Domnule Vadim Tudor,
Subsemnata Pau Marinela, domiciliată în Tulcea, Str.
Pescarilor nr. 38, vă rog din tot sufletul să ne ajutaţi, deoarece casa în care
locuim eu şi fiica mea Raluca, în vîrstă de 8 ani, este foarte veche şi pereţii
cad peste noi. Ne plouă în casă fiindcă plafonul e crăpat. Eu nu am nici un
venit, trăim doar din alocaţia fetiţei, iar mîncare primim de la cantina
Bisericii Sfînta Treime. Ne descurcăm cum putem, de la o zi la alta, dar ne
este foarte greu. Au venit de la Prefectura Tulcea să vadă condiţiile în care
locuim şi au zis că nu pot să ne ajute cu nimic, fiindcă este foarte veche
casa. Am încercat să-mi găsesc serviciu, am depus cerere şi la Primăria Tulcea,
dar nu m-a chemat nimeni la interviu. În schimb, pe ţiganii
care au depus cereri o dată cu mine i-au angajat. Nu
ştiu ce să mă mai fac, condiţiile în care locuim sînt sub orice critică. Vă
rugăm din toată inima să ne ajutaţi cu casa, eventual să veniţi la faţa
locului. Vă mulţumim, Dumnezeu să vă ajute şi să vă binecuvînteze. Aşteptăm un
răspuns. Telefon mobil: 0748635893
PAU
MARINELA
* * *
Domnule preşedinte Vadim Tudor,
Încep această scrisoare urîndu-vă La Mulţi Ani, fericire şi
multă sănătate întregii familii. Mă numesc Bîtea Margareta, din Caraş-Severin,
localitatea Berzasca. Am 63 de ani şi sînt mamă a 5 copii. Trei dintre ei sînt
în ţară şi doi în străinătate, dar eu nu o duc
prea bine, pentru că nu am nici un venit. Trăiesc de azi pe mîine şi am grijă
de fata mea de 16 ani, care este bolnavă. Nu mai ştiu cui să mă adresez,
domnule preşedinte, de aceea am venit la dvs. Soţul meu a decedat şi nu pot
beneficia de pensie de urmaş pentru că nu am 10 ani de cununie cu el. Trăiesc
dintr-un ajutor social de 12,5 lei şi, gîndiţi-vă, cum pot să supravieţuiesc
dintr-o sumă aşa mică. Stau la curte, dar impozitul s-a mărit şi nu am cu ce
să-l plătesc. Nici copiilor nu pot să le cer, că nu au nici ei. Domnule
preşedinte, încă o dată, vă rog mult de tot să mă îndrumaţi, ce să fac şi unde
să mă mai adresez? Vă mulţumesc.
BÎTEA MARGARETA
* * *
Domnule preşedinte,
Subsemnatul Vasile Ştefănescu, cu domiciliul în
Municipiul Alexandria, Str. Cuza Vodă nr. 123, doresc să vă cer ajutorul
disperat, pentru că la autorităţile locale nu am găsit nici un sprijin.
În septembrie 2009, un anume Dinu Floricel, om de
afaceri din Municipiul Turnu Măgurele a venit să tulbure liniştea unui întreg
cartier din centrul Municipiului Alexandria. El a cumpărat o casă de locuit
chiar în spatele locuinţei mele, căreia, cu ajutorul Consiliului Local Alexandria,
i-a schimbat destinaţia din casă de locuit în autogară, fără a avea acordul
nostru. Acest Dinu Floricel este administrator de firmă de
transport persoane pe ruta Alexandria-Bucureşti. Acest transportator a mai
închiriat la rîndul său la încă trei transportatori, deci în total patru firme
de transport funcţionează într-un spaţiu de 300 metri pătraţi
şi nu ştim cum a putut Consiliul Local să fie de acord cu aşa ceva. Ei
funcţionează în baza unei hotărîri de Consiliu Local, pe care o încalcă în
fiecare zi. Acolo se menţionează că dacă această hotărîre nu este respectată li
se va retrage avizul de funcţionare, ceea ce nu s-a întîmplat pînă astăzi. În
multele sesizări adresate autorităţilor, pe care le plătim din banii noştri,
le-am adus la cunoştinţă că ni se încalcă dreptul la viaţă, că se încalcă
legea, că nu au spaţiu corespunzător. La toate acestea, nu s-a dat nici o
soluţie. Domnul Primar V. Drăguşin consideră că este un moft al nostru, adică
viaţa noastră nu contează, bunul nostru la fel. Le-am adus la cunoştinţă că
terenul din curtea autogării cedează, s-au format gropi, sînt denivelări,
terenul din spatele casei mele cedează, pereţii casei la fel, ne putem trezi cu
casa peste noi, din cauza vibraţiilor de la motoarele puternice. Am fost nevoit
să îmi pun un gard metalic pe cheltuiala mea, pentru că aceşti transportatori
îl puneau numai dacă le semnam că sînt de acord cu această activitate a lor.
Acest gard a fost lovit de autobuze, a fost ars cu flacăra iarna pentru că nu
le porneau autobuzele. Credem că acel studiu de fezabilitate a terenului s-a
făcut doar pe hîrtie. Se depăşeşte cu mult limita admisă de zgomot, dar în
Garda de Mediu nu avem încredere pentru că îi anunţă cînd fac controale, iar
aceştia nu mai introduc autobuzele în curte. Cum pot funcţiona lîngă o Şcoală
Generală cu clasele I-VIII? Sînt gard în gard cu această instituţie, copiii
cînd ies de la cursuri trec prin curtea autogării. Unde este protecţia lor?
Trotuarul este întretăiat de autobuze, spaţiul verde distrus. Accidentele în
zonă s-au înmulţit datorită faptului că au venit Taxi-uri. Am pus problema în
Consiliul Local şi răspunsul a fost să vindem noi şi să ne mutăm în altă zonă
dacă nu ne convine. După un asemenea răspuns noi credem că în spatele acestei
activităţi sînt mari interese politice. Cu mine în locuinţă se află şi mama
mea, care suferă de hipertensiune arterială, iar această activitate din
autogară îi dăunează. Am cerut şi cer în continuare mutarea acestei activităţi
într-un spaţiu adecvat, unde să nu deranjeze pe nimeni. Cerem ajutorul dvs.
avem încredere în dvs. şi am dori ca Parlamentul European să fie informat, prin
intermediul dvs., de încălcarea legii în cazul nostru, de încălcarea
drepturilor omului într-un stat membru UE. În speranţa că ne veţi ajuta, vă
mulţumim.
VASILE ŞTEFĂNESCU
* * *
Domnule preşedinte,
Mă numesc Niţişor Aurica, sînt din satul Huţani,
comuna Vlădeni, judeţul Botoşani şi cu lacrimi în ochi şi durere în suflet, vă
rog să mă ajutaţi.
Astfel, în
perioada 1998-2002, am lucrat în Israel, cu viză de muncă obţinută
prin Ministerul Muncii, unde am avut grijă de un medic (evreu român) în vîrstă
şi foarte bolnav. În anul 2002,
dl. doctor a murit şi au am rămas fără viză de lucru.
Avînd o situaţie precară şi doi copii care urmau să facă facultatea, am încălcat
termenul de şedere, lucrînd în continuare tot la familii în vîrstă şi bolnave,
care aveau nevoie de ajutor. La începutul anului 2007, am fost extrădată în
România.
În anul 2011, am vrut să merg în Israel să vizitez
Locurile Sfinte şi să-i aprind o lumînare d-lui doctor, pe care îl îngrijisem,
dar la Bengurion - am fost
întoarsă din drum (după 4 ani de la extrădare) şi trimisă în România. Nu m-am
aşteptat la aşa o lovitură, pentru că toată perioada cît am stat acolo - cu sau
fără viză - am lucrat foarte greu, cu persoane în vîrstă şi bolnave, pe care
i-am îngrijit cu dăruire. Fiind întoarsă în România, mă simt ca şi cum statul Israel m-a
condamnat că le-aş fi luat eu viaţa acelor oameni. Nu am comis nici o
ilegalitate pe teritoriul statului Israel. M-am conformat şi am
respectat toate regulile familiei la care am stat timp de 4 ani. Am fost foarte
apreciată pentru seriozitatea mea. Iubesc Israelul şi Locurile Sfinte, cărora
le duc dorul, fiind o femeie credincioasă.
