"Acest BLOG este creatia integrala a doamnei Ruxandra Lungu , fosta presedinta OFRM 2009-2014 si a domnului Ing Florin Chiriac, simpatizant PRM.
In continuare vom publica articole de interes general, informatii despre PRM, comunicate de presa, primite direct de la "sursa", rubrica "Saptamana pe scurt" din revista Romania Mare, diverse materiale .

Va multumim pentru suportul acordat !"




Colectivul de administratori ai blogului http://www.corneliuvadimtudor.blogspot.com/




marți, 14 iunie 2011

Saptamana pe scurt

* Ţara e condusă de golani * Scribălăi la ziar, vînduţi ungurilor * Londra, încă un fîs marca Băsescu * Un aurolac bătrîn: Radu Călin Cristea * Grafomanul netalentat Mi-mi-mircea Că-că-cărtărescu are o scurgere continuă * Nevasta lui Viorel Lis vrea să intre în biserică fără chiloţi (?!) * Bucătăreasa Dorina Lazăr a făcut din Teatrul Odeon – un Teatru Odios.

* LA DESCHIDEREA EDIŢIEI. „Spuma murdară a revoluţiei“, despre care vorbea scriitorul german Heinrich Mann, şi care ar fi trebuit să se scurgă la canal după 3 zile – s-a eternizat, s-a întărit, a făcut pui şi uite că românii nu mai scapă de ea, de 21 de ani încoace. Ţara e condusă de GOLANI. Peste tot dai de ei: în politică, în justiţie, în finanţe, în cultură, în presă, în aşa-zisa lume mondenă. În proporţie de 90%, cei care populează scena vieţii publice sînt nişte NULITĂŢI. Care se dau vedete, trăiesc pe picior mare, îşi dau cu părerea pe orice temă. * Una dintre teme este cea naţională. Fie din prostie, fie la ordinul patronilor din umbră, nişte nenorociţi se joacă rău cu focul, pînă cînd se va enerva vreun român ca bradul şi le va da dinţii pe gît. Unul dintre derbedeii care iau partea ungurilor este ţiganul cu barbă jegoasă şi chelie deasă Mircea Marian. De unde a apărut avortonul ăsta, din ce borcan cu formol, de la Morgă, a evadat, încă n-am aflat. Ceea ce ştim este că japiţa n-are nici o legătură cu presa, scrie foarte prost şi n-are caracter. Ultima porcărie a acestui nespălat poartă titlul: „Ţinutul Secuiesc există. Şi fără aprobarea lui Crin Antonescu“. Unde mă-ta pe gheaţă e „ţinutul“ ăsta mă, ordinarule? La Recensămîntul din 2002 s-au declarat „secui“ cam 280 de cetăţeni. Şi atunci, de unde şi pînă unde „Ţinutul Secuiesc“? Atunci, hai să le vorbim de Danzig şi polonezilor. Există, cumva, şi al III-lea Reich? Hai să-l recunoaştem, fiindcă în mintea neonaziştilor el e foarte viu – după judecata ta tîmpită. * Este scandalos faptul că mai ales în „Evenimentul zilei“ sînt promovate asemenea provocări separatiste, antiromâneşti. Aceasta e CRIMA, veritabila CRIMĂ pe care o patronează George Păunescu. Parcă te dădeai patriot, maistre, pe cînd lucrai în Italia, în comerţul exterior. * Un alt individ, de aceeaşi factură, tot sub acoperirea „comerţului exterior“, este Dan Grigore Adamescu. Acesta e patron la „România liberă“. Aici îşi lasă icrele răscoapte o hienă spălăcită, care numai româncă nu e, pe nume Sabina Fati. Zreanţa asta insuportabilă are ce are cu stăpînirea românească a Transilvaniei, care nu-i convine ei, nu o lasă să doarmă, deşi cauzele insomniei sînt altele („Muierea fără bărbat/ Rău se tăvăleşte-n pat“). După cîteva găleţi de lături ungureşti, putoarea toarnă şi un hîrdău: „Regionalizare sau federalizare?“. Analfabeta are ceva de împărţit cu anul 1918, nu-i place ei, ar trebui dată „la loc comanda“, ca să se simtă şi fasciştii unguri bine. Cusătura cu aţă albă (roşie, verde) se vede, degeaba se screme curva proastă să o disimuleze în obiectivitate. * Un alt ziar înhăţat de un securist, care a dus-o bine, chiar foarte bine pe vremea socialismului (Dinu Patriciu) este „Adevărul“. Aici scrie cineva care păruse ceva mai zdravăn la cap, dar se vede treaba că ne-am înşelat. Numele lui este Ion M. Ioniţă. Titlul aberaţiei sale e grăitor: „Frica de unguri şi regionalizarea“. Ascultă, gagiule: românilor nu le e frică de unguri, să fie clar! Niciodată, dar absolut niciodată în Istorie nu le-a fost frică de nimeni: nici de unguri, nici de ruşi, nici de turci. De aici încolo se poate vorbi. Dar, tare ne temem că n-avem cu cine. Ce pregătire ai tu în domeniu? De ce te amesteci dacă nu ştii, din învăţăturile Istoriei, ce le poate pielea acestor criminali? * Exact în zilele în care cele 3 publicaţii securist-năpîrlite şi-au atras furia românilor, ziarul „Libertatea“ a publicat un reportaj cu titlul: „Gest revoltător făcut de trei extremişti maghiari. S-au filmat cînd au ars steagul României“. Incendiatorii erau mascaţi. În timpul ritualului satanist, unul striga, în limba cailor (necheza): „Ziua Naţională a României, asta este părerea mea despre acest eveniment!“. Aşteptăm opinia ziarelor „Evenimentul zilei“, „România liberă“ şi „Adevărul“ despre arderea Tricolorului românesc. E bine, nu-i aşa? E democratic, nu credeţi? * Titlul săptămînii a văzut lumina tiparului în „Libertatea“: „Londra, încă un fîs marca Băse“. Normal, aceste cuvinte sulfuroase se atrag unul pe altul: cînd zici FÎS zici BĂSE şi cînd zici BĂSE zici (faci) FÎS. Noi spunem de mai mult timp că porcul ăsta cu ochii din cuvinte încrucişate face pe dracu-n patru să-şi cumpere „recunoaşterea“ internaţională. A aruncat cu bani în stînga şi-n dreapta: şi prin Belgia, şi prin Monaco, şi pe la alte case, mai mari, doar-doar îl bagă, şi pe el, cineva în seamă. Numai că ăia i-au luat banii, dar, de băgat, l-au băgat în mă-sa. Aşa cum îl băgăm şi noi. Pe gratis. Textul menţionat de noi este semnat de curajosul ziarist, din garda veche a „Informaţiei“, Petru Calapodescu. Merită să-l citiţi şi dvs.: „Ca român, încerc un sentiment de frustrare cînd văd că preşedintele ţării mele - ne place sau nu el personal, n-are importanţă - e tratat de high-life- ul occidental, chiar dacă din vina sa, ca un paria. Nu ca principal reprezentant al unui stat care, ca mărime, e al şaptelea din UE. Aşa s-a întîmplat şi cu vizita la Londra, penibil şi ofensator aranjată de incapabilul ministru de Externe Teodor Baconschi. Primit cam pe uşa din spate, Băsescu a avut parte în Marea Britanie - aceeaşi unde Elisabeta a II-a îl plimba în 1978 pe Ceauşescu în caleaşca regală - de un protocol mai mult decît subţirel. Şefa statului, suverana, al cărei moştenitor, Charles, are în România preş din autorităţile băştinaşe cînd vine în vizite particulare, turistice, n-a binevoit să-i deschidă uşa lui Băsescu, barem pentru un ceai formal, dar simbolic, de