* Politica, o sursă de nevroză permanentă pentru
români * Noi aventuri sexuale ale lui Ion Iliescu * O mahalagioaică isterică:
Rodica Popescu Bitănescu * Klaustrofobia PNL * Cîrcotaşul Găinuşă a fost muşcat
de un cîine lup * Comisia Nana s-a dus să facă Nani * S-a demonstrat
ştiinţific: blondele nu e proaste!
* LA DESCHIDEREA EDIŢIEI. Cel mai mare coşmar
pentru populaţia României este politica. O sursă de nevroză permanentă. Cînd îi
vede lumea pe nenorociţii ăştia la televizor, scuipă, vomită, dă cu ce apucă.
Cine o să ne scape de aceste gunoaie?
* Tot un gunoi este şi pocitania Cosmin
Prelipceanu. Maimuţă în toată puterea cuvîntului. Şi urît, şi prost. Dar ce-i
de curul lui! Ce ifose! De cîtva timp, prepelipceanu ăsta s-a pripăşit la Digi
24. Joi seara, amicul gafei a guiţat: „Simona Halep s-a calificat în
semifinalele Turneului de la Roland Garros“. Pardon? Fata se calificase deja în
FINALĂ şi performanţa asta o ştia toată lumea - numai Cosmin, Fiul Zimbrului
n-a aflat-o.
* Escrocul Dumitru Puzdrea plăteşte un site,
„Cronica Română“, special pentru a-l înjura pe binefăcătorul lui, care l-a uns
deputat - Vadim. Site-ul este umplut cu rahat de doi derbedei cu foamea-n gît:
Iulian Badea şi Dumitru Avram.
* O impostoare care cere palme e actriţa de
fundul scenei Rodica Popescu Bitănescu. De la o vreme, bătrîna paţachină se dă
scriitoare, regizoare, dizidentă, hinghereasă ş.a. În realitate, ea e o
cretină, care rîde isteric, se miră ca proasta şi mai dă-o-n sloboz. După ce a
persecutat-o pe Aimée Iacobescu, acum i-a căşunat pe Cezara Dafinescu. Două
frumuseţi ale scenei şi ecranului. Mult tupeu îţi mai trebuie ţie, o
mahalagioaică figurantă, să le terorizezi pe aceste femei! * Au ieşit la iveală
nişte filmuleţe porno cu românce. Asta se ştie, că româncele sînt la mare
căutare. Ceea ce nu se cunoaşte încă este şi prezenţa unui bărbat din ţara
noastră: nimeni altul decît Ion Iliescu. Secvenţa 1: Nea Nelu e directorul
Editurii Tehnice. Îşi face apariţia secretara - o blondă planturosă - cu un decolteu
provocator şi minijup strîns pe trup. Nea Nelu a chemat-o fiindcă are
torticolis şi îi înţepeneşte ceafa din pricina poziţiei la masa de scris.
Secretara îl desface la cravată şi la cămaşă, cu gesturi lascive, după care,
nici una, nici două, îi bagă o ţîţă-n gură. Tovarăşul director o mozoleşte ca
un căţel flămînd şi somnoros, mormăind ceva ininteligibil. Totuşi, ceva-ceva
parcă se desluşeşte: „Măi dragă tovarăşă Maricica, eu te-am rugat să-mi faci un
măsăgel - şi tu? Tu ce faci? Te joci la cocoşel! Dacă intră acum tovarăşa Nina
şi ne surprinde în meandrele concretului? Eu am mai păţit-o, şi totul a ajuns
la urechile tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ah... Ce-mi faci? De ce-mi
biciuieşti simţurile, daraghia maia? După fericirea de a studia în Uniunea Sovietică,
presopunctura ta e cea mai mare fericire din viaţa mea. Trăiască lupta pentru
pace!“. La care secretara îl dezbracă la pielea goală, strigînd: „Pace, pace,
între două dobitoace! Să moară canibalii americani. Ce corp de amant ai!“.
Aparatul plonjează, uşor, sub birou, unde secretara a coborît, ca o şerpoaică.
Aici se vede lenjeria intimă a tovarăşului Ion Iliescu: nişte chiloţi de
Superman şi un combinezon de halterofil. Nimfa blondă munceşte, de zor, pentru
readucerea la viaţă a orgănelului respectiv, în timp ce tov. director ţine o
scurtă lecţie de materialism dialectic: „Măi, tovarăşă Maricico, ştii cîntecul
Sulico? Îl cîntam cu colegii mei komsomolişti, serile, în împrejurimile
Moscovei. Ei la balalaică - eu la tingire, băteam dairaua, dar suflam şi
într-un cuc cu apă. La un moment dat, dăm nas în nas cu Marele conducător al
popoarelor. Ce crezi că făcea tovarăşul Stalin? Îşi făcea nevoile pe Mausoleul
tovarăşului Lenin! Dar ce, poate crezi că Lenin era mort? Aiurea, el nu piere
în veci! Pur şi simplu, stropit de genialul lider, autorul lucrării
«Materialism şi Empiriocriticism» a deschis întîi un ochi, după care a plescăit
din buze şi a întrebat: «Vodka esti?». Dar, duşmanii nu dormeau! Stai!“. Brusc,
secretara a scos ţîmburuşul din gură şi a întrebat: „Să mă opresc? Nu vă place
tehnica mea?“ - „Ba bine că nu! De-aia te-am şi angajat la Editura Tehnică. Eu
mă refeream, dragă tovărăşico, la un comando de spioni yankei, care ne-a pus
armele în piept şi, efectiv, ne-a somat să mergem în patru labe, cîntînd «Oh,
my darling, oh, my darling, oh my darling Clementine». Ne-am supus, ce era să
facem? Apoi, nu ştiu care din noi a scos o sticlă de vodcă şi ne-am împăcat.
Totuşi, un puşcaş marin a agitat un cuţit mare, de spintecat rechinii, şi s-a
apropiat de mine: «Pot să tai o felie de muşchi ţigănesc?». Mai de voie, mai de
nevoie, l-am lăsat. Da’ animalul a început să urle şi, de matol ce era, nu a
tăiat de la braţ, sau de la pulpă, ci de la puţulică. Iată motivul, dragă
tovarăşă Maricico, pentru care organul meu genital nu mai are 40 de centimetri,
ci doar 4 - aşadar, un calcul matematic arată că s-a micşorat de 10 ori. Aşa că
munca ta nobilă şi dezinteresată mă duce cu gîndul la o învăţătură genială a
clasicilor marxismului: «Funcţia creează organul, iar exerciţiul îl dezvoltă».
Dă-i înainte! Poate îl aduci de la 4 la 40 de centimetri, cum a fost“.
Secretara se dezbrăcase, între timp, şi ea. A rămas cum a făcut-o distinsa
coana mă-sa: adică băiat. Fiindcă acum a ieşit la iveală că era un transsexual.
Aşa că nu mai avea nevoie de orgănelul lui, fiindcă îl avea pe al ei (lui). Şi
atunci, s-a produs o răsturnare spectaculoasă de situaţie: Ion Iliescu a fost
penetrat de secretară. Fericitul cuplu a ieşit de sub birou şi a mers de-a
buşilea, pe culoar, a luat liftul şi a coborît în biroul tovarăşei Suzana
Gîdea. Asta, cînd i-a văzut aşa, îmbîrligaţi, a ţipat: „Mamă dragă, ce-i cu
voi? Din ăştia îmi erai, tovarăşe Nelu? Penis captiv, aici? Şi tu, hăndrălăule,
de ce îl posezi pe acest cunoscut membru al CC al PCR, pregătit să-i ia locul
tovarăşului Ceauşescu? Las’ că vă satur eu de sex turbat, hojmalăilor!“. Şi a
pus mîna pe o manivelă de maşină, cu care i-a altoit zdravăn. Koneţ Filma. Al
doilea film se petrece în biroul domnişoarei Corina Creţu, de la Palatul Cotroceni.
Aceasta bea o cafea cu secretarul de Stat al SUA, Colin Powell. Brusc, ea se
năpusteşte asupra negrului, copleşindu-l cu sărutări pătimaşe. Deodată, ochiul
de sticlă îi cade în ceaşca de cafea a înaltului oaspete, care, din cale-afară
de tulburat, îl înghite! Cu noduri, ce-i drept. Cum să-l scoată? Noroc cu
preşedintele României, care tocmai brevetase o pompă de vacuum cu clizmă.
Domnişoara consilier prezidenţial şi-a călcat pe inimă şi l-a chemat pe şeful
ei. Nea Nelu a apărut: avea chiloţi de tablă - tot un brevet de invenţie, menit
să sporească rezistenţa la temperaturi extreme şi, evident, la şuturi în fund.
Dintr-o privire, el şi-a dat seama ce s-a întîmplat. „Măi, dragă Corina, şi
ăsta ţi-a înghiţit ocarina? Nu te mai saturi? Noroc cu invenţia mea, medaliată
cu aur la Salonul Internaţional de Farfurii Zburătoare din Olteniţa. Tu ţine-l
de vorbă pe Colin Powell, în timp ce eu voi folosi sinergia faptelor pentru a
scoate ochiul din orificiul anal“. L-au pus pe negru în patru labe, între
drapelele NATO şi UE. Şeful Statului şi-a îndesat pe cap o şapcă de miner,
prevăzută cu lampă de cuarţ - captură de la Mineriada din septembrie 1991. A
explorat augusta găoază. „Aha, l-am dibuit! E în intestinul gros, la graniţa cu
creierul subţire. Dă-mi pompa, domnişoara Creţu, să i-o bag în creţ“. Ce făcea
negrul în vremea asta? Ofta şi plîngea: „Oh, my God! Oh, my God! It’s amazing!
Incredible!“. Dar tovarăşul Iliescu e un profesionist desăvîrşit, nu se dă
bătut, cu una, cu două. „Scoate, drace, ce-ai furat! Canibalule! Avea şi fata
asta un ochi de sticlă şi tu, african primitiv, ai vrut să-ţi sporeşti colecţia
de mărgele colorate şi l-ai înghiţit! Serviciile Secrete aveau informaţii de
mai multă vreme. Nu vă mai săturaţi! Ar fi făcut una ca asta Mareşalul
Malinovski? Sau tovarăşul Gorbaciov?“. În vremea asta, Corina Creţu se parfuma,
la oglindă, fredonînd cîntecul lui John Lennon: „Power to the people“. Negrul
credea că zice de el, Powell, aşa că îi arunca priviri languroase. Într-un
tîrziu, aparatul minune inventat de Ion Iliescu a reuşit să evacueze corpul
delict care se plimbase prin organismul secretarului de Stat al SUA. Fericita
chioambă şi l-a pus la loc aşa cum era, din dorinţa de a avea de la amantul ei
o amintire de neşters. Apoi, ca o leoaică, i-a culcat pe ambii septuagenari la
pămînt şi i-a posedat sălbatic. Ce să-i faci, îi plac bruneţii. Atîta a muncit
la cei doi bătrîni, încît i-au luat cu targa, sînt la reanimare. * Ţiganul
ciorditor Vasile Dîncu (Danciu) a învăţat un cuvînt: partipriuri. Nu ştie ce înseamnă,
ca dovadă că îl foloseşte anapoda. Dar îl pronunţă, de mai multe ori pe minut,
fiindcă aşa crede beţivanul de la Cluj că îl impresionează pe stăpînul lui,
fostul activist CC al UTC Ioan Rus.
* Gafă de proporţii în „Libertatea“ de vineri,
6 iunie: „Traian Băsescu a ocolit jilţul din Parlament“. Din nota cu pricina
reieşea că manifestările prilejuite de Jubileul a 150 de ani de la înfiinţarea
Curţii de Conturi au şi avut loc în Parlament, mai exact joi, 5 iunie. Adevărul
e altul: joi a fost festivitatea de decorare a lui Nicolae Văcăroiu, la Palatul
Cotroceni. Sărbătorirea din Parlament s-a desfăşurat vineri, 6 iunie. * Mai
ţineţi minte cum se bătea barbugiul Piţurcă Victor, cu babaroasele în piept,
după victoria penibilă, din meciul cu Alba-Neagra? „Am făcut un salt calitativ
bun şi putem învinge orice echipă în momentul ăsta“. Ce imbecil! Adică putem
bate şi Brazilia, şi Spania, şi Germania, da? Nu, că ne-au bătut păstorii de
cămile din Algeria! La asta ce mai guiţă Satana Piţurcana? „A fost un test reuşit.
Am jucat bine“. Hai sictir de nenorocit. * Junele Radu Buzăianu dă tare cu
buzduganu’ în ziarul „Naţional“. Ultimul pamflet al talentatului vorbete se
intitulează „Klaus Iohannis, selecţioner!“. Ne face plăcere să reproducem
textul integral: „Mi s-a făcut rău cînd am văzut că echipa de respingători de
mingi a selecţionerului nea Piţi o susţine pe Simona Halep. Raţional ar fi fost
invers. E ca şi cum Alin Buzărin ar scrie un editorial despre editorialul lui
Radu Paraschivescu. Ca şi cum ţi-ar vorbi Mircea Geoană despre ce trebuie făcut
la prezidenţiale. Ca şi cum Gigi Becali ar vorbi despre creştinism. Ca şi cum
la B1 TV s-ar discuta despre libertatea presei. Ca şi cum Băsescu l-ar asigura
pe Obama de sprijinul militar al României. Ca să stea liniştit. Cam aşa şi
naţionala lui nea Piţi o susţine pe Simona Halep. Îmi place Victor Piţurcă
atunci cînd îşi argumentează neputinţa cu lipsa de jucători de valoare.
Prietene, cînd erau Popescu şi Hagi, Mutu şi Chivu, ne mai permiteam un
antrenor prost. Acum, cînd echipa e asta care e, luxul unui antrenor de
alibiuri jenante, d-ăsta ca tine, e un pic cam mult. Pe principiul, dacă nu e
foarte talentat, măcar cîteva fixaţii să aibă. Să ne înţelegem. Piţurcă e ăla
de i-a nimerit o minge în cap şi-a intrat în poartă. Am, însă, o soluţie. În
ansamblul ăsta de nemulţumiri benigne, vin să dau nume rezolvării. Klaus
Iohannis la naţională. E nevoie de un neamţ. Întotdeauna. Cînd apare numele
lui, nu trăiţi sub o senzaţie de competenţă generală? De la primar la
prim-ministru şi pînă la preşedinte de partid. De la ministru de Interne la
vicepremier. De la ministru al Afacerilor Externe la preşedinte de ţară. Omul
ăsta pare că poate trăi în orice funcţie. Pare o soluţie generală. D-aia zic!
Klaus Iohannis, selecţioner. Deci, lăsaţi că va fi bine!“. * PNL a început să
sufere de Klaustrofobie.
* Miercuri, pe cînd îşi făcea nevoile în
Parcul Izvor, din Capitală, cîrcotaşul Mihai Găinuşă a fost muşcat de mînă
(haripă) de un cîine lup. Întrucît era pericol de turbare, aşadar chiombălăul
să-l contamineze pe patruped, au fost chemaţi medicii veterinari, care au
salvat cîinele. Ne amintim de o epigramă veche, care îi vine găinuşă lui
mănuşă, sau viceversa: „Un cîine i-a muşcat/ Mîinile./ Şi-a murit turbat/
Cîinele“. * Ziarul „Azi“ îşi bate joc de mult prea preţioasa Gabriela Vrînceanu
Firea Pandele: „Eşec glorios al Comisiei Nana“. Cu alte cuvinte, Comisia Nana
s-a dus să facă Nani. * Tot în „Azi“ a apărut articolul intitulat „Bancorex,
încă bună de supt!“. Textul e ilustrat cu fotografiile a doi buni prieteni:
George Constantin Păunescu şi Răzvan Temeşan. * „Evenimentul zilei“ are gafa în
sînge. Priviţi ce apare aici în nr. de joi, 5 iunie: „20% dintre monumentele
istorice ale Capitalei se află în Bellu. Pe 28 de hectare se întind opere ale
marilor sculptori români: Ion Mincu (?!), Dimitrie Paciurea etc.“. Alo, aţi
căpiat? Ion Mincu a fost arhitect, nu sculptor! Şi „etc.“ nu se foloseşte la
enumerarea unor persoane, ci la înşiruirea unor lucruri, străzi, oraşe ş.a.m.d.
* Titlul săptămînii trecute a văzut lumina
tiparului în ziarul „Naţional“: „Un brazilian blond cu ochi albaştri s-a
transformat în coreean“. Hai, că-i tare! Totuşi, în ce fel de coreean?
Nord-coreean, sau sud-coreean? * Continuă serialul schizofrenic din „Click!“:
„UITE cît costă asigurarea pentru telefonul mobil!“; „UITE ce sexy a fost
Roxana Vancea de ziua ei!“; „UITE ce discutau cei doi soţi la telefon!“; „UITE
cum ţii berea la rece fără să consumi curent!“. * Cercetătorii de la
Universitatea Stanford, din California, au demonstrat ceva uluitor: blondele nu
sînt proaste! Înseamnă că n-au cunoscut-o pe Monica Tatoiu… * Ziarul
„Tricolorul“ se aproprie de Nr. 3.000! E o performanţă remarcabilă, o recunosc
şi adversarii. Sumarul celor mai recente numere e palpitant. JOI, 5 iunie:
„ULTIMA ORĂ. Crin Antonescu a fost şantajat, la Washington, că va fi distrus!“;
„Jocul lui Sebastian Ghiţă“ (Dan Tăpălagă); „Hai să (ne) rîdem de oamenii fără
umor!“; „URMĂRIŢI! PRINDEŢI! ARESTAŢI! A reapărut traficantul de droguri şi de
minore Cezar Marin“; „Istoria secretă a Uniunii Europene“ (editorial de Vlad
Hogea); „Şi alte publicaţii ne dau dreptate. Cum au ajuns să ne conducă Nea
Ăştia? Care e faza cu ei?“ (Radu Buzăianu, „Naţional“); „Cea mai importantă
invenţie a Secolului XXI“; „Aşa vă place Istoria? Napoleon era foarte gelos“
(Octave Aubry); „Civilizaţiile antice deţineau secretul călătoriei în timp?“;
„Fenomene stranii. Enigma «Luminilor din Phoenix»“ (Dan Farcaş); CALENDAR;
HOROSCOPUL MINERVEI; REBUS (Paul Băgneanu); CARICATURI (Mihai Matei). VINERI:
„Noi i-am spus marinarului Traian Băsescu să nu aibă încredere în procurorul
Victor Ponta. Cronica unui măcel anunţat“; „Candela de Argint“ (elegie inedită,
de Corneliu Vadim Tudor); „Vorbe de spirit“; „ULTIMA ORĂ. Luptă aprigă pentru
funcţia de şef al unui partid care nu există“; „FOTBAL. O nouă şi umilitoare
înfrîngere: România-Algeria: 1-2 (?!). PIEI, SATANO!“ (pamflet de Corneliu
Vadim Tudor); „În SUA se face presă adevărată… Va ajunge democraţia americană
un alt zeu prăvălit din ceruri?“ (Patrick Buchanan); „Bomba Secolului. Secretul
de la Roşia Montană care schimbă Istoria: «Securitatea a intrat în galerie şi a
sigilat totul!»“; „Aşa vă place Istoria? Primul ziar din România a fost creat,
în 1790, de Prinţul Potemkin“ (Pamfil Şeicaru); „Fenomene stranii. Unii sfinţi
au murit de boli nedemne“ (Larry Dossey). * Iată cum sună textul despre aurul
de la Roşia Montană: „În luna februarie a anului 2012, o echipă
româno-canadiană de geologi urmărea rămăşiţele filonului de aur la una dintre
galeriile săpate de agatîrşi, în urmă cu 5.500 de ani, la Roşia Montană.
Atunci, echipa a făcut, din întîmplare, o descoperire colosală, ce ar putea
modifica Istoria omenirii dacă s-ar face publică. În plus, ceea ce şochează şi
mai tare este locul unde a fost făcută această uluitoare descoperire. Lespedea
a fost găsită în Galeria Hiperboreana, aflată pe Valea Cornei, sub satul Corna,
de la Roşia Montană. Acest loc a fost cercetat, în urmă cu 36 de ani, iar
datorită uluitoarelor descoperiri arheologice şi antropologice, practic, de
neconceput pentru acea vreme, ea a fost închisă şi, apoi, sigilată la comanda
Securităţii. Geologii români şi canadieni au descoperit, la baza galeriei,
capătul dreptunghiular al unei lespezi aurii, care nu părea a fi o rocă
naturală. După prelevarea unei mostre, rezultatele de laborator au arătat că
era vorba de o piatră compozită, obţinută după o tehnologie imposibil de
reprodus în condiţiile ştiinţei actuale, compusă din 15% praf de granit, 30%
wolfram şi 55% pulbere de aur de 50 de karate, scrie efemeride.ro. În luna
aprilie, în timpul discuţiilor purtate, cu uşile închise, la Ministerul
Minelor, Petrolului şi Geologiei, canadienii au cerut ca această descoperire să
nu fie făcută publică, iar galeria să fie închisă urgent. Românii au fost de
acord cu păstrarea secretului, însă au insistat să continue cercetările şi să
trimită acolo o echipă de arheologi. Zona a fost închisă imediat, cu sîrmă
ghimpată, şi pusă sub pază. De la începutul lunii mai pînă pe 23 iunie s-au
derulat, în secret, săpături în jurul lespezii. Măsurătorile au stabilit faptul
că aceasta, perfect şlefuită, cîntărea aproximativ 1.700 de tone (cu 100 de
tone mai mult decît cea de la Baalbek, în Liban), avea o lungime de 12 metri, o
lăţime de 6 metri şi o înălţime de 3 metri, iar aurul din ea reprezenta 935 de
tone, de 150 de ori mai mult decît tot aurul extras la Roşia Montană de daci,
romani, austro-ungari şi români la un loc. Într-un final, lespedea a fost
segmentată în 80 de calupuri egale, încărcată în containere şi transportată
noaptea, sub escortă militară, spre o destinaţie necunoscută. Din anumite
informaţii reiese că fragmentele au ajuns la Combinatul Siderurgic din Galaţi,
unde au fost topite şi transformate în lingouri de aur şi wolfram, despre care
nu se ştie unde au fost depozitate“. * Joi am urmărit, la TVR 2, o emisiune
realizată de un fost magazioner de la Editura Cartea Românească, pe numele său
real Florin Rîpă. Insul şi-a tras numele de Iaru şi se dă cunoscător a toate,
îndrugînd verzi şi uscate, cu un aer întrerupt-nevricos. Norocul lui se cheamă
Stelică Tănăsică. Acesta i-a dat pe mînă o emisiune, unde îndeasă, cu furca,
tot felul de persoane în căutare de enigme şi constipaţii. Pardon, conspiraţii.
Ce s-a întîmplat joi? A fost discutat filmul „Reconstituirea“, regizat de
Lucian Pintilie. La un moment dat, una dintre invitate, pe nume Manuela
Gheorghiu, a debitat şi o minciună, şi o prostie: cică în 1953, tînărul Nicolae
Ceauşescu a ordonat arderea Arhivei de filme a Armatei (?!), în care se afla un
documentar şi despre „intrarea trupelor române în Budapesta, în 1918“. Ah,
Manuelo, crudelo, dacă nu te-am cunoaşte! Degeaba îţi pui pampoane colorate şi
te dai codană - nu reuşeşti să-ţi păcăleşti vîrsta, care a trecut de 70 de ani.
Şi nici biografia: aceea de fiică adoptivă şi de amantă a unui membru al CC al
PCR, Mihnea Gheorghiu. Necazul tău e că vrei să faci pe dizidenta, împroşcînd
cu noroi memoria unui om care a făcut ceva pentru ţara asta - lui Ceauşescu
datorîndu-i-se chiar şi construcţia sediului TVR, din care tu lansai gogoşi în
stratosferă. Nu, omul ăsta n-a ars nici o arhivă de filme. Iar intrarea
trupelor române în Budapesta n-a avut loc în 1918 - ci cu 1 an mai tîrziu, mai
exact în 3 august 1919, iar în 4 august s-a bătut un glorios pas de defilare pe
Bulevardul Andrassy. Nu-i prea tîrziu, Manuelo, să te pui cu burta pe carte.
Dar ceilalţi din platou - în primul rînd autodidactul Rîpă - de ce n-au
corectat-o pe fiinţa asta suficientă şi agresivă?
* Unul dintre cei mai scîrboşi „politicieni“
din aceşti 25 de ani blestemaţi este numitul Cristian Dumitrescu. Fost politruk
la „Scînteia tineretului“ (deci activist CC al UTC), care se dădea, în anii
’80, procuror (aşa cum făcea şi Radu Stroe) - acest roşcovan dubios s-a aciuat
la FSN, apoi la PD-FSN, devenit PD, după care a calculat că e mai profitabil să
intre în PSD. De profesie slugă. Înainte, îi trăgea clopotele lui Nicu
Ceauşescu. Pe urmă, lui Ion Iliescu, Petre Roman, Traian Băsescu, Adrian
Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta. Nu de mult, frate-su a omorît-o pe mă-sa:
i-a băgat ceva pe gît, ca să-i elibereze traheea. Omor prin imprudenţă,
desigur. Dar a intervenit politrukul Cristinel şi individul n-a păţit nimic. Şi
încă ceva: acest parazit bolnav de vedetism e însurat cu celebra plagiatoare
Cristina Dumitrescu, care se dă dascăl universitar (?!). * Am primit, prin
grija tinerei Ana-Maria Păunescu, două noi numere ale revistei „Flacăra lui
Adrian Păunescu“. Că „Flacăra lui George Arion“ a murit demult (pe ce pune mîna
acest ţigan grafoman, cu pipa-n gură şi cînd doarme, se usucă). Ca de obicei,
ne-a reţinut atenţia rubrica lui Andrei Păunescu (pe care îl sfătuim, amical,
să aibă o limbă mai puţin ascuţită, fiindcă el nu are statutul tatălui său).
„Sînt 17 regiuni autonome în Italia, dar eu vorbesc de unul singur“ (Sobor
Csaba, Antena 3); „În alte ţări din Europa, autonomia şi autoguvernarea este un
lucru normal“ (România TV), „În Crimeea, numărul minorităţilor a scăzut“
(România TV); „Operaţia de coloană cervicală a domnului Becali nu e foarte
dificilă, ci de maximă răspundere“ (România TV); „Vestul, Nordul şi Estul ţării
va fi excedentar din punct de vedere al precipitaţiilor“ (Dana Cordoneanu,
Realitatea TV); „Una e să fii puţin sub normă, alta e să fii mult sub normă“
(Realitatea TV); „Mai mulţi hoţi au sărit să prădeze trenul“ (România TV - dar
ce pretenţii ai la alde Sebastian Ghiţă, care furează şi jefuiază toată ţara?);
„Ăsta-i fi-su lu’ Kim Ir Sen, care e conducătorul de azi al Coreei de Nord“
(Radu Banciu, B1 TV - gafă mare a pitecantropului chelbos: azi, la putere la
Phenian nu e fiul lui Kim Ir Sen, ci nepotul lui, ceva mai deştept decît
dobitocul de Banciu); „Este pentru prima oară în premieră cînd oamenii vor vota
doctrine (pentru Parlamentul European)“ (Lucian Bolcaş, Antena 3; sigur că da,
e vorba de „doctrinele“ dintre picioarele nevestelor lui Victor Ponta, Crin Antonescu
şi Ramona Mănescu şi ale amantelor lui Ion Iliescu, Liviu Dragnea, Dan
Voiculescu, Marian Vanghelie); „Liliana Mincă care a fost directoare la
Loterie“ (Rareş Bogdan, Realitatea TV); „A oferit una dintre cele mai
importante elemente ale acestei seri“ (Mihai Gâdea, Antena 3); „Vorbim de
faptul că Radu Mazăre a cerut mită 175 de euro“ (Realitatea TV - numai atît?);
„Este doar începutul unei lupte extrem de crîncene între Ponta şi Băsescu“
(Realitatea TV). * La TVR 2 s-a transmis, în direct, Festivalul-concurs de
muzică uşoară „George Grigoriu“, de la Brăila. La un moment dat, prezentatorul
Octavian Ursulescu a prezentat-o pe o frumoasă din localitate: Laura Stoian.
Dar fata e nu numai frumoasă, ci şi foarte talentată, cu o voce memorabilă. *
Pentru cei care nu ştiu, vom spune că, deşi făceau parte din generaţii
diferite, Vadim era bun prieten cu minunatul compozitor George Grigoriu, acesta
compunînd, în anul 1983, pe versurile tînărului Tribun „Marşul Pionierilor“:
„Patriei să-i dăm onorul/ Şi-un salut pionieresc/ Purpura şi Tricolorul/ În
cravate se-mpletesc./ Iată marşul bucuriei/ Şi al recunoştinţei vii/ Pionierii
României/ Sînt cei mai fericiţi copii!“. Astăzi, s-a ales praful, de tot şi de
toate. Eşti mulţumit, Iliescule? * Puradelul care a luat milioane de pumni în
cap (a fost pugilist, categoria sac de box) pe nume Cornel Bichineţ se tot
screme să se remarce pe lîngă liderii PNL. Partid la care s-a pripăşit, după ce
Vadim l-a făcut, atenţie: 1) Senator (8 ani); 2) Preşedinte al Consiliului
Judeţean Vaslui (4 ani); 3) Vicepreşedinte al aceluiaşi Consiliu (4 ani). Acum,
stîrpitura nu se mai regăseşte în PRM, aşa că pozează în liberal. Are şi faţă.
Zilele trecute, bichineţul negru la suflet, dar cu veleităţi literare (?!)
freca ţiparul pe lîngă bătrînul Quintus, ca să-l vadă lumea la televizor. Lumea
l-a văzut, dar a crezut că e şoferul, sau vreun deţinut evadat, care a venit la
Parlament să se arunce-n cap de la balcon. Bă, Bichineţ, suflet de slugă: se
vede că eşti ţigan, după faţa tuciurie şi lipsa de caracter.
ALCIBIADE
REVISTA ROMANIA MARE nr 1244 - 10.06.2014
Postări