Pe 2 ianuarie 2013, s-au împlinit 7 ani de la
extrădarea mea din 2007 şi 2 ani de cînd am fost întoarsă din Bengurion - nu
ştiu pe care o ia în considerare statul Israel de bună că, după mine, amîndouă
sînt rele.
Vă rog frumos, domnule preşedinte, să mă ajutaţi,
punîndu-mă în legătură cu o familie sau cu organizaţii din Elveţia sau
Australia, care să mă angajeze la o familie de evrei, care ar avea nevoie de
ajutor în casă sau bolnavi de îngrijit. Menţionez că vorbesc ebraica destul de
bine (peste 60%).
Vă mulţumesc anticipat. Cu multă consideraţie
NIŢIŞOR AURICA
* * *
Domnule preşedinte,
Subsemnata Grigore Ecaterina, din oraşul Videle, Şos.
Giurgiului nr. 81, judeţul Teleorman, vă aduc la cunoştinţă următoarele:
Mai mulţi cetăţeni din oraş au solicitat să fie membri
ai Partidului România Mare, şi-au dorit înfiinţarea unei organizaţii a
partidului la noi în oraş, mai ales că toate partidele au reprezentanţi şi
sedii în Videle, numai PRM nu are.
Domnule preşedinte, eu am spaţiu pentru sediu şi vă
promit că atît din oraş, cît şi din împrejurimi se adună cîteva sute de membri.
Menţionez că am fost contabilă, acum sînt pensionară.
Vă rog să mă contactaţi sau să trimiteţi pe cineva de la partid să vadă despre
ce este vorba. (tel. 0762 531 168).
Vă mulţumesc.
GRIGORE ECATERINA
* * *
Domnule preşedinte Corneliu Vadim Tudor,
Mă numesc Ioan Voinescu. Sînt născut în comuna Breaza,
Judeţul Buzău, în anul 1935. Nu sînt membru PRM şi nici al vreunui alt partid,
dar vă simpatizez şi urmăresc de mulţi
ani apariţiile dvs. la televizor. Apreciez vasta dvs. cultură
şi modul în care prezentaţi subiectele în emisiunile la care sînteţi invitat.
Domnule preşedinte, împărtăşesc pe deplin simţămintele
patriotice care vă animă: şi eu sînt un român adevărat şi, de aceea, mi-am
vopsit stîlpii porţii de la casa în care
locuiesc în culorile Tricolorului. Toată lumea din sat crede că am procedat
astfel pentru că sînt membru PRM, dar motivul real este că în acest fel îmi
exprim, eu, iubirea de ţară. Sînt de acord cu cele afirmate de domnul Gheorghe
Funar, care a spus că ungurii
ar trebui expulzaţi. Nu pot să înţeleg
cum de li s-a permis acestora să-l ponegrească pe Avram Iancu, la Cluj. Şi, de asemenea, cum
de nimeni nu a luat atitudine atunci cînd, la Covasna, maghiarii au
arborat steagul secuiesc, în locul celui
românesc. Oare aceşti oameni nu înţeleg că sînt doar chiriaşi pe pămîntul
românesc?
Iată, însă, motivul pentru care v-am adresat această
scrisoare. Unul dintre nepoţii mei, care
a terminat Facultatea de Stomatologie din Bucureşti, doreşte să-şi
deschidă un Cabinet de stomatologie în satul în care locuiesc eu. Din păcate,
fiind şomer, el nu are resursele financiare necesare pentru a-şi realiza acest vis. De aceea, m-am gîndit
să apelez la dvs., în ideea că veţi putea, prin relaţiile şi cunoştinţele pe
care le aveţi, să ne ajutaţi să găsim un sponsor. Vă doresc multă sănătate şi
fericire.
Cu mult respect,
IOAN VOINESCU,
Mărunţişu nr. 135, Breaza
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu