cu încălcarea Constituţiei şi a Legii partidelor politice, o sancţiune pecuniară suplimentară prin confiscarea ilegală a depozitului de 3.500 lei pentru candidaţii care au obţinut în colegiul lor peste 2% din voturile alegătorilor, dar, datorită imposibilităţii înscrierii de candidaţi în toate colegiile, din lipsa uriaşei garanţii de 3.500 lei (cea mai mare din Europa, în cel mai sărac stat din Uniunea Europeană), partidul politic a realizat un procent mai mic de 2% la nivel naţional  .

- Procentele de 2% pentru candidaţii partidelor şi 20% pentru candidaţii independenţi sînt arbitrare, discriminatorii şi lipsite de logică.

- Candidaţii determinaţi, serioşi şi responsabili care au participat la campania electorală şi au prezentat oferta lor pentru alegători sînt sancţionaţi de A.E.P. dacă la nivel naţional partidul lor nu a trecut pragul artificial de 2%. În loc să le mulţumească tuturor competitorilor, în mod public, pentru înscrierea şi participarea la alegerile electorale, Autoritatea Electorală Permanentă intenţionează să încalce Constituţia României, art. 44, alin. 4 şi 8, respectiv să confişte o parte din averea competitorilor electorali, adică suma de 3.500 lei/persoană, sumele respective urmînd să reprezinte venit la Bugetul de Stat. Această faptă  se regăseşte în Codul Penal. Prin aceasta, se ajunge la îmbogăţirea fără just temei a Statului Român. Se ştie că, prin Hotărîrea Guvernului României nr. 889 din 1 septembrie 2012, s-au aprobat bugetul şi cheltuielile necesare pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.

- Cu încălcarea Constituţiei României, A.E.P. caută să sancţioneze financiar  o parte din candidaţii la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, pentru opţiunea politică a circa 45% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne. De ce să fie sancţionaţi financiar numai unii dintre candidaţi  din cauza  opţiunii la vot a unora dintre alegători? O asemenea prevedere nu există în nici una din ţările Uniunii Europene, încălcîndu-se în acest fel Carta Drepturilor Fundamentale ale U.E. !

- Pentru o parte dintre candidaţii partidelor politice care nu au trecut pragul electoral de 5%, respectiv pentru cei care au obţinut în colegiul lor între 2% şi 5% din voturi, A.E.P. le restituie depozitul de 3.500 lei, fără a le da şi dobînda aferentă.

- Pentru o parte dintre candidaţii partidelor politice care nu au trecut pragul electoral de 5% pentru a intra în Parlament, dar au obţinut sub 2% din voturi la nivel naţional şi peste 2% în colegiul unde au candidat, depozitul de 3.500 lei nu se restituie de către A.E.P.

- Pentru partidul politic care nu a trecut pragul electoral de 5%, obţinînd sub 2%, dar ai cărui candidaţii se află pe primul loc în cel puţin 3 colegii la Senat şi în cel puţin 6 colegii la Camera Deputaţilor, A.E.P. restituie depozitele pentru toţi candidaţii, deoarece acel partid a devenit parlamentar.

- Candidaţilor organizaţiilor minorităţilor naţionale care nu ating pragul electoral de 5%, obţinînd doar 1%, li se restituie depozitul de 3.500 lei, dacă obţin un mandat de deputat.

- În colegiile unde candidaţii au renunţat la înscriere sau acolo unde candidaţii s-au retras după înscriere, A.E.P. le-a restituit depozitul de 3.500 lei. Dacă un candidat a decedat pînă la anunţarea rezultatului final al alegerilor parlamentare, A.E.P. restituie depozitul de 3.500 lei urmaşilor acelei persoane. Dacă rămîn în viaţă, candidaţii care au obţinut în Colegiul lor 5% - 15%, dar la nivel naţional partidul politic din care fac  parte a realizat sub 2% din voturile exprimate, deoarece, din lipsa banilor, nu a putut înscrie candidaţi în 35% dintre colegii, atunci acei candidaţi riscă să fie pedepsiţi şi să le fie confiscată ilegal suma de 3.500 lei. Situaţia este absurdă, în condiţiile în care, în 35% dintre colegii, alegătorilor le-a fost încălcat dreptul de a vota candidaţii posibili ai P.R.M. A fost încălcat dreptul la vot al alegătorilor în 166 de colegii electorale, iar A.E.P. vrea să-i sancţioneze financiar pe candidaţii P.R.M  care s-au înscris în 65% dintre colegii pentru alegerile din 9 decembrie 2012.

Din acest „ghiveci" electoral se poate ieşi astfel:

1) Respectînd Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi Constituţia României şi restituind garanţiile (depozitele) tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.

2) Înscriind în Cartea Albă a Autorităţii Electorale Permanente adresată Parlamentului, după alegerile din 9 decembrie 2012, acele propuneri de eliminare din Legea nr. 35/2008 a textelor neconstituţionale.

Conform Legii nr. 47/1992, art. 2, alin. 2: „Sînt neconstituţionale prevederile actelor de la alin.(1) care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei".

Avînd în vedere argumentele prezentate, vă solicităm să acţionaţi astfel încît Curtea Constituţională să admită excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29, alin. 7 din Legea nr.35/2008.

Vă mulţumim.

Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,

Preşedintele Partidului România Mare,

Membru al Parlamentului European

ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2665,  31.01.2013