"Acest BLOG este creatia integrala a doamnei Ruxandra Lungu , fosta presedinta OFRM 2009-2014 si a domnului Ing Florin Chiriac, simpatizant PRM.
In continuare vom publica articole de interes general, informatii despre PRM, comunicate de presa, primite direct de la "sursa", rubrica "Saptamana pe scurt" din revista Romania Mare, diverse materiale .

Va multumim pentru suportul acordat !"




Colectivul de administratori ai blogului http://www.corneliuvadimtudor.blogspot.com/




luni, 1 iulie 2013

CINE VA FI GĂSIT VINOVAT DE TRAGEDIA DIN MUNTENEGRU?



Despre teribila tragedie din Muntenegru s-a vorbit şi s-a scris mult. Şi încă se va mai scrie, pe măsură ce ancheta va progresa. Avînd în vedere proporţiile dezastrului, se pare că nu se va limita totul la concluzia „mortul e de vină“, ca în cazurile de accidente rutiere cu victime puţine, dar care se petrec, zilnic, pe şoselele morţii din România. La noi, jurnaliştii care comentează astfel de subiecte dau vina mai des pe starea drumurilor şi pe lipsa autostrăzilor. Şi, mă rog, cui i-ar fi folosit Autostrada Bucureşti-Ploieşti, dacă s-ar fi întîlnit nas în nas cu şoferiţa drogată care o luase la goană urmărită de Poliţie, pe contrasens, şi cu farurile stinse? Aşa încît noi tindem aici să acordăm mai multă importanţă factorului uman. Nu are sens să comentăm cît de uşor se poate obţine un carnet de conducere în zilele noastre, sau cîte beizadele în bolizi de lux, cu băutura în nas, sau cu permis luat de cîteva zile în cine ştie ce condiţii au spulberat destine, au răpit vieţi pe trecerea de pietoni sau chiar de trotuar. Dar aici, discuţiile se poartă între victimă, dacă a supravieţuit (sau familia acesteia) şi „călău“.
Călău care, în proporţie de 99% din cazuri, scapă cu o pedeapsă cu suspendare. În tragedia din Muntenegru apare în ecuaţie şi un alt element: firma care a organizat excursia respectivă. Un ţap ispăşitor numai bun de luat în calcul, mai ales că din ce în ce mai multe televiziuni sînt dornice să transmită informaţii despre această firmă, titrînd tot felul de speculaţii, ulterior contrazise de realitate. În general, firmele nu sînt prea bine văzute de concetăţenii noştri. Unii dintre ei au lucrat toată viaţa în sistemul bugetar, pentru salarii mai mult sau mai puţin meritate, şi habar nu au cu ce se mănîncă o pîine în sistemul privat, apăsat de taxe şi impozite de nesuportat. Alţii au fost abuzaţi, jigniţi şi înşelaţi de angajatorii lor, iar cuvîntul „patron“ a devenit oarecum sinonim cu orice invectivă, îi  lăsăm pe cititori să aleagă. S-a spus că „firma“ avea licenţa eliberată în judeţul Ilfov. Şi care ar fi problema? Legea permite oricărui cetăţean să-şi înscrie firme şi filiale în orice judeţ. S-a spus că patronul avea două firme pe numele lui, pe un ton destul de tendenţios. Probabil era acţionar la ambele, dar puţini ştiu că nimeni nu poate fi proprietar unic al mai multor firme. Pur şi simplu, nu eşti lăsat să te înscrii la Registrul Comerţului. S-a spus că autocarul era închiriat. Şi ce dacă? Proprietarul „firmelor“ în cauză a răspuns clar că era un vehicul de ultimă generaţie, cu toate reviziile la zi. S-a mai spus că şoferul nu avea nu ştiu ce analize, sau evaluări psihologice. Greu de crezut, pentru că omul lucra ca şofer în Poliţie şi, teoretic, trebuia să prezinte toate garanţiile necesare pentru oricine l-ar fi angajat cu normă întreagă, sau doar ocazional. O mulţime de întrebări se ridică asupra acestor firme şi asupra patronului lor care, din cîte s-a spus, avea o afacere legală, nu ca politicienii noştri, care îşi ascund banii prin Cipru şi căpuşează bugetul Statului prin firme-fantomă. Cert este că doar „cutia neagră“ a maşinii ne va putea oferi detalii importante pentru anchetă şi bine ar fi ca, pînă atunci, lumea să se abţină de la comentarii aberante. Pentru că, dacă am putea judeca la rece un eveniment atît de cutremurător, ar trebui să ne mai amintim, de exemplu, că: şoferul circula cu viteză dublă şi că, la rugăminţile călătorilor, a răspuns zeflemitor; carosabilul era umed şi el nu şi-a adaptat viteza la condiţiile meteorologice; ieşise dintr-un tunel cu viteză şi s-a angrenat într-o depăşire, pe un drum îngust, cu serpentine primejdioase. Dacă am fi superstiţioşi, am spune că a fost o combinaţie între factorul uman şi „ceasul rău“. Din păcate, astfel de tragedii se întîmplă peste tot în lume. Şi nu au nici o legătură cu faptul că proprietarul avea sau nu mai multe firme de transport, sau că şoferul avea contract de muncă, sau doar unul de prestări servicii. Şi nici nu vom trece cu vederea rugăminţile pasagerilor înspăimîntaţi de cum „alerga“ autocarul lor pe serpentine periculoase, cu prăpăstii la tot pasul. Prezentăm condoleanţe şi întreaga noastră compasiune tuturor familiilor îndoliate, dar de data aceasta chiar credem că „mortul e de vină“. Cel care a avut controlul volanului şi nu a ştiut să-l stăpînească… Bineînţeles, sub rezerva că poate vor surveni şi alte elemente încă neelucidate, care au condus la acest accident, prilej dureros, în care muntenegrenii ne-au dat o binevenită lecţie de solidaritate umană, în momentul în care poporul nostru se află într-o degradare socială şi morală de neimaginat.

RUXANDRA LUNGU
Preşedinta Organizaţiei de Femei România Mare


ZIARUL TRICOLORUL, Anul X, nr. 2765, LUNI 1 IULIE 2013 




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu