"Acest BLOG este creatia integrala a doamnei Ruxandra Lungu , fosta presedinta OFRM 2009-2014 si a domnului Ing Florin Chiriac, simpatizant PRM.
In continuare vom publica articole de interes general, informatii despre PRM, comunicate de presa, primite direct de la "sursa", rubrica "Saptamana pe scurt" din revista Romania Mare, diverse materiale .

Va multumim pentru suportul acordat !"




Colectivul de administratori ai blogului http://www.corneliuvadimtudor.blogspot.com/




vineri, 1 iulie 2011

ŞARPELE UNGURESC A IEŞIT LA DRUMUL MARE! În timpul nopţii, sediul PRM din Municipiul Sf. Gheorghe a fost vandalizat. A fost desenată, cu graffiti, o zvastică şi s-a scris în ungureşte: „Ţinutul Secuiesc nu e România!“

    

Comunicat de Presă


În cursul nopţii de 28 spre 29 iunie 2011 s-a întîmplat un incident extreme de grav: sediul PRM din Municipiul Sf. Gheorghe (jud. Covasna) a fost atacat. În mod concret, pe zidul clădirii a fost desenată, cu graffiti, o zvastică şi s-a scris în ungureşte: „Szekelyföld Nem Romania!“, adică „Ţinutul Secuiesc nu e România!“ A doua zi, dimineaţă, preşedintele Filialei PRM Covasna, dl. Gică Agrigoroaie, a depus Plîngere la Poliţia Municipiului Sf. Gheorghe. La rîndul meu, l-am căutat, la telefon, pe ministrul de Interne, dl. Traian Igaş - dar acesta se afla peste hotare, mai exact la Salzburg, la un forum internaţional. În această situaţie, am vorbit cu cel desemnat să-l înlocuiască la conducerea ministerului, dl. secretar de Stat Gheorghe Emacu, pe care l-am rugat să ordone o anchetă şi să-i identifice pe făptaşi.

Aşa ceva se numeşte, în orice limbă şi ţară din lume, „TERORISM", iar sancţiunile sînt deosebit de severe. Mîine ce va urma? Teroriştii unguri ne vor da foc, în casele noastre, în ţara noastră? Ne vor spînzura, ca pe Avram Iancu?

Precizez că este a treia oară, în ultima vreme, cînd sediul PRM din Municipiul Sf. Gheorghe este ţinta unor asemenea atacuri şovine. Tricolorul României, arborat la intrare, a fost rupt de mai multe ori, ba chiar a fost furat. Membrii şi simpatizanţii PRM din aşa-zisa „secuime" sînt ameninţaţi sistematic, fiind somaţi să plece din zonă şi simţindu-şi viaţa în pericol. Nici un alt partid românesc nu este expus unor asemenea pericole. De ce? Fiindcă toate au făcut, sau încearcă să facă, formule de Guvern cu bandele horthyste. Cum or să-i atace huliganii unguri pe cei de la PDL, PSD şi PNL, de vreme ce căpeteniile acestor formaţiuni s-au dus, cu căciula în mînă, ca ultimii milogi, la cel de al X-lea Congres al UDMR, desfăşurat la Oradea, în februarie 2011? Acestea sînt datele problemei şi ele nu pot fi falsificate, populaţia înţelegînd foarte bine cine i-a suit pe criminalii unguri în capul românilor. Şarpele unguresc, cînd îl doare capul, iese la drumul mare. Acum a ieşit. Şi îi vom zdrobi capul.
Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,
Membru al Parlamentului European,
Preşedintele Partidului România Mare
30 iunie 2011


http://www.ziarultricolorul.ro/comunicate-de-presa/arpele-unguresc-a-ieit-la-drumul-mare-n-timpul-nopii-sediul-prm-din-municipiul-sf-gheorghe-a-fost-vandalizat-a-fost-desenat-cu-graffiti-o-zvastic-i-s-a-scris-n-ungurete-inutul-secuiesc-nu-e-romnia.html

ULTIMUL SONDAJ LE-A FĂCUT SPUME LA GURĂ CARICATURILOR TRAIAN BĂSESCU, CRIN ANTONESCU, VICTOR PONTA: * P.R.M. - 31% * VADIM - 41%

Miercuri seară, Traian Băsescu a primit de la Serviciile Secrete sondajul de opinie, efectuat cu regularitate, de două ori pe lună, la comanda şi pentru uzul Administraţiei Prezidenţiale. Acesta a fost realizat în intervalul 19 – 28 iunie 2011 şi are următoarele date metodologice: Eşantion: 1.800 de persoane; Marja de eroare: + 2%; Metoda de lucru: interviu telefonic.


I. Dacă la jumătatea lunii octombrie, în România, ar avea loc alegeri prezidenţiale anticipate, cu ce candidat aţi vota?

1) Corneliu Vadim Tudor: 41%;

2) Crin Antonescu: 22%;

3) Victor Ponta: 19%;

4) Dan Diaconescu: 6%;

5) Traian Băsescu: 5%;

6) Kelemen Hunor: 3%;

7) Gabriel Oprea: 2%;

8) Nu ştiu; nu mă interesează: 2%.


II. Dacă la jumatatea lunii octombrie, în România, ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, cu ce partid sau alianţă politică aţi vota?


1) USL: 44%;

2) PRM: 31%;

3) PDL: 8%;

4) PNG: 4%;

5) PPM (Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania): 3%;

6) UDMR: 3%;

7) UNPR: 3%;
8) Partidul Verde: 2%;

9) Nu ştiu; nu mă interesează: 2%.

Aceste scoruri i-au năucit pe cei trei maimuţoi care se păruiesc de dimineaţă pînă noaptea, tîrziu, pe toate posturile de Televiziune, dar de pomană.

http://www.ziarultricolorul.ro/eveniment/ultimul-sondaj-le-a-fcut-spume-la-gur-caricaturilor-traian-bsescu-crin-antonescu-victor-ponta---prm---31--vadim---41.html

DEZORGANIZAREA TERITORIALĂ, CONCENTRATELE ŞI REVIZUIREA CONSTITUŢIEI

Se ştie că România este singura ţară din Uniunea Europeană care staţionează în criză, cu toate că Regimul Băsescu-Boc beneficiază de consilierea şi tutela Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, de la care a luat un împrumut de 20 miliarde euro, iar în primele 5 luni din acest an a mai luat credite, de la alte bănci străine, în sumă de 12 miliarde euro. România este singura ţară din U.E. care nu a avut şi nu are un program anticriză! Guvernul Boc V şi P.D.L., U.D.M.R., U.N.P.R. şi deputaţii minorităţilor etnice care se află la Putere nici măcar nu se gîndesc la un program anticriză, în timp ce se apropie al doilea val al crizei internaţionale. Actuala Putere vine cu soluţii şi improvizaţii la orice problemă inventată, dar nu abordează nici un program anticriză! Regimul Băsescu-Boc se face că lucrează şi se implică în domenii paralele cu criza, respectiv reorganizarea teritorială a României, bulversarea instituţiilor deconcentrate şi revizuirea Constituţiei. În fond, în Holocaustul împotriva românilor s-a trecut la dezorganizarea teritorială a României, la concentrarea instituţiilor deconcentrate, la modificarea şi completarea Constituţiei pentru a putea lovi în români, inclusiv în cei plecaţi în străinătate.


I) Dezorganizarea teritorială. Fără să fie o necesitate şi fără ca Poporul Român, prin Referendum Naţional, să hotărască reorganizarea ţării, s-au apucat minorităţile etnice de federalizarea României. Începutul l-a făcut U.D.M.R. cu un proiect de lege privind împărţirea României în 16 regiuni, din care să poată face două Ungarii mici, aşa-zisul „Ţinut Secuiesc” (fără secui) şi Partium. Puterea şi Opoziţia s-au înţeles cu U.D.M.R. şi au lăsat să treacă acest proiect prin Senatul României, fără dezbatere, fiind aprobat tacit. Din nou, se constată că lipsesc din Parlament reprezentanţii Partidului România Mare, în urma alegerilor fraudate. După U.D.M.R., preşedintele alogen Băsescu, la comandă străină, a decis că România trebuie împărţită în 8 regiuni sau judeţe mari, motivînd că numai aşa pot fi atrase fonduri europene. Aflînd de supărarea liderilor U.D.M.R. şi a Ungariei, preşedintele Băsescu le-a făcut cadou o regiune mai mică, formată din judeţele Covasna şi Harghita. Atît preşedintele Băsescu, cît şi premierul Boc au uitat să-i convingă pe români cum această mică regiune, prin excepţie faţă de regiunile mari, poate atrage fonduri europene. După ce a ţinut în şah P.D.L. şi U.N.P.R., Cicciolina din politica românească post-decembristă a rămas tot nemulţumită şi a hotărît să impună preşedintelui Băsescu şi P.D.L. + U.N.P.R. să fie amînată federalizarea României, în schimbul asigurării că va fi adoptată Legea privind Statutul minorităţilor naţionale. După ce a fost anunţată de către preşedintele Băsescu împărţirea României şi după un balamuc de aproape o lună, mai ales în plan mediatic, Puterea s-a decis, în 27 iunie a.c., să înfiinţeze o comisie care să analizeze consecinţele reorganizării teritoriale. A rămas evidentă minciuna cu atragerea fondurilor europene! La comandă, Regimul Băsescu-Boc a abandonat această temă şi a trecut la alte diversiuni. Niciodată Regimul Băsescu-Tăriceanu-Boc nu a precizat în Parlament ce fonduri vor fi atrase de la Uniunea Europeană, dar mai ales ce fonduri nerambursabile nu au fost atrase în perioada 2007-2011, de ce, cine sînt vinovaţii şi cum au fost ei sancţionaţi pentru neatragerea a celor puţin a 10 miliarde euro!

Pe tema împărţirii teritoriale a României, preşedintele Băsescu a scăpat porumbelul şi i-a anunţat pe români că vor fi desfinţate numeroase comune. De ce? Pentru că majoritatea lor nu-şi pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii. S-a ajuns în acestă situaţie în mod programat, deoarece Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu au dus o politică diabolică, vizînd desfinţarea locurilor de muncă din comune prin lichidarea (pe calea privatizărilor) unităţilor agricole, a celor de industrializare a produselor agricole, a cooperaţiei şi a secţiilor numeroaselor fabrici, întreprinderi şi uzine din mediul urban. După ce au lăsat majoritatea comunelor fără însemnate venituri proprii, alogenii din conducerea României vor să bulverseze administraţia locală de la acest nivel, bătîndu-şi joc de cetăţenii din mediul rural, pe care i-au lăsat fără locuri de muncă, fără şcoli, fără asistenţă medicală, şi, în curînd, fără poliţişti.

II) Concentratele. În subordinea ministerelor, fosta şi actuala Putere a stabilit care sînt instituţiile botezate deconcentrate, în urma aplicării principiului descentralizării. Pe baza blestematului algoritm politic, în conducerea instituţiilor deconcentrate au fost numiţi, cu greu, reprezentanţii actualei Puteri (P.D.L., U.D.M.R. şi U.N.P.R.). Foştii conducători ai instituţiilor deconcentrate din judeţe, cei cu carnete de P.S.D. şi P.N.L., au fost înlocuiţi în forţă şi, de regulă, abuziv. Ca urmare, ei s-au adresat instanţelor judecătoreşti şi mulţi dintre ei au cîştigat procesele, fiind reangajaţi pe posturile pe care le-au deţinut. S-a ajuns ca în conducerea multor instituţii deconcentrate să fie, în acelaşi timp, doi directori. După acest haos, la nivelul instiţuţiilor deconcentrate, urmează altul. Acelaşi Regim Băsescu-Boc a anunţat că, după eşuarea tentativei de federalizare a României, urmează ca instituţiile deconcentrate din 41 de judeţe să fie concentrate pe actualele regiuni de dezvoltare, dar numai pentru cîteva luni. Apoi, după reorganizarea administrativ-teritorială, vor fi iarăşi bulversate instituţiile din subordinea ministerelor, pe noile judeţe mari şi mici. La haosul organizatoric se adaugă acum altă prioritate a liderilor de la nivel central şi local ai P.D.L., U.D.M.R. şi U.N.P.R. pentru plasarea clientelei politice în fruntea noilor instituţii concentrate pe regiuni şi a filialelor acestora care rămîn în judeţe. Practic, Regimul Băsescu-Boc înfinţează noi instituţii concentrate la nivel de regiuni de dezvoltare, iar în judeţele actuale vor fi rebotezate actualele instituţii deconcentrate. A început vara fierbinte pentru conducătorii şi angajaţii de la instituţiile deconcentrate din Poliţie, Invăţămînt, Sănătate, Finanţe, Muncă şi Asigurări Sociale, Inspecţia în Construcţii. Multe mii de angajaţi sînt disponibilizaţi, după ce preşedintele Băsescu şi premierul Boc le-au spus românilor că ţara a ieşit din recesiune. Unii se întreabă: de ce o fi ieşit?

III) Revizuirea Constituţiei a fost iniţiată de presedintele Băsescu, dar nu la propunerea Guvernului Boc V, aşa cum prevede art. 150, alin. 1 din Legea fundamentală. O parte dintre propunerile prezidenţiale de revizuire a Constituţiei, cea revizuită în anul 2003, au fost respinse de Curtea Constituţională. Cu toate acestea, în ziua de 27 iunie a.c., preşedintele Băsescu s-a adresat cu un mesaj pe tema revizuirii Constituţiei în faţa unui Parlament pe jumătate gol. Senatorii şi deputaţii P.S.D., P.N.L. şi P.C. au avut alte preocupări. Între propunerile preşedintelui Băsescu de revizuire a Constituţiei nu se află cele necesare şi, mai ales, aşteptate de români, respectiv:

1) Se elimină imunităţile pentru preşedintele României, pentru parlamentari şi pentru miniştri.

2) Încetează de drept mandatul celor aleşi sau numiţi în funcţii publice care sînt implicaţi în acte de corupţie. Dacă după judecarea lor sînt achitaţi, ei vor fi repuşi pe post şi vor primi scuze publice.

3) Se completează art. 131 din Constituţie, cu un nou aliniat, în sensul că procurorii se autosesizează în cazul faptelor penale săvîrşite de către preşedintele României, parlamentari, miniştri, secretari de Stat, prefecţi şi subprefecţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene, primari, viceprimari, inclusiv pentru infracţiunile semnalate în presă.

4) Se interzice migraţia politică a parlamentarilor, sub sancţiune încetării mandatului.

5) Candidaţii pentru alegerile parlamentare şi locale sînt înscrişi pe liste de partid.

6) Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene se desfăşoară în două tururi de scrutin, dacă nici un candidat nu a obţinut majoritatea simplă din primul tur de scrutin.

7) Partidele politice care pun la cale sau care participă la fraudarea alegerilor sînt dizolvate de drept. Cetăţenii care acţionează în orice mod pentru fraudarea alegerilor sînt pedepsiţi penal.

8) Se interzice Guvernului să prezinte în Parlament proiectul de lege a Bugetului de Stat cu deficit bugetar sau să încheie anul calendaristic cu deficit bugetar.

9) Se completează art. 4 din Constituţie cu un nou aliniat: „În România toţi cetăţenii sînt români şi sînt egali în drepturi şi în obligaţii”. Astfel, se preiau modelele din S.U.A., Franţa, Germania, Israel, Grecia şi alte ţări unde nu există minorităţi etnice, fiind eliminată discriminarea între cetăţeni.

10) Se elimină art. 6 din Constituţie, ca efect al înlăturării oricărei descriminări dintre cetăţenii români.

11) Se completează art. 8 din Constituţie cu un aliniat care să prevadă expres că : „Sînt interzise partidele sau formaţiunile politice constituite pe criterii etnice”.

12) Se elimină alin. 2 din art. 62, care este unicat în lume, respectiv fiecare minoritate etnică este reprezentată în Parlament de către un deputat. În acelaşi timp, fiecare minoriate etnică din România este reprezentată în Parlament de senatori şi deputaţi aleşi pe listele partidelor politice. Deputaţii minorităţilor etnice au acţionat, cu mici excepţii, împotriva românilor.

13) Se elimină excepţia de la art. 105, alin 1, adică deputaţii şi senatorii nu pot fi în acelaşi timp şi miniştri, deoarece este încălcată separaţia Puterilor în Stat.

14) Se elimină, de la art. 114, alin.1, angajarea răspunderii Guvernului pe proiecte de lege.

15) Se completează alin. 1 de la art. 19, prin introducerea excepţiei privind expulzarea din România a cetăţenilor români care nu sînt loiali Statului Român, care nu recunosc Statul Naţional Unitar Român, care nu cunosc Limba Română, care aduc atingerea simbolurilor naţionale, care se pronunţă sau acţionează pentru orice fel de autonomie sau separatism ori pentru drepturi colective.

16) Avînd în vedere că bogăţia cea mai mare a Poporului Român este munca, şi nu legile, se impune ca în Constituţie să fie înscrisă obligaţia Parlamentului, preşedintelui României şi Guvernului de a asigura locuri de muncă pentru toţi cetăţenii români în ţara noastră şi să acţioneze pentru aducerea acasă a românilor alungaţi în alte ţări de Regimurile post-decembriste. Regimul Ceauşescu a asigurat locuri de muncă pentru toţi cetăţenii!

În mesajul prezentat în Parlament, pe tema revizuirii Constituţiei, preşedintele Băsescu a insistat asupra eliminării imunităţilor pentru parlamentari, dar a uitat deliberat să precizeze şi să argumenteze de ce propune ca preşedintele României să aibă imunitate totală pe perioada mandatului. De asemenea, preşedintele Băsescu s-a referit pe larg la art. 44 din Constituţie, unde, la alin. 8, ar trebui modificat textul şi să se introducă prezumţia de vinovăţie pentru toţi românii, din ţară şi din străinătate, în ceea ce priveşte dobîndirea averii. Abia acum, după 6 ani, şi-a adus aminte preşedintele Băsescu că există o directivă a Uniunii Europene, din anul 2005, pe care a uitat să o aplice în timpul Guvernelor Tăriceanu şi Boc. Ca urmare, a decis că trebuie revizuită Constituţia României, în maximum 6 luni. Acea directivă europeană putea să fie adoptată printr-o lege, în perioada 2005-2011, de către Regimul Băsescu-Tăriceanu-Boc, dar nu au făcut-o. Nimeni nu-i întreabă de ce au refuzat să aplice o directivă europeană care contribuie la combaterea corupţiei. Adevărul este că această preocupare prezidenţială legată de modul de dobîndire a averilor face parte din Holocaustul împotriva românilor. De ce? Pentru că ea îi vizează pe toţi românii care au o oarecare avere, dobîndită mai ales din munca şi afacerile făcute în străinătate. După ce Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu au lichidat peste 5 milioane de locuri de muncă şi au alungat din ţară multe familii de români, ca să muncească în străinătate, acum preşedintele Băsescu împreună cu P.D.L., U.D.M.R., U.N.P.R. şi deputaţii minorităţilor entice vor să verifice averile, în special ale celor care au muncit şi muncesc în străinătate, români care au investit acasă, în România. Pe lîngă „ciuruirea” românilor din ţară, preşedintele Băsescu vrea să-i pună pe românii plecaţi în străinătate să-şi justifice averea din România, iar dacă nu o pot justifica - ea va fi confiscată. Aşa vrea preşedintele Băsescu să le mulţumească românilor din străinătate şi celor rămaşi acasă care l-au votat în anul 2004 şi 2009 şi pe voturile cărora se bazează P.D.L. la alegerile anticipate parlamentare şi, de dorit ar fi, prezidenţiale. Stăpînii străini ai României, împreună cu Regimul Băsescu-Boc urmăresc ca prin revizuirea Constituţiei să oblige pe românii din ţară şi din străinătate să-şi justifice averile dobîndite după anul 1989. Averile ce nu pot fi justificate vor fi confiscate, a decis preşedintele Băsescu, împreună cu P.D.L., U.D.M.R. şi U.N.P.R.


Dr. GHEORGHE FUNAR,
Secretar general al P.R.M.,
Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

http://www.ziarultricolorul.ro/editorial/dezorganizarea-teritorial-concentratele-i-revizuirea-constituiei.html

joi, 30 iunie 2011

Săptămîna pe scurt

* Abuz incalificabil al ambasadorului Rusiei în România * Noua lozincă a Greciei: „NAZI-NAZI/ MERKEL-SARKOZY“ * Bucătăreasa Dorina Lazăr de la Rusca nu vrea să iasă la pensie * Un nou cuvînt: Sufocabil * La Cotroceni nu trebuie să te duci cu Jalba, ci cu Halba * Alin Răhăţescu

 

* LA DESCHIDEREA EDIŢIEI. Inexplicabil gestul ziarului „Cronica Română“ de a publica miercuri, 22 iunie (cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la intrarea României în cel de-al II-lea război mondial, pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord), articolul domnului Alexandr Ciurilin, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, sub titlul provocator şi incorect: „Cu ocazia marcării începerii agresiunii fasciste împotriva ţării noastre, 22 iunie 1941“. Dar cu agresiunea bolşevică a URSS în împotriva României, în iunie 1940, cînd au fost ocupate samavolnic străvechi teritorii româneşti, în virtutea Pactului Hitler-Stalin, cum rămîne, domnule ambasador? Adică ruşii pot fura, pot jefui, pot ucide – dar nimeni n-are voie să încerce să-şi recapete bunurile, fiindcă e ştampilat ca „fascist“. Ei, nu merge aşa. Nu mai merge aşa. Avem tot respectul faţă de marea cultură rusă, dar a venit timpul să spunem, răspicat: terminaţi cu minciunile! Nu mai pozaţi în victime ale Istoriei, pentru că voi n-aţi fost aşa ceva – dimpotrivă, în multe privinţe, aţi fost călăi. Daţi înapoi Germaniei – Könnigsbergul (devenit Kaliningrad), Japoniei – Kurilele, Chinei – Manciuria, României – Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa şi Insula Şerpilor (deşi, aidoma unor pickpokeţi, Rusia le-a ,,pasat” Ucrainei) şi totul va fi în regulă, n-are nimeni, nimic cu voi. Dar nu poţi să vii în România, ca şef de misiune diplomatică, şi să ne ţii nouă predici despre ce ,,mieluşei” aţi fost voi, ruşii, agresaţi de ,,fiarele” româneşti. E prea mult. Tare ne temem că dvs., domnule ambasador, aţi rămas încremenit în mentalitatea anilor ‘50, cînd vă puteaţi permite orice insultă în Europa de Est, fiindcă eraţi la adăpostul trupelor de ocupaţie. Au trecut mai multe zeci de ani de atunci, s-au născut noi generaţii şi Istoria nu mai poate fi înăbuşită. Nu veniţi aici, la noi, să ne acuzaţi că am fost ,,acoliţii fasciştilor” într-un război pe care voi, ruşii, l-aţi început cot la cot cu ei, cu fasciştii, doar împreună aţi atacat şi aţi sfîrtecat Polonia, în septembrie 1939! Revista ,,România Mare” n-are nici un fel de simpatie faţă de memoria lui Adolf Hitler, dimpotrivă – dar, în aceeaşi măsură, dispreţuim şi memoria lui I.V. Stalin, amîndoi fiind nişte răufăcători ai Istoriei, care ne-au însîngerat ţara. Aerul marţial cu care dvs., domnule ambasador, vă pozaţi prin ziare, defilaţi pe la recepţii şi daţi verdicte publice, insultînd ţări şi popoare, nu vă face cinste şi nu are nici o legătură cu statutul Corpului Diplomatic. Acest articol funest nu pare a fi scris de un diplomat al Mileniului III, acreditat într-o ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, ci de un komisar sovietic, de teapa lui Vîşinski. Am auzit că vă lăudaţi a fi cel mai bun amic al lui Vladimir Putin. Dacă e aşa, e grav. Dacă nu e aşa, e şi mai grav, fiindcă minţiţi şi atrageţi numele acestui om, din generaţia tînără, în frazeologia celui mai agresiv imperialism bolşevic. Şi încă ceva, despre ziarul care a găzduit această ofensă mizerabilă: toată lumea se întreba cu ce bani e tipărită şi întreţinută ,,Cronica Română” – acum e limpede cine e la spatele ei. * Titlul lunii iunie a apărut pe pagina 1 a ziarului ,,Azi”: ,,ANI este stat în stat”. Şi subtitlul e grăitor: ,,Puritanii (acesta e cuvîntul corect, nu ,,puritaniştii” – nota red. RM) din conducerea «integrităţii» din România fac tot felul de mişmaşuri”. Articolul e ilustrat cu fotografiile celor 2 ţigani neruşinaţi, care fac pe gauleiterii societăţii româneşti, cînd, de fapt, ei sînt nişte marţafoi: Alexandru Cătălin Macovei şi Horia Georgescu. * În ,,România liberă” face eforturi disperate să fie băgat în seamă un alt limbric de factura celor două haimanale de la ANI, împopoţonat, şi el, cu tot felul de funcţii, titluri, patalamale şi alte fecale: Cristian Ghinea, care cică e director al Centrului Român de Politici Europene (?!). Ce-o fi asta? Cu ce se mănîncă? Şi cîţi bani PUBLICI consumă, lună de lună, sinecura asta parazitară? Idiotul Ghinea se amăgeşte, şi el, ca Tom Gallagher şi alte scîrnăvii, că Vadim nu mai are ,,bazin electoral”, gata, i l-au luat alţii. Asta-i toată ,,politica” pe care o ştii tu mă, zăpăcitule? Mă, Ghineo, cu tine vorbim, şezi ghinişor. Unde, în ce ţară din lume, electoratul naţionalist zboară aşa, hai-hui, din floare-n floare, după cum bate vîntul? Dar, n-ai cu cine vorbi: băiatul e retardat şi incult. Priviţi una din aberaţiile debitate de el, miercuri, 22 iunie: ,,Am declarat asta prin presă şi am scandalizat iar pe patrioţii patibulari care nu înţeleg că, în UE, a fi patriot presupune să fii mai întîi inteligent şi să înţelegi contextul în care acţionezi”. Bine că eşti tu inteligent, Ghinea... Dacă ai fi fost, te-ai fi interesat ce înseamnă cuvîntul ,,patibular” (care nu figurează în DEX, dar prin alte cărţi, da): ,,bun de spînzurătoare”, asta înseamnă. Una dintre devizele Inchiziţiei era asta: ,,Opus ignus auctor patibula dignus” (,,Opera e bună de pus pe foc, iar autorul e bun de spînzurătoare”). Sau, cine ştie, poate că tu chiar ai habar ce înseamnă ,,patibular” şi vrei să-i spînzuri pe patrioţi... * Protestatarii tot mai furioşi din Grecia arborează un steag şocant: o zvastică desenată din stelele Uniunii Europene, iar deasupra scrie ,,NAZI – NAZI/ MERKEL – SARKOZY”. Prin urmare, ăştia doi sînt fascişti. Acuma, hai să stăm strîmb şi să judecăm drept: cîte sute de miliarde de euro ar mai trebui să plătească Uniunea Europeană (adică ,,motorul” franco-german) pentru a ieşi Grecia dintr-o criză de care se face vinovată ea însăşi? E ca şi cum ai vărsa nişte cisterne cu apă în nisipul Saharei: nici un efect. * Dacă cineva mai avea vreo îndoială că postul B1TV e cabinetul veterinar unde se face despăducherea lui Traian Băsescu şi a Grădinii Zoologice a PDL – orice dubiu s-a spulberat vineri seară. Dar, ce s-a întîmplat vineri seară? A fost difuzat un fooaaarte lung interviu cu bucătăreasa Dorina Lazăr, instalată şi reconfirmată de ,,primarii” Băsescu şi Videanu la cîrma Teatrului Odeon, pe care ţoapa l-a umplut de bulion. Emisiunea purta genericul ,,Nemuritorii”, fiind consacrată unor actori de primă mărime. Dar poate fi baba asta îngălată şi diformă, cu capul ei de varză roşie la borcan, considerată o ,,Nemuritoare”? Ca ce chestie? Adică e fo Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Filotti, Aura Buzescu, Marga Barbu, Olga Tudorache, Carmen Stănescu, care au jucat roluri memorabile, în teatru şi film? Pe cînd Dorina Bubulina ce-a făcut la viaţa ei? Un rol de taximetristă, în filmul proletcultist ,,Angela merge deamboulea” (mai departe, mai departe... mai încet, tot mai încet.... pînă cade-ntr-un closet). Toată viaţa ei a fost o actriţă de linia a III-a care, jucînd roluri episodice, de slujnice sau secretare, apărea numai prin fundul scenei, prin urmare trebuia să ţipe ca să se facă auzită. Asta şi explică vocea înţiglată şi spărtigoasă a bătrînei amatoare. Ce era, ea, urîtă la tinereţe, dar ce s-a făcut acum! Capul i s-a ţuguiat pe măsură ce a făcut nişte fălci de Alexandru Giugaru, dinţii îi sînt de clisă galbenă, ochii trădează o kirghiză care nu ştii dacă rîde sau plînge, cît despre corpul său, ce să mai vorbim: o butie cu doi bulumaci incomensurabili, pe care i-ar fi putut folosi Sorin Oprescu ca piloni de rezistenţă la Pasajul Basarab, făcea economie (şi aşa, devizul de 270.000.000 de euro este suspect de mare, dar despre asta vom scrie altă dată). Amintirile bătrînei taximetriste erau penibile: cum juca ea, pe la Cămine Culturale, la lumina lămpilor petromax, în spectacole vax; cum făcea deplasarea prin satele din Ilfov, cu autobuzul; ce ar fi vrut să joace şi n-a jucat; cum s-a măritat şi l-a băgat pe bărba-su, pardon de expresie, în pămînt; cum îi place ei să stea mai mult în bucătărie (se vede, de ce n-o fi rămas acolo?); cum îi spun actorii de la teatrul unde e directoare (ce oroare!), ,,dirigă” (ce-o fi asta, probabil că, la vîrsta asta, foloseşte un ,,dirigator”) ş.a.m.d. Iar interlocutoarea ei nu era alta decît o subalternă din teatru, normal, ca să-i ridice la plasă: o actriţă tînără şi bîzdîcoasă, cu un zîmbet şucar, într-o huznă, pe nume Ana Maria Moldovan (apuca-ne-ar de burlan). Dar, să nu fim răi cu fata, ea n-are nici o vină, dimpotrivă, prin chipul ei drăgălaş (să-i băgăm un papanaş), prin rochiţa înflorată (oare o mai fi fată?), domnişoara Ana Maria Moldovan (s-o răsturnăm pe divan, cu picioarele-n tavan, să cînte ca Cio Cio San) a reprezentat pata de culoare (ah, nu mai da din picioare, ca o fotbaliatoare!) a întregii emisiuni. Sinceri să fim, am vrea să mai vedem de cîteva ori acel interviu, dar nu sub genericul ,,Nemuritorii”, ci, eventual, sub titlul ,,Ne-muncitorii”, sau ,,Ciorditorii”, ori ,,Dorina Lazăr de la Rusca”. În concluzie: cînd ieşi la pensie, mamaie? Ai băgat teatrul ăla în faliment, dar te agăţi, cu ghearele şi cu dinţii ăia de viplă coclită, de scaunul de directoare, cînd pe tine te trage aţa mai mult la scaunul de căcăstoare. *  Şi moartea unui cîine poate fi prilej de doliu. Este sentimentul pe care îl încearcă acum dl. Mihai Coandă, consilier PRM (patronul Restaurantului „Casa Gorjeană“, din Capitală), care suferă după pierderea iubitului său căţeluş, pe nume Taco, un chihuahua frumos şi credincios, pe care l-a lăsat inimioara lui de leu, la vîrsta de 11 ani şi jumătate. A fost un veritabil înger, pe care l-a îndrăgit toată lumea care l-a cunoscut. Păcat. *  La Jurnalul de la TVR, un bolnav, internat în spital, a zis: ,,E foarte cald aici, e sufocabil”. Hopa, ce-o fi asta, Rodica Culcer? SUFOCABIL? De ce-aţi băgat pe post un asemenea barbarism? * La emisiunea Realităţii TV, de vineri, Stelian Tănase i-a făcut educaţie istorică lui Mircea Dinescu, zicînd, doct (şi cu mustaţa vopsită), că Mihai de Hohenzollern s-a născut la 25 noiembrie 1921. Ca glumă, e bună: după ce a fost poreclit ,,Mihai Viteză” (pe motiv că mă-sa, grecoaica, l-ar fi făcut cu un ofiţer de la Palat, de-aia a venit pe lume mai devreme decît erau calculele căsătoriei acesteia cu Carol), acum ne pomenim că s-a născut mai tîrziu, la 10 luni! Data corectă e alta, dragă „istoricule“ Stelică Tănăsică: 25 octombrie 1921. * Ziarul „Libertatea“ a publicat un titlu ciudat: „Şi marii medici au suferinţele lor“. Am crezut, iniţial, că e vorba de Louis Pasteur, Gh. Marinescu, Christiaan Barnard ş.a. Cînd colo, ce să vezi? „Marele medic“ era bîlbîitul cu mustaţă flocăită Flo-flo-florin Ttttu-dose. Care cică ia cîte 5 pastile pe zi. Mai bine ar lua una şi bună, contra bbbbîl-bbbbîl-bbbbîlbîielii, lua-l-ar dracu’ de prost, că pînă zice ăsta o propoziţie vin ăia cu Breaking News şi-l scot din ca-ca-cadru. * „Evenimentul zilei“ dă un titlu care naşte semne de întrebare: „Lucian Bute se bate cu un fost alcoolic“. La început am crezut că e vorba de Traian Băsescu, dar imediat ne-am gîndit că ăsta nu e „fost alcoolic“, ci unul „permanent“. Apoi, gîndul ne-a zburat la tizul lui Lucian Bute – Lucian Bolcaş, care a fost alcoolic, aşa e, dar nu credem că actualul campion mondial de box e atît de nebun să intre în ring cu celebrul avocat care, dacă îi arde una, îl aruncă în braţele lui Morfeu, îl pupă mă-sa rece. Păi ce, te pui cu Bolcaş? E, tot, numai vînă! În final, am aflat cine va fi rivalul boxerului român: cică americanul Kelly Pavlik (ăsta e un nume ceh sau slovac), poreclit „Fantoma“. * Într-un interviu dat agenţiei MEDIAFAX, Sebastian Lăzăroiu zice: „De fapt, puţină lume ştie că eu am 50% sînge de ungur“. Interesant. Am aflat şi cum e repartizată cealaltă jumătate: 25% ţigan şi 25% alcool. * Ziarul „Curentul“ titrează aşa un reportaj despre vizita perechii Victor Ponta – Crin Antonescu la Palatul Trei Coceni: „«Revoluţionarii stîngişti» bat la poarta Cotrocenilor cu jalba în mînă“. Păi, vedeţi? De-aia nu s-au înţeles ei cu Pazvante Chiorul: dacă nu mergeau cu JALBA, ci cu HALBA, ia să fi văzut ce armonie domnea şi n-ar mai fi plecat de acolo nici acum! * „Avocatul“ escroc Ion Ghiţă a fost tras de belciugul pe care îl avea în nas – de către avortonul Codrin Ştefănescu – să iasă din cocină şi să guiţe că el nu-l mai apără pe preşedintele PRM în nişte procese. Motivul? Vechea obsesie a bolnavului psihic C. Ştefănescu: cică PRM ar vota alături de PDL în Consiliul General al Capitalei (?!). S-a dat drumul la nebuni. Evident, n-are rost să ne punem la mintea acestor trepăduşi nenorociţi, care încearcă să-şi mărească „preţul“ la PSD, doar-doar vor primi, şi ei, sub masă, o ciosvîrtă la viitoarele alegeri. Totuşi, cineva s-a uitat în gura paraziţilor respectivi: slugile piticului chelios C. Ştefănescu, pe nume B.T. Iacob (de la Agenţia Caca-Maca) şi Ana Maria Ludatşer (de la ziarul „Infracţional“), singurii „ziarişti“ care au reprodus grohăielile lui Ghiţă Porcul. N-a ţinut nici şmecheria asta, nebunule mic şi cu capul în pielea goală. Mai dă o raită pe la balamucul din Lyon, poate îţi îndreaptă filamentele mucilor din creier şi te ajută să vezi mai clar ce se întîmplă în jurul tău, Cretin Ştefănescu. * Sărăcie mare de idei la ziarul „Naţional“. Nu ştim cine o mai fi patron acolo, nu ştim nici cînd se va mai rostogoli „bidonul“ ăsta o dată, schimbîndu-şi numele, ca să nu-şi plătească datoriile, dar ştim că dă, de multe ori, cu mucii-n fasole. Priviţi doar nişte repetiţii jenante, în titlurile de vineri, 24 iunie: „Uite cine i-a «făcut» pe băieţii răi de la Hoolywood“; „Uite care e ceasul preferat al miliardarului Richard Branson“; „Uite cum au reuşit VIP-urile să treacă de examene“; „Uite sula, Mărioara!“ (asta-i de la noi, v-aţi prins). Totuşi, trebuie să recunoaşteţi că trei titluri care încep cu „UITE“ descalifică o publicaţie. Sau poate că aşa vor ăştia să se intituleze „Naţional“, atunci cînd se vor da, din nou, peste cap: „Uite“. * Aflăm din „Click!“ o chestie care ne-a pus pe gînduri: „Kailash Singh, de 65 de ani, e cel mai împuţit om al Planetei“. Ei, aş! Mai sînt cîţiva înaintea lui: 1) Madeleine Albright şi Bill Clinton (nici acum nu s-au spălat pe mîini de sîngele din Noaptea de Înviere, 1999, cînd au bombardat Belgradul); 2) Emil Constantinescu şi Dudu Ionescu (în acelaşi an blestemat au ucis 32 de mineri la Stoeneşti); 3) Elena Udrea şi Traian Băsescu (prietenii ştiu de ce). Aşa că lăsaţi-l în pace pe bietul indian, fiindcă e curat ca lacrima în comparaţie cu jegoşii ăştia.  * Ziarul „Bursa“ trage un semnal de alarmă: „Minciuni în acte publice. Deficitul bugetar este dublu faţă de cel declarat. Discrepanţe contabile de 2,6 miliarde de euro!“. * Şi tot „Bursa“ zice: „Caţavencii părăsesc «Academia» şi lansează o nouă revistă“. Aiurea, or să moară de foame toate jigodiile astea, care au trăit din pomenile lui S. O. Vântu şi Dinu Patriciu. * Un titlu f.f. ciudat în „Click!“: „Monstrul a băut o cafea şi s-a culcat după ce a ucis-o pe Monika“. De ce zicem că e ciudat? Pentru că, de regulă, un om (fie el şi monstru) după ce bea cafea nu se culcă, ci rămîne treaz. Vorba unui scriitor francez: „Cafeaua e o băutură care te adoarme dacă n-o bei“. * Rectorul Institutului Teologic din Alba Iulia, Zoltan Olah, pretinde că ar fi fost agresat de 3 tineri români. Dar el ce-o fi, oare, decît un român maghiarizat? Asta înseamnă OLAH – VALAH. Întîmplarea a făcut să iasă la iveală existenţa unui om care confirmă maghiarizarea forţată a românilor. * Mai vechea noastră clientă Carmen Vintilă (proastă ca o şindrilă) dă un titlu mincinos şi rău-voitor în „Evenimentul zilei“: „Circ provocat de un membru CNA. Parlamentarii, ameninţaţi cu pistolul de jucărie“. Jenant. Ce parlamentari mai sînt ăia care au fost „ameninţaţi“ cu o „jucărie“? Totul a pornit de la istericalele schiloadei Raluca Turcan, singura care a făcut circ acolo. Ce să-ţi povestesc, s-a speriat aschimodia de un pistol de plastic! Dar cînd îl vedea pe Theodor Stolojan la nudul gol al scheletului nu se mai speria? * Încă o gafă, mare cît roata carului (care s-a răsturnat cu proşti) face „Excrementul zilei“: fiţuica portocalie l-a „divorţat“ pe Dan Radu Ruşanu, deşi omul e căsătorit toată ziua. Sau, cine ştie, poate că noii patroni ai mizerabilei publicaţii, Elena Udrea şi Dorin Cocoş, cred că toţi oamenii trăiesc ca ei, în mocirlă: o zi căsătoriţi, o zi divorţaţi (în funcţie de hormonii ţigăncii). * Arina Avram e o ziaristă talentată şi cu umor. În „Click!“, ea scrie un articol excelent despre un pisoi simpatic foc: „El e hoţul care a furat 600 de şosete. Cotoiul Dusty şterpeleşte chiloţi, prosoape şi încălţăminte de la vecini“. Marele bandit e din California, are 5 ani şi a băgat Poliţia în alertă. Ar fi interesant un concurs de ciordeală între Cotoiul Dusty şi Sever Voinescu Cotoi. * Ziarul „Cancan“ a dat o lovitură de presă, cu ancheta: „Patru femei de serviciu de la RA-APPS ar fi fost luate din timpul programului şi duse cu maşina la vila secretarului general al Guvernului, Daniela Andreescu. OPERAŢIUNEA CURĂŢENIE LA ŞEFA“. Chioamba asta crăcănată şi cu fundul jos (care se ambiţionează să umble în pantaloni, deşi e o şandrama matusalemică) nici măcar nu le-a plătit pe sărmanele femei. * Încă o minciună revoltătoare, în „România liberă“: „Cîinii, hrăniţi mai bine decît deţinuţii“. Cică „Suma alocată pentru hrana unui cîine comunitar este de 10 lei şi e de 3 ori mai mare decît cea pentru masa unui deţinut“. Nu vă e, mă, ruşine? De unde aţi mai scos porcăria asta? N-aveţi altă treabă decît să vă uitaţi în gura amărîţilor de cîini fără stăpîn? Vă e teamă că mănîncă mai mult ca voi, care trăiţi din coliva morţilor de la Mica Publicitate? Ce presă abjectă fac derbedeii ăştia pripăşiţi sub pulpana bişniţarului P.M. Băcanu... * Mai dăm o dovadă a „gazetăriei“ care se face la ziarul unguresc de limbă română: pe aceeaşi pagină unde ăştia se screm să fure osul din gura lui Azorică, apare titlul „UDMR, aproape de a spune «Igen»“. Uite că, pînă la urmă, a spus „Nem“, ceea ce era anticipat de toată lumea. * Ploşniţa enervantă Mircea Vasilescu, care zice că e redactor-şef la „Dilema Veche“ (Haine vechi, sticle goale cumpăăăr!) s-a pripăşit şi pe la „Adevărul“, după modelul stăpînului său, Andrei Pleşu. Aici, acest prost încrezut scuipă, printre dinţi, o obsesie, care nu-l lasă să doarmă nici pe bătrînul ogar R.C. Cristea: „S-ar putea să ne trezim cu un nou partid naţionalist în România, mai rău ca PRM“ (?!). Da’ de ce e rău PRM mă, derbedeule? N-ai simţul ridicolului? Cînd toată lumea dă dreptate acestui PRM – singurul care se luptă, pe faţă, de 21 de ani, cu bestia ungurească – veniţi voi, nişte trepăduşi cu foamea-n gît, care aţi mers ca pişatul boului, să vă legaţi de el, în loc să vă legaţi „căţeaua“ gurii şi să nu mai scoateţi capul în lume, de ruşine. * În revista „Cultura“, cineva care semnează Teodora Dumitru îl face ciulama pe grafomanul Mircea Cărtărescu. Dar ştiţi cum? La pielea goală! * Ziarul „Tricolorul“ a ajuns la numărul jubiliar 2.200! În triumf! Nu ştim cum e receptat pe Internet, dar ştim că ar fi mai bine să vă faceţi abonament, că e mai sigur. Vă prezentăm ultimele numere. MIERCURI, 25 iunie: „Tătarul Nebun a găsit soluţia pentru potolirea ungurilor: Statutul Minorităţilor, plus 400.000.000 de euro şpagă la UDMR (?!)“; „NEWS ALERT. Justiţia Română, preş de şters picioarele pentru agenţii CIA!!!“; „Ungaria şi federalizarea României“ (editorial de Gh. Funar); „ULTIMA ORĂ. Maimuţa cheală a dat pe gît, pe nerăsuflate, două stacane de whisky“; „Traian Băsescu s-a milogit de Viktor Orban să-i astîmpere pe boangheni…“; „22 iunie 1941-22 iunie 2011. Jubileul a 70 de ani de la intrarea României în războiul sfînt pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord“; „Pentru împrospătarea memoriei. Atenţie la Ungaria!“ (Corneliu Vadim Tudor, „România Mare“, nr. din 18 oct. 1991); „Poveşti la gura sobei… Şarpele cu Ochelari caută un înlocuitor pentru Negru ca Catranul“; „Procesul lui Vadim Tudor, amînat pentru 29 septembrie“ (Cornelia Drăghici); „Ieri a fost înmormîntată doamna Aurelia Vlădăreanu, nepoată a marelui poet Şt. O Iosif“; „Arhiva «Tricolorul». În 1923, o revistă socialistă evreiască îl omagia pe… Benito Mussolini (?!)“; „Fenomene Paranormale. De la Călăreţul Apocalipsei de la Cairo la OZN-urile de la Ierusalim“ (general dr. Emil Străinu); „«Flautul fermecat», de Mozart: Un mesaj codificat?“ (Ph. Benhamou); „Calendar – 22 iunie“; „Bucurie apocaliptică“ (Grid Modorcea). JOI: „Traian Băsescu şi UDMR nu se mai pot opri. Războiul şantajiştilor“; „Trădarea Interesului Naţional“ (editorial de Ruxandra Lungu); „ULTIMA ORĂ. Diversiune ordinară, fabricată de vagaboandele Raluca Turcan şi Emma Zeicescu“; „SMS trimis de preşedintele PRM Robertei Anastase (Tel. 0733/ 55.82.77) cu cîteva ore înaintea «incidentului» cu «pistolul»“; „Apel al românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi al «Astra» către partidele politice româneşti din Parlament“; „Nenea Iancu a pus la stîlpul infamiei fărădelegile ungureşti. SITUAŢIE PENIBILĂ“ (I. L. Caragiale); „NEWS ALERT. Altă porcărie a Tătarului Nebun, care vrea să cîştige timp: România va fi împărţită în 8 judeţe mari + 1 zonă Specială (Secuiască). Doamne, apără şi fereşte…“; „Godzila Kövesi în Elveţia“; „Da, veţi plăti!“ (Teodor Dungaciu); „În Diaspora se pune la cale – FRAUDA BESTIALĂ“; „Biblia, pe înţelesul tuturor“; REBUS (Paul Băgneanu); HOROSCOP; Caricaturi (Miron Dinulescu). VINERI: „Astăzi, mare praznic românesc: SÎNZIENELE (Drăgaica)“; „SCUIPAŢI AICI! Avortonul Codrin Ştefănescu l-a scărpinat pe burtă pe avocatul escroc Ion Ghiţă, ca să guiţe aberaţii“; „ULTIMA ORĂ. Încă un sondaj mincinos, scos din maţe de impostorul israelian Elan Schwartzenberg (?!)“; „Hoţii de voturi vor scăpa ieftin“; „Traian Băsescu se dă peste cap să îl împace pe Nicholas Sarkozy. Cum? Şpagă electorală din banii românilor“; „Infernul din Afganistan“ (editorial de Dumitru Avram);  „Nimic nou sub soare. Un profet indian despre sex şi iubire“ (Osho); „Calendar – 24 iunie“; „Poetul Ion Barbu (Dan Barbilian) culegea toţi cîinii vagabonzi“ (Emil Manu); „Cîtă iraţionalitate, cîtă superficialitate, cîtă prostie!“ (Florea Dumitrescu, Gh. Stroe, Cristian Apostol). SÎMBĂTĂ: „Demenţa lui Traian Băsescu l-a încurajat pe şmecherul Viktor Orban: Aflat la Bruxelles, premierul Ungariei a  avut neruşinarea să ceară o «Macroregiune Maghiară», formată din judeţele Harghita, Covasna, Mureş, Alba, Bihor, Satu Mare – aşadar, un coridor spre Ungaria (?!)“; „ULTIMA ORĂ. Matrozul Chior a intrat, din nou, la o bancă din Bruxelles“; „Preşedintele Franţei iar i-a dat cu flit mitocanului care îl înjurase de mamă“;  „Democraţia americană se impune cu ajutorul armelor“ (editorial de colonel Dan Zamfirescu);  „Încă o posibilă explicaţie a aberaţiei cu «regionalizarea»: Americanii au nevoie de bani europeni pentru baza militară de la Deveselu (Scutul Anti-Rachetă)“; „A ieşit la iveală o ştire-bombă din Arhivele C.I.A.: Mareşalul Antonescu a fost arestat de Regele Mihai la ordinul Serviciului Secret american O.S.S“; „Iată dovada că Mihai de Hohenzollern a girat condamnarea marelui patriot Iuliu Maniu (muncă silnică pe viaţă)“; „«Washington Post» îl acuză de comunism pe Traian Băsescu“; „La Mulţi Ani, Gigi Becali!“; „Arhiva «Tricolorul». Epistola lui Al. I. Cuza către Vasile Alecsandri, agentul său diplomatic la Paris“; „Venituri nesimţite pentru şmecherii regimului“(Daniel Ionaşcu); „Marius Oprea: «Băsescu era beat!»“; „Fenomene stranii. Schimbări ale Pămîntului în Japonia“; „TOP 10 cei mai inteligenţi copii din lume “; „O viaţă pentru o slănină“ (Traian Tandin); „Shakespeare, exhumat pentru a se afla cauzele morţii sale“; „Calendar – 25 iunie“. LUNI: „Drept răzbunare că ungurii i-au dat leapşa –Traian Băsescu le-a fabricat Dosare Penale următorilor recalcitranţi: Kelemen Hunor, Attila Vereştoy, Attila Varga şi Marton Arpad“; „România, pe lista neagră a Uniunii Europene“ (editorial de Dumitru Avram); „NEWS ALERT. Militarii şomeri/ Slugi la ieniceri!“; „De teama unor manifestări sindicale ostile, Matrozul Chior s-a furişat, pe şest, la Tricolor“; „Hingherul General al Capitalei, dispreţuit chiar şi de adepţii lui“ (Gh. Grigurcu, 2001); „Şi acum ce urmează? Un atentat?“ (S.R. Stănescu); „Compania Bechtel a ajuns în pragul falimentului. Nu şi-a primit banii pentru Autostrada Transilvania“ (pe care, oricum, n-a făcut-o); „Hai să (ne) rîdem cu Romică Ţociu şi Cornel Palade“; „Al Qaeda – creată de CIA“ (colonel Florian Gârz); „Arhiva «Tricolorul». Un mare om al păcii“ (omagiu adus lui Nicolae Ceauşescu de scriitoarea Henriette Yvonne Stahl); „Fenomene stranii. Apariţie spectaculoasă în China: Un oraş fantomă, filmat pe malul Rîului Xin’an!“;  „A fost descoperit un nou trib de oameni sălbatici“; „Minciuni şi dezinformări ale milionarilor Băsescu şi Isărescu“ (Florea Dumitrescu, Gh. Stroe, Cristian Apostol); „Cine adună cioburile, după ce Băsescu a călcat în străchini?“ (Victor Piţigoi). MARŢI: „Ziarul «Tricolorul» la un nou Jubileu: NR. 2.200. LA MAI MARE!“; „«Amanţii morţii» au îmbulinat-o: Comisia Europeană a descoperit o fraudă de aproape 2 miliarde de euro la Ministerul Elenei Udrea!!!“; „NEWS ALERT. De ce a zburat directorul SRI în SUA?“; „Anca Boagiu şi bastardul ei vor pleca în America“; „LICHEAUA SĂPTĂMÎNII: Armeanul obraznic şi înfumurat Varujan Vosganian (Sarsailă)“; „Hai să (ne) rîdem cu Mircea Băsescu“; „SCUIPAŢI AICI! Deşi e un handicapat scos cu forcepsul, chiombălăul Cristian Preda îşi aduce aminte ce i-a zis Vadim lui Traian Băsescu: că a venit la Palatul Cotroceni, adică la viitorul lui loc de muncă“; „Arhiva «Tricolorul». Telegrama lui Otto von Bismarck către Dimitrie Sturdza, la moartea lui Ion C. Brătianu“; „NATO s-a împotmolit în Libia“ (editorial de Dumitru Avram); „Protestatarii din Grecia defilează cu simboluri extrem de grave. Liderii Germaniei şi Franţei sînt făcuţi  «nazişti», iar stelele Uniunii Europene compun o... zvastică (?!)“; „Fenomene paranormale. Fiecare om are un înger păzitor“ (Traian Tandin); „Pentru împrospătarea memoriei. Moarte Mafiei!“ (Corneliu Vadim Tudor, 27 aprilie 1996)  * Ziarul „Azi“ pune punctul pe i: „UDMR şi guvernarea: nici nu pleacă, nici nu-i place.  Mai are de obţinut cîte ceva“; (vorba aia, cîinele unguresc nu pleacă de la măcelăria românească). * Şobolanul care răspunde la numele Tom Gallagher se oftică  teribil că-l tragem ba de mustăţi, ba de coadă. În ziarul unguresc de limba română „România liberă“, agentul de 2 lei critică un ziar din ţară (bănuim că e vorba de „Jurnalul Naţional“), care, atenţie, „a publicat un articol lugubru, cu certă tentă şovină, dedicat atacurilor (sic!) comise în decembrie 1989 asupra unor ofiţeri de Miliţie şi Securitate din Covasna şi Harghita şi soldate cu 6 morţi“. Cine o fi comis acele „atacuri“? Cioflingarul nu vrea să spună, fiindcă el e plătit să-i pupe-n cur pe unguri. Dar, fireşte, tot românii morţi sînt de vină (teza „avocatului“ Gyorgy Frunda, vă mai amintiţi): „Articolul nu a punctat nici rolul şi/ sau activitatea organelor de represiune, mai ales în cea de-a doua parte a epocii Ceauşescu, nici atitudinea intransigentă a justiţiei faţă de actele de rezistenţă ale cetăţenilor de etnie maghiară şi nici faptul că şi în zilele noastre poliţiştii locali încă provin, într-o proporţie covîrşitoare, tot din rîndurile majoritarilor“. Îţi stă mintea-n loc ce neruşinare strigătoare la cer are agentul ăsta străin! Chiar aşa mă, nenorocitule, pe faţă? Ce liftă spurcată! Evreu eşti, asta e clar – dar de ce nu te duci tu în Israel, să ceri schimbarea poliţiei israeliene cu, eventual, Miliţiile Hezbollah? Cît despre „actele de rezistenţă ale cetăţenilor de etnie maghiară“, care s-ar fi izbit de „atitudinea intransigentă a justiţiei“ din Epoca Ceauşescu, hai să-ţi  dăm noi un exemplu, da-ţi-am dinţii pe gît: în 1985, teroriştii unguri au amplasat o bombă sub burta calului statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul, din Municipiul Sf. Gheorghe, în „cinstea“ vizitei unei delegaţii a Uniunii Scriitorilor, de la Bucureşti; numai că delegaţia a întîrziat, iar în acest răstimp, un  copil (maghiar) a fost curios să vadă ce e în pachetul acela frumos legat, cu funde colorate: bomba artizanală a explodat şi bietul copil a murit. Unul din terorişti a fugit atunci, în Ungaria, dar după decembrie 1989 s-a  reîntors în România, pozînd în „persecutat“ al Regimului Ceauşescu. Dacă atunci, în  1985, se îndeletnicea cu asemenea nenorociri, ne putem da seama ce unelteşte el acum, sub ochii pe jumătate închişi ai directorilor SRI şi SIE (ăştia îi holbează numai la dolari şi la euro). După cum se vede, şobolanul Gallagher „latră“ numai la români – nici un chiţăit despre unguri, care sînt mieluşei, desigur. E clar că ăsta-i plătit de bozgori, ceea ce va ieşi la iveală, nici o grijă. Culmea neruşinării acestui golan bătrîn e atinsă atunci cînd el se leagă, din nou, de „România Mare“ şi „Tricolorul“: „Respectivul cotidian a mai recurs, zilele trecute, de cîteva ori, la titluri la fel de agresiv- instigatoare precum cele întîlnite odinioară în fiţuicile (?!) lui Vadim Tudor“. Hai sictir, loază! Cu ce treabă te învîrţi tu pe-aici mă, lepră? Faci revista presei? Eşti de la cenzură? O spune singur vidanjorul: „Călătorind zilele acestea prin Ardeal“… Aha! El altă treabă n-are: călătoreşte prin Ardeal, aşa, ca turiştii, poate ca Prinţul Charles, care se dă în vînt după corcoduşe şi alte chestii ecologice… Noi nu putem uita că tot cineva din Marea Britanie a lansat, în lumea întreagă, minciuna colosală că omul linşat în Tg. Mureş, la 20 martie 1990, era un ungur – călcat în picioare de români – cînd, în realitate, era taman pe dos. Şi mai ştim că, după Trianon (4 iunie 1920), centrul revizionismului unguresc, animat de Lordul Rothermere (pe bani grei) este Londra. E clar. În ceea ce-l priveşte pe prostul ăsta de Tom Gallagher, rămîne cum am vorbit: un scuipat în gură şi un şut în fostele testicole, că prea e ordinar. * Tot ziarul mortuar (şi muribund) „România liberă“ îl laudă pe oligofrenul Dan Perjovschi, care cică va prezenta o „expoziţie“ în Germania. Ştim ce fel de „expoziţie“: guguloaie şi beţigaşe zmîngălite pe pereţi şi plătite, din bani publici, de un alt minoritar obraznic, H.R. Patapievici. Ai dracului străinii ăştia: şi hoţi, şi obraznici, şi agresivi, te fură şi te înjură în faţă. Trăiască Naţionalismul! * Junele Tache îşi continuă seria dezvăluirilor despre cîrdăşia dintre Mafia Portocalie şi Mafia Galbenă: „Ziarul «Naţional» a descoperit modalitatea prin care banii de contrabandă sînt scoşi peste graniţă. Cum ies din ţară miliardele de la Ambasada Chinei“. Tot articolul merită a fi reprodus: „O informaţie «bombă» publicată în exclusivitate de «Naţional» dezvăluia că firele anchetatorilor în legătură cu Operaţiunea «Portul Constanţa» duceau direct la Ambasada Chinei. Locul unde, susţin sursele noastre, s-ar depozita practic banii obtinuţi din cea mai mare activitate de contrabandă desfăşurată vreodată în ţara noastră. Mai mult decît atît, cei care coordonează ancheta au început să aibă răspunsuri şi la întrebarea care i-a măcinat atîta vreme: «Ştim cum intră, dar cum îi scot din ţară»? Iar amănuntele furnizate de ofiţerii sub acoperire care au lucrat la caz  i-au condus la aşa-numita filieră siriană, care se ocupa ca banii să părăsească fără probleme România. Ascunşi, după cîte bănuiesc procurorii, în lemne de foc!!! După săptămîni de monitorizare draconică a tuturor celor implicaţi în această morişcă transfrontalieră, ofiţerii sub acoperire au descoperit că o mare parte a banilor din contrabanda desfăşurată prin Portul Constanţa ar fi luat calea Bucureştilor. În liniştita zonă a Parcului Herăstrău, acolo unde se află tocmai Ambasada Chinei. Adică locul suspectat că ar fi «puşculiţa» unde se strîngeau sume de-a dreptul astronomice. Pentru a fi siguri că nu declanşează cine ştie ce pocinog diplomatic,  anchetatorii au filat nopţi la rînd, filmînd în disperare, pentru a fi siguri pe informarea transmisă mai departe, conform căreia banii intrau, într-adevăr, în Ambasada Chinei. Odată convinşi de acest fapt, cei care coordonează ancheta au trebuit să treacă la «next level», stabilind şi cum erau scoşi aceşti bani din ţară. A fost ceva mai greu, dar deja pista principală urmată duce către mai mulţi afacerişti sirieni care se ocupă cu exportul de lemne. Aşa că banii ar putea ajunge la destinaţie, avînd un puternic miros de fag…“. * Nu ştim cine tot îi dă nas Oanei Dobre  să pozeze în depozitară a unor informaţii teribile şi mari secrete, care „luminează“ naţiunea la Realitatea TV – dar prestaţia ei este jalnică, fata e şi urîtă, şi proastă, se vede de la o poştă că îi e foame şi vrea să se remarce. Tîmpeniile pe care le debitează ea, cu o mimică de maimuţă, sînt nişte improvizaţii ieftine, gen „Excrementul zilei“ (unde a şi lucrat) şi care nu interesează pe nimeni. Ce este ea? Acuzatorul public Săracu, din procesul Mareşalului Antonescu? Barbara Walters? Oriana Fallaci? Jenant. * Cineva mai reuşit – ca aspect fizic – pe nume Ana Bulai, tot la Realitatea TV, ne-a dezamăgit duminică seara: cică de ce facem noi, românii, atîta caz din spînzurarea lui Avram Iancu şi insultarea Tricolorului, că, vezi, Doamne, americanii îşi pun drapelul pe lenjeria intimă etc. Nu te băga aici, fetiţo, că te arzi. Dar rău de tot. Una e să-ţi faci slip şi sutien din culorile steagului naţional, şi alta e să arzi în public acest steag, aşa cum au făcut ungurii. Dar, apropo: tu ce lenjerie ai, domnişoară Bulai? * Tot la B1TV am văzut o lungă discuţie a unei fete, pe nume Cristina Bîtlan, cu parazitul de etnie rromă Alin Gălăţescu. Ştiţi care, puşlamaua aia rasă-n cap, care se dă „cronicar“ monden, de fiţe, de ţoale, de bucale etc. Fata ne-a adus aminte de piesa italiană „Minunata pantofăreasă“, interpretată prin anii ’60, de Mişu Fotino şi Coca Andronescu la Teatrul Radiofonic. Ea face pantofi şi se pare că are succes, başca faptul că e şi cultivată. Dar el... Vai, ceruri! El, obezul puradel, parcă era ocnaşul din „Marile speranţe“: la o cămaşă cu mînecuţă scurtă, baragladina avea o zdreanţă de fular (?!), ca să se dea ultramodern, tunat, rahat etc. Aceeaşi obsesie lexicală: „pe zona“ în sus, „pe zona“ în jos, fiindcă prostul nu poate vorbi normal, aşa s-a obişnuit el prin cîrciumi şi cafenele (băga-i-am în fund vergele). Ascultă, bă, Răhăţescule: tu din ce trăieşti, ca persoană fizică, mă-nţelegi? Cu ce te ocupi? Ai o firmă? Atunci stai puţin, să-ţi dăm cu ea în cap. Eşti urît ca dracul, te îmbraci ca Iosipescu-Zambra în mizerie, iar de vorbit, vorbeşti ca Aurica Geamantan, din Crîngaşi, după ce o băgau bagabonţii într-o groapă, o acopereau cu frunze şi îi lăsau doar tenderul afară, în scopuri caritabile, desigur. Îşi poate permite postul B1TV să arunce bani pe fereastră cu asemenea troglodiţi, gen Dorina Lazăr şi al ei „fazăr“, Alin cel Porcin? Tare ne e teamă că Bobby Păunescu o să facă praf averea lui ta-su, mintenaş... *  Jocul de-a şoarecele şi pisica, sau de-a hoţii şi vardiştii, pe care îl fac Traian Băsescu şi cuplul comic-fantezist Crin Antonescu – Victor Ponta îi calcă pe nervi pe români. Toţi trei sînt nişte haimanale de duzină, care n-au electorat şi se fac, zi de zi, de rahat. 
* LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. Luni seara, Traian Băsescu l-a chemat, la Vila Lac 2, pe Sebastian Lăzăroiu. Motivul? Ţiganul ungur să-l caute pe ţiganul petrolist Dinu Patriciu şi să-l aducă la el, la sfîrşitul săptămînii. De unde şi pînă unde aşa o simpatie? Iată explicaţia: Patriciu încearcă să cumpere de la stat Oil Terminal, iar Băsescu poate aranja chestia asta, dacă, la schimb, se va sparge PNL-ul (se zice că mafiotul respectiv „controlează“ cca. 20-22 de parlamentari ai acelei formaţiuni). Aşa se şi explică de ce a cotit-o, de cîtva timp, şi fiţuica „Adevărul“.

Alcibiade


http://www.romare.ro/sptmna-pe-scurt/-abuz-incalificabil-al-ambasadorului-rusiei-n-romnia--noua-lozinc-a-greciei-nazi-nazi-merkel-sarkozy--buctreasa-dorina-lazr-de-la-rusca-nu-vrea-s-ias-la-pensie--un-nou-cuvnt-sufocabil--la-cotroceni-nu-trebuie-s-te-duci-cu-jalba-ci-cu-halba--alin-rhes.html

Aşa vă place Istoria?

* Interesante sînt numele mamelor unor mari artişti. Mama lui Mozart era Ana-Maria; ea moare la Paris, pe cînd îl însoţea pe fiul ei într-un turneu. Mama lui Beethoven se numea Maria-Magdalena, fată de bucătar. Tatăl compozitorului era un alcoolic incurabil; de altfel, micul Ludwig îndura bătăi crunte de la acesta.
* Unul dintre cele mai frumoase titluri livreşti: ,,Cartea întîlnirilor admirabile”, de Anton Dumitriu. Pe la începutul anilor ’80, cînd i-am dat bătrînului logician Premiul ,,Săptămîna”, vorbeam la telefon cu el. O astfel de ,,întîlnire admirabilă” are loc în 1762, la Frankfurt pe Main, între adolescentul Goethe (13 ani) şi copilul Mozart (6 ani). Mai tîrziu, scriitorul avea să-şi amintească de ţinuta copilului-minune: frac, spadă la şold, perucă.
* Tîrziu de tot, spre finalul Secolului al XIX-lea, Romain Rolland o cunoaşte pe Clara Schumann, aflată la vîrsta de peste 80 de ani. Aceasta îi spune cum, copilă fiind, pe la 1828, a ridicat-o Goethe în braţe şi a pus-o pe scaun, în faţa pianului. Ştafeta generaţiilor pare perfectă: ,,Asta înseamnă că am dat mîna cu Goethe?” – se întreabă Romain Rolland. Aveam să văd, în aprilie 2002, cu emoţie, camera în care a cîntat fetiţa-minune, pianul original, taburetul pe care a aşezat-o poetul. Nu mă mai înduram să plec! Pot chiar să spun că o mică parte a sufletului meu a rămas acolo, la Weimar, aşa cum alte frînturi au rămas în Castelul Dux, unde a murit Casanova, dar şi în casa din Salzburg, unde s-a născut Mozart, sau în pensiunea de culoare pastelată (albastră) din Teplitzbad, unde, în august 1812, a concertat şi a locuit Beethoven.
* Petre Pandrea despre torţionarul Iosif Chişinevschi: nu ştia bine româneşte, avea 3 clase comerciale, la seralul maghiar din Cluj. L-am cunoscut pe fiul lui Chişinevschi, a fost coleg de armată cu mine, în 1975. Un degenerat.
* Două aforisme tragice ale aceluiaşi perdant de geniu, care a fost Petre Pandrea: ,,Românii au talent de puşcăriaşi, ştiu să îndure destinul cu resemnare”; ,,Cine are copii să nu intre în puşcărie. Să se ferească de focul fetiţelor părăsite”. Oh, Părinte Ceresc! În decembrie 2001 i-am decernat fiicei sale, Nadia, Premiul Fundaţiei ,,România Mare”. La dineul care a urmat, am aflat că ,,fetiţa părăsită”, după care tînjea Petre Pandrea (deopotrivă, nepoată a lui Lucreţiu Pătrăşcanu, adică mama ei fusese sora acestuia) n-avea casă. Am pus mîna pe telefon şi, ce minune, am rezolvat pe loc!
* Într-unul dintre ,,Dialogurile” lui Platon, Alcibiade povesteşte cum  s-a vîrît, gol puşcă, sub manta alături de Socrate. Acesta l-a refuzat…  Despre momentele cînd l-a acceptat, nu se mai zice nicăieri.
* Toate localităţile din Marea Britanie care se termină în ,,chester” (Manchester, Leichester, Glouchester) sau încep cu ,,chester” (Chesterfield) indică un castru roman.
* Blaise Pascal purta, în permanenţă, o centură cu nişte cuie de fier, pentru a-l ţine treaz şi a-i reprima ispitele. Nu ştiu de ce, mă gîndesc la părintele Serghi, al lui Tolstoi, care, pentru a nu păcătui cu o doamnă din înalta societate, şi-a tăiat un deget, cu barda. După care tot a căzut în păcat, culcîndu-se cu o fată bolnavă psihic, de 16 ani. Ilf şi Petrov aveau să-şi bată joc de el, în ,,12 scaune”.
* O posibilă explicaţie a înnebunirii lui Eminescu: el a aflat, de la Titu Maiorescu, că Veronica Micle trăise şi cu Caragiale. Numai că Maiorescu avea tot interesul să o denigreze pe fosta domnişoară Câmpan, de pe cînd aceasta depusese mărturie împotriva lui, într-un proces cu iz de adulter. Dar a înnebunit, oare, Eminescu? Nu cumva e adevărat că l-au luat prigonitorii lui, cu forţa, de la baia de aburi, în acel blestemat iunie 1883, şi după aceea i-au prescris un tratament contraindicat, cu mercur şi bismut? Eu, unul, nu cred că Eminescu a murit de sifilis. De ce nu cred? Nu din patriotism, ar fi o prostie, ci pur şi simplu, la ora aceea, sifilisul se trata extrem de uşor – cu 100 şi mai bine de ani înainte, Casanova suferise de 4 ori de sifilis şi tot de atîtea ori se vindecase. Atunci?
* Acelaşi Caragiale despre cîini. Amintirea provine de la Victor Eftimiu, pe care l-am cunoscut şi eu, la 31 decembrie 1967, cînd mi-a înmînat un premiu de dramaturgie la Radio. ,,Ştiţi voi de ce latră cîinii la Lună? Îşi dau semne. E un obicei rămas din vremea cînd omul mergea din pădure în pădure să-şi caute hrana. Cîinele a fost cel dintîi prieten al omului, cîinele a fost tovarăşul  omului înainte ca femeia să-i fi fost tovarăşă de viaţă. Umbla cu el, îl ajuta în lupta cu fiarele, murea lîngă el. Femeia a venit abia tîrziu, numai cînd a văzut că bărbatul are să-i dea un adăpost în cea dintîi peşteră. Şi tot atunci s-a ivit şi pisica la casa omului…” Involuntar, mă gîndesc la cîinii care îl fugăreau pe Rică Venturiano, în ,,O noapte furtunoasă”. Probabil că şi ei îşi dădeau nişte semne…
* Descopăr, fără să vreau, într-o ediţie princeps de poezii ale lui Dimitrie Bolintineanu, versul: ,,Ah, ce noapte furtunoasă!” E clar, Nenea Iancu de-aici a luat titlul piesei…
* Tot aşa, Petru Dumitriu ,,subtilizează” de la Ion Vinea o întreagă nuvelă, pe care acesta i-o înaintase spre publicare, la editura unde romancierul era director. Acesta a încorporat-o, integral, în capodopera sa, ,,Cronică de familie”. La fel a procedat şi Marin Preda cu o nuvelă a unui scriitor obscur, Anatolie Paniş, despre un cormoran roşu: a ,,topit-o” în ultimul său roman, ,,Cel mai iubit dintre pămînteni”.
* Caragiale, plecînd cu trenul de la Berlin, către acea temniţă din Ungaria unde era închis tînărul Goga, îi zicea fiului său, Luca: ,,Mă duc, mă, să-i spun băiatului să nu se mai măsoare cu prostul. Prostul îţi dă întotdeauna la cap. Nu vezi şi cu mine? Am fugit din ţară din pricina proştilor”.
* Garibaldi în Brazilia: pirat, jefuind navele europene ce făceau legătura cu Lumea Nouă. Apoi, în Uruguay a vîndut spaghetti. Pe urmă, formează o legiune italiană de partizani (guerillas), care poartă cămăşi roşii (de-aici şi viitoarea lui costumaţie, care a făcut furori în Europa). A refuzat gradul de general, dar l-a primit în Italia, unde s-a întors atras de mirajul Revoluţiei de la 1848. După care a început legenda… Interesant este că el a lăsat, prin testament, să fie incinerat în cămaşa roşie.
* Persistă bănuiala că Nicolae Titulescu a murit, la numai 59 de ani, datorită impregnării panglicii interioare a pălăriei cu otravă.
* Mîncarea preferată a lui Nicolae Iorga: cartofi cu brînză. Cea a lui Napoleon: pui în sos de roşii. Iar cea a lui Martin Luther: nucile.
* Dimitrie Cantemir, copleşit de durere şi neputinţă la auzul veştii că Petru cel Mare i-a violat fiica, pe Casandra. Moare tînăr, la numai 50 de ani. Ce mai reprezintă azi 50 de ani?
* Fiica unui alt principe român, Mircea Ciobanul, i-a pozat lui Paolo Veronese; tabloul s-a pierdut, din păcate.
* Citesc ,,Viaţa lui Mahomed” şi văd că Profetul s-a născut în anul 550 d.Chr. (deşi unii zic că în anul 570). Ce s-a mai petrecut în acel an? Justinian şi cei doi arhitecţi byzantini ai săi termină Catedrala Sfînta Sofia, împăratul exclamînd: ,,Te-am învins, Solomoane!” Ce coincidenţă stranie: urmaşii aceluia născut în 550 vor cuceri şi vor transforma în moschee capodopera sa, isprăvită tot în 550…
* În aceeaşi carte se scrie că, la vîrsta de 2 ani, lui Mohamed i-au deschis pieptul doi bărbaţi străini. Îngeri?
* În Istorie au existat 4 cruciade mari şi late.
* Petre Pandrea scrie o ciudată dedicaţie pe o lucrare (manuscris?), în puşcărie: ,,Domnilor: colonel Gh. Crăciun, colonel M. Iacob, colonel Ivan, maior I. Nodiţ şi înţeleptului gardian Hejuş, din echipa de pedagogi ai puşcăriei Aiudului, exponenţi luminaţi ai clasei muncitoare, care au realizat reeducarea şi Universitatea din Aiud (anii 1961-1964) în spiritul comunismului umanist, dovedit a fi in concreto în concordanţă cu vechea omenie românească şi cu Proclamaţia progresistă de la Islaz”.
* Acelaşi oltean emite o maximă de 24 de carate, valabilă cel puţin de la 1914 încoace: ,,Politica a devenit carnagiu şi masacru între canibali”.
* La Castelul Dux, din Boemia (Cehia), am văzut masa de biliard unde îşi petrecea timpul Beethoven, atunci cînd venea să-şi trateze beteşugurile la Teplitzbad şi să-l întîlnească pe protectorul (sponsorul) său, Contele Wallenstein; pe atunci, biliardul se numea carambol. Dar, ceea ce la Beethoven era un hobby, la Mozart era patimă, avînd în vedere că îngerul căzut pe pămînt pierdea nopţi întregi aplecat peste masa cu postav verde.
* În toamna lui 1978 am vizitat casa de la Heilligenstadt, de lîngă Viena, unde tînărul Beethoven şi-a scris Testamentul, la 6 octombrie 1802. În primăvara lui 1945, cele două cămăruţe ale apartamentului în care compozitorul plănuia să se sinucidă au fost ocupate de un general sovietic, care a dat chefuri-monstru, distrugînd totul: mobilier, uşi, ferestre etc.
* Un precursor al antisemitismului: Casanova, care îl ciomăgeşte cu bastonul, pe străzile Londrei, pe cămătarul Rothschild.
* J.J. Rousseau este creatorul sintagmei ,,economie politică”. Cel puţin aşa se intitula articolul redactat de el pentru Marea Enciclopedie Franceză.
* La naşterea lui Rousseau (28 iunie 1712, Geneva), mama sa îşi pierde viaţa. Tatăl lui, Isaac Rousseau, era ceasornicar şi profesor de dans; omul îşi părăseşte familia şi se stabileşte la Constantinopol (?!).
* Într-o scrisoare către Linguet (15 martie 1767) Voltaire spune: ,,Nu, domnule, nu e totul pierdut, atunci cînd poporul e adus în starea de a recunoaşte că are spirit. Totul e pierdut, dimpotrivă, cînd poporul e tratat ca o turmă de vite. Căci, mai curînd sau mai tîrziu, va împunge ca o turmă de vite”.
* N-am să pricep, în ruptul capului, de ce n-avea  ,,organ” Voltaire pentru Shakespeare! Într-o scrisoare către D’Alembert, din 3 septembrie 1776, el îl atacă pe ,,acest înfiorător Shakespeare, care, de fapt, nu este decît un Gilles de bîlci şi care n-a scris două rînduri cumsecade”.
* ,,Istoria Plagiatului”, la care lucra, în secret, amicul meu Eugen Barbu, ar fi putut consemna şi un mic furtişag comis de Marele Will. E vorba de replica dată de doică, despre partida de sex dintre Desdemona şi Othello: ,,Se joacă de-a animalul cu două spinări”. Ei, bine, metafora aparţinea lui Rabelais! Acelaşi Shakespeare (după cum zice Hegel) mai subtilizează şi o metaforă dintr-o poezie de tinereţe a lui Platon, despre stele, pe care o introduce în ,,Romeo şi Julieta”.
* În cartea ,,România Unită” (New York, 1932), Charles Upson Clark îmi confirmă ceea ce pricepusem, doar prin deducţie proprie, din ,,Memoriile” lui Carol I: ,,Mama lui, Prinţesa Josefina, era fiica Marii Ducese Stephanie Beauharnais de Baden, fiica adoptivă a lui Napoleon I”. Îi spun Prinţului Paul că se înrudeşte, prin alianţă, cu Napoleon Bonaparte şi el face ochii mari. Nu ştia.
* L-am cunoscut bine, în 1973, pe Lucien Place, nepotul direct al lui Victor Place, fostul consul al Franţei la Iaşi şi prieten intim cu Alexandru Ioan Cuza. Descendentul avea peste 70 de ani, se stabilise în Bucureşti şi locuia într-un bloc vechi, aproape de Biserica Boteanu, împreună cu soţia lui, franţuzoaică. Trăia dintr-o pensie mizerabilă, pe care şi-o completa dînd lecţii de şofat. M-a rugat, insistent (dar cu demnitatea ilustrei sale familii), să-l ajut la mărirea pensiei. Am încercat să vorbesc, în 1974, la Casa Titulescu, cu fostul meu profesor, Miron Constantinescu, pe atunci vicepreşedinte al Consiliului de Stat. N-am apucat. După cîteva zile, Miron avea să moară, doborît, de timpuriu, de catastrofele din familia sa. La acest Lucien Place acasă aveam să văd şi chiar să ţin în mînă un document original, semnat de fostul preşedinte al Americii, Ulysses Grant (bunicul lui Place devenise,  prin anii ’70 ai secolului XIX, ambasadorul Franţei în SUA). Pe unde-o fi hîrtia aceea de preţ, cu un antet superb, avînd încrustate, în relief, drapelul şi vulturul american? Cine-a şterpelit-o, aşa cum a fost furată şi statueta  babiloniană de lut ars, care valora cca 2.000.000 de dolari?  Şi unde or fi acum scrisorile originale semnate de Napoleon I, pe care bătrînul, strîmtorat, le vînduse, la preţuri de nimic, Academiei Române?
* Termenul de ,,iluminism” e creat, involuntar, de Descartes. În ,,Meditaţii” (1641) este folosită, frecvent, sintagma ,,lumen naturale” - ,,lumină naturală”, pe care el o identifică cu raţiunea. Abia după 100 de ani se poate vorbi de ,,Secolul Luminilor”.
* A existat şi un roman cu titlul acesta, scris de cubanezul Alejo Carpentier. L-am citit în studenţie, cu plăcere. Prin 1976, aveam să-l cunosc personal pe romancier, luîndu-i un interviu pentru AGERPRES, la Casa Scriitorilor din Bucureşti, în pofida nervozităţii, de om prost-crescut, pe care o afişa Eugen Jebeleanu.
* Măreţ e umorul involuntar! Într-o întîlnire electorală din Rîmnicu Sărat, politicianul ţărănist D.R. Ioaniţescu s-a adresat astfel alegătorilor: ,,Iubiţi rîmniceni săraci!” În anul 1973 aveam să trăiesc o scurtă, dar frumoasă idilă  cu nepoata lui. L-am întrebat pe tatăl ei (fiul lui D.R. Ioaniţescu) dacă este adevărat ceea ce zicea lumea. Puţin jenat, omul a recunoscut că da, aşa vorbise tatăl lui. Ba mai mult, a adăugat el, la o altă întîlnire acesta mai lansase o perlă: ,,Munca şi igiena socială sînt cele 3 coloane vertebrale prin care respiră creierul unei Naţiuni!”. Nu e România patria suprarealismului?
* Am fost calamburgiu de cînd mă ştiu. Nu, nu e o poezie, ci o realitate. În anul II de facultate aveam trei profesori severi la Istoria Filosofiei: Banu, Boboc şi Cazan. Într-o bună zi, am făcut o parafrază la finalul poeziei ,,Noi vrem pămînt”, de Coşbuc, şi am scris-o pe tabla Amfiteatrului ,,Dimitrie Cantemir”: ,,Să nu dea domnul prodecan/ Să-mi iei tu bursa pe un an!/ Cînd nu voi mai putea răbda/ Cînd BANU mă va răscula/ BOBOC să fii – nu vei scăpa/ Nici în CAZAN!”.
* Tot aşa, am avut şi cred că mai am o mare uşurinţă în a da porecle, unele intrate în folclor. Pentru cei care nu ştiu, de la mine au pornit cognomenurile unor personaje: Şarpele cu Ochelari, Cap de Cauciuc, Ardei Umplut, Ticu Limbricu, Mişu Bîl-Bîl, Nelu Cotrocelu, Bătrîna Şandrama Stalinistă, Elefantul cu Breton, Matrozul Chior, Franckenstein, Ţapul, Moş Jumară, Poetul Cimpanzeu, Bădiceanu Ciment, Dide Puşcărie, Omul fără Gît, Spiroiu Manivelă, Ciripoi, Crocodilul Chelios, Fulgerică Bragadel, Mumia lui Lenin, Bîzdîcoasa, Dosia, Anus Blandianus, Şoricelul Neastîmpărat, Albinosul, Marele Măsliniu, Fătălăul Naţional ş.a. Poporul le-a gustat, deşi, ca să fiu sincer, unele sînt grosiere – dar aşa ceva face parte din caracterul obligatoriu al unei porecle. Uşurinţa de a fixa un personaj în ,,insectarul” pamfletului e o moştenire de familie: părinţii mei – oameni religioşi, dar cu mult umor – dădeau porecle mai tuturor vecinilor din mahalaua copilăriei noastre, fireşte, fără să ştie nimeni, numai noi între noi, în sărăcia casei noastre şi în lipsă de altă distracţie.
* Nu sînt original! La 15 ani după ce l-am poreclit pe Virgil Măgureanu Şarpele cu Ochelari, aud că cineva a mai folosit porecla asta, acum 100 de ani: Delavrancea îi zicea criticului literar Mihail Dragomirescu tot Şarpele cu Ochelari…
* Tot eu sînt autorul formulei Har-Cov, prin prescurtarea numelor judeţelor Harghita şi Covasna, în 1991, pe vremea dezbaterii în Parlament a Raportului despre alungarea românilor…

CORNELIU VADIM TUDOR

http://www.romare.ro/antologia-pamfletului-romnesc/aa-v-place-istoria.html

România a intrat într-o fundătură istorică

APEL
CĂTRE POPULAŢIA ROMÂNIEI

Stimaţi compatrioţi, Partidul România Mare vă roagă să luaţi aminte la Apelul său, într-un moment de o maximă importanţă pentru destinul Patriei. Este un Apel pe care îl rostim cu luciditate, cu durere, cu o deosebită îngrijorare faţă de prezentul şi viitorul Neamului Românesc. Ştim că în cei aproape 3 ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, aţi fost purtaţi de Istorie de la agonie la extaz şi înapoi, la deznădejdea cea mai neagră.
Ştim că politica şi, mai ales, politicienii au izbutit să vă intoxice prin demagogie, prin pofta lor iresponsabilă de a vă minţi, de a vă înşela buna-credinţă, de a vă pîngări tezaurul scump al iubirii de ţară. Numeroşi aventurieri de toate etniile şi culorile politice v-au tot promis marea cu sarea, deşi erau pe deplin conştienţi că nu pot şi nici nu vor să facă ceva pentru cei mulţi, simpli şi necăjiţi. Istoria politică a acestei perioade de aproape 3 ani nu este altceva decît o luptă oarbă între nişte şmecheri, în goana lor furibundă după căpătuială şi putere. Aproape că nu a rămas piatră pe piatră în relaţiile civilizate care ar fi trebuit să domnească între aceşti indivizi, astfel încît oameni care, în decembrie 1989, au fost împreună aveau ulterior să se acuze şi să se certe ca la uşa cortului, comportament care a prilejuit un spectacol jalnic în faţa opiniei publice. În încrîncenarea asta a răfuielii şi a invectivelor, nu s-a simţit nici o adiere de respect faţă de populaţie, cele mai murdare rufe politice s-au spălat în public, totul a fost călcat în picioare, s-au spulberat partide şi alianţe, s-au formulat ameninţări şi denunţuri publice, pe timpul, pe banii şi pe nervii tot mai zdruncinaţi ai cetăţenilor acestei ţări. Sîntem pe deplin conştienţi că sentimentul care vă domină este de lehamite, cu atît mai mult cu cît asistaţi nu la o „ţiganiadă“ ridicolă, ci şi la ruinarea ţării, a propriei voastre existenţe.
Partidul România Mare are un merit: este singurul care nu s-a scindat, care nu s-a bătut pentru Putere, care s-a lăsat călăuzit doar de Luceafărul strălucitor al intereselor vitale ale Naţiunii Române. Unii adversari ai noştri au încercat din răsputeri să ne compromită în faţa ţării şi a străinătăţii, ştampilîndu-ne cu calificativul infamant de „extremişti“. Mai greu a fost pentru aceste „cozi de topor“ să precizeze ce fel de extremism ne-ar anima pe noi: de dreapta, de stînga sau de centru?! Istoria se repetă. Aşa după cum şi prin anii ’50 bîntuia o modă a etichetelor, cînd oameni nevinovaţi erau înfieraţi ca burjui, chiaburi şi sabotori ai regimului, tot astfel se practică şi astăzi un fel de vînătoare de vrăjitoare, pe cît de falsă, pe atît de periculoasă pentru liniştea societăţii româneşti. Noi nu ne simţim datori să ne scuzăm sau să ne explicăm în faţa acestor duşmani ai Neamului Românesc, dar în faţa voastră, a milioanelor de fii ai acestei ţări, rostim cu mîna pe inimă: dacă a-ţi iubi Patria mai mult ca orice pe lume, dacă a dori ca românii să fie stăpîni la ei acasă, dacă a veghea zi şi noapte ca România să nu fie batjocura şi colonia nimănui, dacă toate acestea înseamnă a fi „extremist“, ei bine, da, sîntem extremişti, ba chiar extrem de extremişti, ultraextremişti, incurabil de extremişti! La urma urmelor, ce ne mai mirăm? În cei aproape 3 ani petrecuţi de la evenimentele din decembrie 1989, în presa noastră ticăloşită au fost aduse acuzaţii sinistre la adresa Poporului Român, a Armatei şi a Bisericii, a unor valori naţionale ca Mihai Viteazul (numit paranoic), Mihai Eminescu (numit legionar, fascist şi huligan), Octavian Goga (numit lichea) şi aşa mai departe. Pentru noi, lucrurile sînt foarte limpezi. În România există două tendinţe: cei care urmăresc dezmembrarea ţării şi ruinarea ei pînă la sapă de lemn şi, în partea opusă, cei care, aidoma nouă, vor să preîntîmpine, cu orice preţ, nimicirea acestei ţări. Această împărţire în două tabere nu e nouă, e cunoscută în Istoria noastră de sute de ani. Numai că, astăzi, lupta îmbracă veşminte de-a dreptul barbare. Dacă pînă şi mafioţii din Italia sau America tot mai manifestă grijă faţă de aparenţe şi se tem de judecata opiniei publice sau de lege – în ceea ce-i priveşte pe mafioţii noştri politico-economici, totul se face la vedere, fără ruşine, actele de vînzare-cumpărare a ţării fiind parafate în văzul public şi prezentate ca nişte mari victorii ale intrării noastre în Europa! Dar, pentru numele lui Dumnezeu, România se află în Europa încă dinainte de naşterea continentului european! Totul pare o farsă, care poate că ne-ar amuza, dacă n-ar fi în realitate sinistră, dăunătoare pentru viaţa de zi cu zi a populaţiei, pentru viitorul copiilor noştri, pentru ţară. Este clar că România a intrat într-un unghi mort, într-o fundătură din care nu poate ieşi decît printr-o schimbare radicală. Această schimbare o poate asigura, în profunzimile sale, numai Partidul România Mare. Deocamdată, fiind un partid de Opoziţie, noi nu am avut acces la exerciţiul Puterii. Am stat pe margine, am observat, am analizat toate variantele posibile. Nu pretindem că deţinem noi piatra filozofală sau iarba fiarelor, în stare să deschidă lacătul viitorului. Dar, măcar sîntem pe deplin conştienţi unde au greşit guvernările anterioare. Este inadmisibil faptul că, în mai puţin de 3 ani, s-au cheltuit peste 7 miliarde de dolari, din care aproape 4 miliarde sînt datorii noi, efectuate de actualii guvernanţi. Este inadmisibil ca unităţi economice rentabile, care produceau în anii precedenţi în valoare de miliarde de dolari, să fie astăzi spulberate, puse pe butuci, vîndute la preţuri de nimic unor afacerişti străini. Asta nu mai e privatizare, nu mai e retehnologizare, e crimă de înaltă trădare împotriva intereselor Poporului Român. Şi urmările ei se simt la tot pasul, în fenomenele şomajului şi sărăcirii fără precedent a populaţiei. Această situaţie dramatică nu mai poate continua. Aşa-zisa reformă economică şi, în general, întreaga strategie politică trebuie schimbate de urgenţă, pînă nu este prea tîrziu.
Stimaţi compatrioţi, poate că toată această năpastă am fi îndurat-o mai uşor dacă ferestrele şi pragul casei noastre nu ar fi ameninţate de limbile de foc ale războaielor din zonă. Astăzi, nu mai este un secret că în anumite cabinete ale politicii mondiale s-a urzit, încă din 1989, ţesătura unui complot ruşinos împotriva României. În decembrie 1989, lucrătura lui a fost dejucată de către mulţimile care au ieşit în stradă şi şi-au vărsat sîngele. Astăzi, noi, cei rămaşi în viaţă, sîntem chemaţi să împiedicăm izbînda acestui scenariu criminal. Prima şi cea mai importantă cale de salvare a României o reprezintă alegerile din septembrie 1992. Încercaţi să vă imaginaţi cum va arăta faţa ţării dacă în Parlament, în Guvern şi în celelalte structuri ale Puterii vor pătrunde adevăraţii patrioţi, care şi-ar da şi viaţa pentru ţară. „În visele mele, înflorit arată viitorul României“ – rostea un înflăcărat paşoptist, şi aşa va fi, vă jurăm cu mîna pe inimă. Dar, pentru asta, trebuie să votaţi Partidul România Mare, celelalte forţe împătimite de dragostea de Neam. Votaţi Vulturul cu Crucea în plisc, semnul nostru electoral. Biruinţa va fi a noastră!

CORNELIU VADIM TUDOR
(„Politica“, nr. 26, din 15 august 1992)

http://www.ziarultricolorul.ro/pentru-improspatarea-memoriei/romnia-a-intrat-ntr-o-fundtur-istoric.html

PRM, PESTE TOT

O dată cu reîntoarcerea în funcţia de preşedinte a lui Vasile Popa, la PRM Olt se gîndeşte şi se lucrează din nou cu optimism. Astfel, împreună cu fostul preşedinte al partidului, Iulian Popescu, şi avîndu-i aproape şi pe ceilalţi membrii reprezentativi ai Biroului Executiv, Gheorghe Zlăvog şi Florel Oiţă, liderul peremiştilor olteni a susţinut marţi, 21 iunie 2011, la sediul Organizaţiei locale PRM din Slatina, o Conferinţă de Presă, în care au fost dezbătute mai multe subiecte interesante înscrise pe ordinea de zi.
Au trecut 20 de ani de la înfiinţarea PRM. Pentru început, intrîndu-şi rapid în atribuţiile de preşedinte al partidului şi avînd în vedere şi faptul că la 20 iunie 1991, la Bucureşti, în jurul revistei săptămînale „România Mare” lua fiinţă Partidul România Mare, Popa a ţinut să facă o scurtă incursiune în istoria unuia dintre cele mai reprezentative partide din ţara noastră. Printre altele, domnia-sa a subliniat faptul că, deşi PRM a fost şi este perceput la nivelul opiniei publice ca un partid extremist, liderul şi fondatorul său, Corneliu Vadim Tudor, nu urmăreşte decît respectarea dreptului la deplina libertate de exprimare şi îmbunătăţirea cît mai rapidă a condiţiilor de viaţă pe care le au românii. Astfel, conform doctrinei peremiste, preşedintele Vasile Popa a precizat că, în politica internă, Partidul România Mare consideră că trebuie protejate economia şi resursele naţionale, în timp ce pe plan extern s-a militat întotdeauna pentru apropierea de Occident, numai prin respectarea independenţei, suveranităţii şi demnităţii statului. Ulterior, referitor la subiectul legat de reorganizarea teritorială a României, o altă temă de lucru, amplu dezbătută şi comentată pe la noi, Gheorghe Zlăvog, preşedintele interimar al PRM Slatina, a ţinut să limpezească apele, spunînd că Partidul România Mare nu este şi nu va fi niciodată de acord cu această reorganizare. Mai mult, domnia-sa a tras încă un semnal de alarmă faţă de modul de acţiune al maghiarilor, precizînd că de mai mulţi ani încoace aceştia joacă un rol extrem de important în politica românească: „De prin ’96, cum-necum, ungurii au fost mereu acolo, la guvernare. Fie cu PSD, fie cu PDL. Şi iată că, ne convine sau nu, au făcut paşi mici, dar siguri, spre autonomie. Cu toate acestea, referitor la reorganizarea teritorială, vreau să reţineţi că PRM este împotriva eventualelor proteste şi manifestări de stradă”.

http://www.ziarultricolorul.ro/comunicate-de-presa/prm-peste-tot-18.html

miercuri, 29 iunie 2011

La graniţa de vest, o mare captură de aur!

Ne aflăm în ziua de 14 februarie, orele 12. E o zi de vineri. Lumea se pregăteşte de week-end, adică de un sfîrşit de săptămînă cu ceva mai puţine griji decît în alte zile. Se fac pregătiri, se dau telefoane. Un pui de soare răsărit la două suliţe pe cer anunţă un prînz poleit cu speranţa apropiatei primăveri. În linii mari, şi la graniţa de vest a ţării atmosfera e cam aceeaşi. Numai că ,,drujba-i drujbă, slujba-i slujbă”. Ceea ce se traduce prin ,,prietenia e prietenie, dar hai să ne mai vedem şi de treabă”. Punctul de trecere Nădlac (jud. Arad) are, de bună seamă, două cărţi de temelie: o Carte de Onoare şi o Carte de Dezonoare. Ele sînt împărţite după felurile de întîmplări care s-au consumat aici. De pildă, în vara lui 1989, un vameş l-a oprit cu iresponsabilitate pe cetăţeanul german de origine română Costel Cenuşă, care intenţiona să scoată din ţară şi să publice în presa germană un amplu studiu, elaborat de mine şi de unii istorici militari, cu privire la Transilvania şi la primejdia iredentismului maghiar. Aflîndu-se în relaţie cu mine, turistul a intrat automat în vizorul Securităţii, care l-a dat ,,în lucru” la vamă, aşa că documentul i-a fost confiscat. El vine des în ţară şi poate depune mărturie că aşa a fost, spre marea ruşine a acelora care au făcut jocul ungurilor. Erori mai mici sau mai mari, abuzuri şi fenomene de corupţie s-au mai petrecut la acea vamă. Ca şi la altele, desigur. Unele sînt omeneşti şi explicabile, altele n-au nici o scuză şi trebuie eradicate rapid.
Dar nu despre eşecuri vreau să scriu aici. Ci despre o izbîndă. Despre un eveniment care oricînd poate servi ca punct de plecare pentru un palpitant film de aventuri. Poate că nu întîmplător totul s-a petrecut vineri la prînz. Pentru că infractorii ştiu, din instinct, că atenţia omului scade în pragul scurtelor vacanţe. Atunci e foială mai mare, febra schimbărilor de tură diminuează vigilenţa, nu ştie omul cum să se vadă mai repede în maşină, în tren, sau direct acasă. Pesemne că aşa au gîndit şi cei doi cetăţeni suedezi (de origine libaneză), Boukhari Yehia şi Drottenius Zaid Mohammed. Ambii intenţionau să tranziteze România, într-o superbă limuzină Volvo, după ce veniseră din Suedia şi trecuseră prin Danemarca, Austria şi Ungaria. Ulterior, dacă depăşeau cu bine hopul numit România, ar fi trecut prin Bulgaria, Turcia şi Siria, pentru a se opri la punctul terminus, ţara lor de origine, Liban. Imaginaţi-vă pe hartă acest interminabil traseu, desfăşurat pe lungimea a nu mai puţin de 9 ţări, însumînd mai multe mii de kilometri! N-ar fi putut cei doi să ia avionul? Ce încărcătură aveau? Aşa după cum au mărturisit ulterior, din tot acest traseu le era teamă doar de două ţări: România şi Turcia. Prima, pentru că vameşii (atunci cînd vor!) sînt foarte buni profesionişti şi manifestă o vigilenţă rară. A doua, pentru că turcii nu se joacă şi, la cel mai mic caz de contrabandă, infractorul, indiferent de naţionalitate, e împuşcat. Dar, care este vina celor doi libanezi-suedezi? Întrebaţi dacă au ceva de declarat, ei au răspuns că nu. Văzînd, totuşi, că vameşii au început să cerceteze maşina cu băgare de seamă, Boukhari Yehia a coborît de la volan şi s-a dus la un tînăr locotenent al Poliţiei de Frontieră, Cornel Gabor, spunîndu-i în engleză: ,,Îţi dau o bancnotă de 20 de mărci, zi-le să termine mai repede, ne grăbim!”. Dar te pui cu Cornel? Cine era măsliniul ăla să-i dea lui bani aşa, hodoronc-tronc? Normal că omul s-a enervat, s-a uitat mai atent la paşapoarte şi a văzut că sînt eliberate în 1991, deci întreaga grabă i-a devenit suspectă. Din ce motiv doi libanezi au obţinut paşaport suedez anul trecut, iar apoi s-au aşternut la un drum atît de lung, înapoi spre fosta lor ţară? Atunci a intrat cu adevărat în acţiune echipa de controlori vamali, condusă de Carol Gros. Maşina a fost consultată centimetru cu centimetru, ca la doctor. Surpriza a fost de proporţii: nu mai puţin de 17 kg de aur ascunse în 4 locuri ale maşinii! O adevărată comoară! Acest veritabil tezaur, de valoare inestimabilă, era dosit sub ambele scaune din faţă, în ambele portiere şi într-o ascunzătoare de sub bord, după casetofon. Văzînd că au fost descoperiţi, cei doi s-au retras lateral, la o oarecare distanţă de maşină, încercînd să pretexteze că ei nu ştiu nimic şi că, chipurile, asta ar fi o înscenare. În vreo trei rînduri, au fost întrebaţi dacă asta e tot, dacă mai există şi alte valori. De fiecare dată au zis că nu, că ei nu ştiu nimic etc. Pînă la urmă, maşina a fost pusă pe un trailer şi dusă la Poliţia din Arad, unde a fost scotocită cu şi mai mare atenţie. Numai în acest fel au fost identificate toate ascunzătorile. Dar iată compoziţia tezaurului: numeroase pungi de plastic cu bijuterii rare; ceasuri de aur cu monogramă, aparţinînd probabil unor personalităţi; un număr impresionant de monede de aur ş.a.m.d. Au reţinut atentia două piese rare, ambele din aur masiv: o medalie cu vulturul bicefal austro-ungar, emisiune din 1915 (probabil o serie nouă, bătută anii trecuţi, nu se ştie în ce scop), medalie avînd greutatea de peste 15 grame; medalia de laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, aparţinînd savantului britanic de origine evreo-maghiară Dennis Gabor, cîntărind cca. 30 de grame. Prin ce mister a ajuns această piesă-unicat în mîinile unor arabi, care veneau din ţara lui Nobel şi au trecut prin ţara de origine a marelui fizician, pentru a o duce tocmai în Orientul Apropiat? Nici peripeţiile din romanul „12 scaune”, de Ilf şi Petrov, nu par atît de palpitante ca acest întortocheat şi incredibil traseu! Fireşte, frumos şi cinstit ar fi ca noi să restituim urmaşilor lui Dennis Gabor, sau Marii Britanii, sau Ungariei chiar, această piesă heraldică, ce nu ne aparţine. Acum, comoara se află în posesia organelor române. Conform legii, ea a.fost confiscată.
Ce se întîmplă, însă, cu cei doi contrabandişti? Nimic, ce să se întîmple? În absenţa unei legi privind depozitarea şi traficul de aur, ei n-au păţit nimic. Un procuror din Arad le-a fixat o cauţiune de 2.442 de dolari, pe care aceştia au plătit-o, apoi li s-a pus pe paşapoarte cîte o ştampilă cu litera C, ca să fie identificaţi şi la alte frontiere - după care li s-a permis să plece. Ce intenţionau să facă cu grămezile de aur? Colegul nostru de breaslă, lt. col. Mihai Răşică, de la ,,Poliţia Română”, care s-a deplasat imediat la Nădlac, ne-a relatat şi nouă ce-a auzit din gura lor: Cică plănuiau să le vîndă pentru a investi într-o afacere cu haine... Poveşti din „1001 de nopţi”. Flerul nostru ne spune că aici e vorba de fonduri pentru arme. Fiindcă Libanul nu e Suedia, ci o ţară în război, unde acum se aude, din nenorocire, glasul armelor. Poate că cei doi arabi sînt nişte patrioţi ai ţării lor, nu negăm. De asemenea, ne doare sufletul pentru tragedia acelei ţări, cîndva atît de înfloritoare. Dar ne doare sufletul, înainte de toate, de ţara noastră. Şi nu vrem ca ea să ajungă placa turnantă a contrabandei de toate culorile, de toate tipurile. În doi ani de zile, România s-a transformat într-o intersecţie a tuturor drumurilor ilegale dintre Europa şi Asia: traficul de droguri, traficul de arme şi traficul de valori. Să mai adăugăm la asta şi traficul de carne vie, prostituţia noastră sclavagistă, şi vom vedea ce pericole mari ne pîndesc.
Personal, am mare încredere în forţa justiţiară şi în instinctul de apărare ale Poporului Român. Aşa cum am încredere în Armată, în Poliţie, în Jandarmerie şi în Serviciul Român de Informaţii. Deşi nu merge totul ca pe roate, deşi se mai comit destule erori, acestea - şi nu altele - sînt forţele care vor asigura integritatea şi liniştea ţării. Poate că legile sînt prea blînde, cine ştie? Poate că tot aflînd de prin presa şi televiziunile lumii că sîntem un popor de handicapaţi, toţi clienţii Interpolului se năpustesc să treacă pe la noi, crezînd că ne pot amăgi cu două mărgele colorate şi apă de foc, ca pe amerindieni. Tot ce-i posibil. Numai că, de sute de ani, mai toate socotelile pe care şi le-au făcut străinii nu s-au potrivit pe pămîntul nostru. Au ieşit pe dos. Şi una dintre dovezi e această captură de aur. Felicitări Poliţiei şi Vamei, bravo lor!

CORNELIU VADIM TUDOR
(13 martie 1992)

http://www.ziarultricolorul.ro/pentru-improspatarea-memoriei/la-grania-de-vest--o-mare-captur-de-aur.html

marți, 28 iunie 2011

MOARTE MAFIEI! APEL către organismele internaţionale pentru eradicarea structurilor de tip mafiot din România

Către:

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (Strasbourg);
Tribunalul Internaţional de la Haga;
Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg;
Uniunea Europeană (Bruxelles);
INTERPOL (Paris)

Partidul România Mare este un partid parlamentar important, aflat în continuă ascensiune, de la apariţia sa, în anul 1991. Avem, la ora actuală, 22 de parlamentari. Prin Programul şi prin întreaga sa acţiune politică, partidul nostru şi-a exprimat opţiunea pentru instaurarea în România a unui Stat de Drept, pentru respectarea libertăţilor şi drepturilor democratice ale tuturor cetăţenilor, indiferent de etnie, pentru formarea şi dezvoltarea unei puternice economii de piaţă. Concomitent, partidul nostru s-a pronunţat, sistematic, pentru integrarea României în structurile euro-atlantice, susţinînd toate acţiunile constructive ale Statului Român în această direcţie şi formulînd necesitatea respectării tradiţiilor şi demnităţii naţionale ale românilor. Evoluţia ţării noastre în direcţiile fireşti, susţinute şi de noi, întîmpină, din păcate, mari dificultăţi, generate mai ales de creşterea îngrijorătoare a criminalităţii economico-financiare şi bancare, favorizată şi de slăbiciunea, uneori vinovată, a conducerii actuale a României. Această stare de fapt ne-a determinat să ne adresăm dvs., să sesizăm organismele politice şi juridice internaţionale asupra faptului că în România au prins contur reţele şi structuri de tip mafiot, patronate la cel mai înalt nivel al Statului. Nu vom înceta niciodată să ne minunăm în faţa unei anomalii: România e singura ţară din lume unde nişte deţinuţi de drept comun, cu caziere grele, au ajuns parlamentari, consilieri prezidenţiali, ambasadori, primari, şefi de partide! Apelăm la dvs., întrucît Justiţia din România nu funcţionează la parametri normali. Însuşi actualul ministru al Justiţiei, Iosif Gavril Chiuzbaian, deţine ilegal această funcţie, întrucît el este şi vicepreşedintele unui partid politic, ceea ce încalcă prevederile Articolului 37 din Constituţia României. De asemenea, el este acuzat de un general de S.R.I. de luare de mită şi de favorizarea infractorului. O serie de avocaţi celebri, care sînt şi oameni politici, apără în instanţă mafioţi care au adus prejudicii uriaşe economiei româneşti. Sînt tot mai numeroase cazurile în care înalţi demnitari ai Statului au făcut presiuni asupra Poliţiei şi Justiţiei pentru eliberarea unor gangsteri dovediţi.
Din nefericire, Statul nostru încă nu dispune de mijloacele necesare pentru a lupta cu aceste forme de parazitare a societăţii. Noi, ca partid politic, profund responsabil, ne facem ecoul opiniei publice, exasperată de proliferarea jafului şi a anarhiei, dar şi de protejarea ei de către cele mai înalte sfere ale Puterii. Am dori ca demersul nostru să fie bine înţeles, în sensul că noi n-am făcut şi nu vom face parte nicicînd dintre aceia care reclamă sau blamează România peste hotare, ca dovadă că prezentul Apel este prima acţiune de sensibilizare a organismelor internaţionale, în cei 5 ani de cînd funcţionează P.R.M. Tot ceea ce dorim noi este ca România să beneficieze de vasta experienţă a celorlalte ţări în combaterea acestor elemente nocive, care constituie o frînă pentru instaurarea unei  democraţii autentice, pentru pătrunderea adevăraţilor investitori externi în economia românească, pentru rapida integrare a României în structurile occidentale. În condiţiile proliferării structurilor infracţionale organizate, şi chiar ale implicării unor oameni politici în aceste activităţi antisociale, s-a ajuns în România la paradoxul ca forţele justiţiare să fie prigonite prin procese interminabile, împotriva Constituţiei, urmărindu-se izolarea şi anihilarea lor politică. Putem exemplifica afirmaţiile de mai sus cu cîteva cazuri concludente, care scandalizează şi îngrijorează opinia publică din România.
VIRGIL ASZTALOŞ-MĂGUREANU, directorul Serviciului Român de Informaţii; fost informator, rezident şi ofiţer de Securitate, încă din perioada stalinistă; a participat la evenimentele sîngeroase din decembrie 1989, cînd au murit nevinovaţi peste 1.000 de oameni, DUPĂ arestarea lui Nicolae Ceauşescu, fiind unul dintre artizanii înscenării judiciare de la Tîrgovişte, participînd la asasinarea, în ziua de Crăciun, a fostului şef al Statului. Mai mulţi ofiţeri superiori ai S.R.I. ne-au informat că, în acele zile dramatice, a făcut eforturi disperate pentru a şterge orice urmă a amestecului sovietic, personajul fiind suspectat de multă vreme de relaţii cu K.G.B.-ul. Virgil Asztaloş-Măgureanu a minţit, în mod sistematic, opinia publică şi Parlamentul cu privire la acele pete din biografia sa, care îl făceau de la început incompatibil cu funcţia de director al principalului Serviciu de Informaţii al ţării. De asemenea, este responsabil de scurgerea de informaţii şi documente secrete din arhivele instituţiei pe care o conduce, activitate în urma căreia a obţinut numeroase foloase materiale în interes personal. Inabil şi răzbunător, grosolan şi dictatorial, el a instituit o atmosferă de teroare în interiorul S.R.I. şi a antrenat instituţia în peste 10 scandaluri grave. Virgil Asztaloş-Măgureanu încalcă Constituţia, legile ţării şi statutul său profesional, implicîndu-se brutal în politică, dispunînd interceptarea convorbirilor telefonice ale oamenilor politici şi membrilor familiilor acestora. Este de notorietate contribuţia sa la derularea evenimentelor sîngeroase din 13-15 iunie 1990 şi din septembrie 1991, cînd au fost comise crime şi s-au înregistrat regretabile acte de vandalism, care au afectat imaginea României în exterior. Profitînd de funcţia pe care o ocupă, Virgil Asztaloş-Măgureanu s-a lansat în afaceri de tip mafiot, în special cu ţigări şi autoturisme, afaceri larg mediatizate în presa internă, de pe urma cărora a realizat o avere fabuloasă. El se mai face vinovat de un scandalos fals în acte publice, pentru a intra în posesia uneia dintre numeroasele vile pe care le deţine.
DUMITRU ILIESCU, directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, instituţie menită să garanteze siguranţa vieţii demnitarilor români şi a înalţilor oaspeţi români; general de brigadă; deşi a participat la încercarea de reprimare a manifestanţilor din decembrie 1989, în mod suspect a beneficiat ulterior de numeroase ridicări în grad şi a ajuns să conducă o importantă instituţie din sistemul Siguranţei Naţionale. De pe această poziţie a comis un întreg şir de abuzuri şi ilegalităţi, ca traficul ilegal de armament şi utilizarea frauduloasă a unor importante fonduri valutare; în dispreţul legilor şi al interdicţiei scrise, formulate de Curtea de Conturi a României, Dumitru Iliescu a achiziţionat, printr-o licitaţie necinstită, o tipografie ultramodernă, în valoare de aproape 2 milioane de dolari, deşi S.P.P. mai deţinea o tipografie. Ca şi Virgil Asztaloş-Măgureanu, şi Dumitru Iliescu se face vinovat (şi a fost acuzat de mai multe publicaţii şi formaţiuni politice) de instituirea unor practici ale „poliţiei politice“, cum ar fi interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice, filarea şi supravegherea unor personalităţi. A folosit cadre active ale S.P.P., împotriva Legii, pentru desfăşurarea campaniei electorale a d-lui Ion Iliescu, în anul 1992, şi există indicii că la campania electorală din 1996 va proceda la fel. Mai multe controale oficiale ale unor echipe de specialişti de la Ministerul de Finanţe şi de la alte instituţii au constatat fraude inimaginabile, dar toate au fost muşamalizate. Şi acest personaj este posesorul unei averi considerabile, realizată prin furt calificat. Precizăm că, în absenţa unei Legi Organice, S.P.P.-ul funcţionează ilegal şi se comportă tot mai mult ca un „stat în stat“, scăpat de sub orice control.
SEVER MUREŞAN – prin afaceri frauduloase a păgubit Statul Român cu peste 500 milioane de dolari SUA, fiind protagonistul marilor scandaluri financiare de la băncile Credit Bank şi Dacia Felix. Totuşi, nici el nu se supune vreunei legi.
Toate aceste abuzuri şi fărădelegi săvîrşite de personajele menţionate au fost posibile sub paravanul afişatei prietenii a celor de mai sus cu preşedintele Ion Iliescu şi cu alţi demnitari importanţi ai Statului Român. Acesta este şi principalul motiv pentru care, în prezent, se fac presiuni în scopul minimalizării şi muşamalizării infracţiunilor săvîrşite, dar şi pentru punerea la zid a celor care au avut şi au curajul să dezvăluie opiniei publice asemenea anomalii. Sînt semnificative, în acest sens, şi demisiile numeroase din ultima vreme ale unor generali cu funcţii de răspundere în sistemul de Siguranţă şi Apărare Naţională. S-a ajuns la situaţia revoltătoare ca acestor 3 personaje necinstite să nu li se întîmple absolut nimic, în schimb să fie vînaţi şi prigoniţi politicienii, ofiţerii şi ziariştii care au avut curajul să ceară respectarea legilor şi curmarea infracţiunilor. Din cauza poziţiei ferme a partidului nostru faţă de apariţia şi dezvoltarea structurilor mafiote, care au dus la jefuirea Patrimoniului Naţional şi la sărăcirea populaţiei, în repetate rînduri am fost etichetaţi, pe nedrept, ca partid extremist. Nutrim speranţa că veţi fi de acord cu noi: singurul şi adevăratul extremism este înfometarea populaţiei, încurajarea terorismului politic, exercitat, de mai bine de 6 ani, de cei care au luat puterea prin forţă şi au speculat tragedia Poporului Român. Perpetuarea unor asemenea fenomene poate conduce, pe fondul sărăciei accentuate a populaţiei, la tulburări sociale mult mai grave decît cele din 1989. Apreciem că marile acumulări de averi, pe căi necinstite, de către o serie de indivizi aflaţi la Putere, pot conduce la fraude electorale majore, care să asigure, cu orice preţ, menţinerea privilegiilor actuale; în acest sens, deţinem şi alte dovezi, pe care le vom face publice cît de curînd. Zilnic se înregistrează numeroase cazuri de violare a Constituţiei şi a Drepturilor Omului, prin forţarea şi şantajarea unor oameni cu funcţii de răspundere de a se înscrie în partidul de guvernămînt, chiar partidul nostru avînd numeroşi membri terorizaţi în acest mod şi rămaşi fără pîine.
Adresăm, totodată, rugămintea de a lua notă de jocul dublu pe care îl practică unele autorităţi româneşti, care pozează pentru străinătate în campioane ale democraţiei şi apărării drepturilor omului, dar în interiorul ţării se fac vinovate de dezastrul social-economic şi de mizeria fără precedent, care pot compromite orice idee nobilă de reformă şi de deschidere către universalitate. Fie ca semnalul nostru de alarmă să vă determine a ajuta Poporul Român să nu devină pradă Mafiei şi „poliţiei politice“, care sînt odioase pretutindeni în lume! În consecinţă, motivat de imperativele desfăşurării unei campanii electorale civilizate şi a unor alegeri corecte, cu adevărat democratice, Partidul România Mare solicită organismelor internaţionale trimiterea de observatori atît pentru alegerile locale, cît şi pentru cele parlamentare şi prezidenţiale din cursul acestui an.

Apelul a fost contrasemnat de ceilalţi membri
ai Comitetului Director al PRM.
19 aprilie 1996, ziua începerii campaniei electorale în România
CORNELIU VADIM TUDOR
(„Politica“, nr. 217, din 27 aprilie 1996)




http://www.ziarultricolorul.ro/pentru-improspatarea-memoriei/moarte-mafiei-apel-ctre-organismele-internaionale-pentru-eradicarea-structurilor-de-tip-mafiot-din-romnia.html