cîteva minute. Preşedintele român abia dacă a fost primit de premierul David Cameron. Or, nu era Boc şi nici vreun şefuleţ de trib din United Kingdom. Deşi Cameron e piesa executivă principală, protocolul e, totuşi, protocol. Iar lui Băsescu nu i s-a dat privilegiul unei vizite de stat. Băsescu trebuie, însă, dincolo de aroganţa Albionului, să caute explicaţia tratamentului la care a fost supus de Occident în comportamentul său. Va înţelege şi de ce Obama n-are timp de el, oricît se milogeşte. Va pricepe şi că răceala cu care- l privesc Berlinul şi Parisul a început odată cu «politica licuriciului» şi cu nefericita opţiune pentru «axa» Bucureşti – Londra – Washington. Se va dumiri poate, cît mai are timp, şi de ce alte mari puteri îl văd ca pe un pigmeu politic, arţăgos şi gafeur. De ce nu-i primit la Moscova. De ce nici Beijingul nu-i întinde covorul roşu. De ce, revenind în Occident, ţări cu un cuvînt greu ţin lacăt pe Schengen şi anunţă că România nu-i autentic stat democratic şi de drept, cu o politică internă şi externă lucidă, armonioasă. Altminteri, vom rămîne tot pe la azeri şi kazahi, pe la sirieni, iar perspectivele prosperităţii naţiunii vor avea doar culoarea portocalie a unor discursuri mincinoase, nu şi consistenţă practică“. * Perseverează în convingerea că e „ziarist“, ba chiar „scriitor“, ogarul cu cap teşit şi apucături de slugă hoaţă Radu Călin Cristea. Din băiat de mingi la Rapid, prin anii ’70-’80, idiotul ăsta s-a făcut ţucălar la „Europa liberă“ şi „analist politic“ (aşa îşi semnează compunerile infantile, din „Adevărul“). „Analizele“ lui R.C.C. sînt de un ridicol inegalabil, fiindcă nărodul încearcă să epateze, folosind nişte clişee „culte“, care sînt lipite ca nuca-n perete. Ultima spîrcăială a acestui mărunt agent de influenţă (în fond, ce nu face omul ca să nu moară de foame?!) poartă titlul „Opoziţia“ şi colcăie de construcţii alambicate şi pedante, care nu-şi au locul acolo. Iată nişte sintagme latineşti folosite pentru a-i impresiona pe cei cîţiva cititori masochişti: „Mirările se multiplică după ce mă dumiresc că multe din aceste FILIPICE (subl. n.) potopesc Opoziţia cu acuzaţii «DE PLANO», şi nu judecă «DE FACTO», adică pornind de la faptele ce ar legitima o VIGILENŢĂ atît de COERCITIVĂ. Nu găsesc o justificare rezonabilă pentru condamnarea «A PRIORI» a Opoziţiei la un tratament inacceptabil de IREVERENŢIOS (…) Aceiaşi denigratori de serviciu îi trimit spre eşafod, în DEDUCTIBILUL şir al acelora ce văd în dînşii o alternativă la actuala Putere“. Ce-i asta, mă, aurolac bătrîn? Cine te-a învăţat să vorbeşti păsăreasca asta? Şi de ce minţi că lui Crin Antonescu i se zice „Chucky“, cînd porecla lui e „Mireille Mathieu“ (prietenii ştiu de ce)? Diletantul R. C. Cristea face ce face şi ajunge la Vadim, normal, şi la „imundele sale publicaţii“ (?!). De ce sînt mă, cioflingarule, „România Mare“ şi „Tricolorul“ nişte publicaţii „imunde“? Că trăiesc pe propriile picioare, şi nu din „banii negri“ (de petrol furat) ai lui Dinu Patriciu? Că, pe criza asta, ele se luptă să le spună românilor adevărul, în timp ce „Adevărul“ vostru merge ca pişatul boului, din gard în şanţ, cînd cu ruşii, cînd cu ungurii – cînd cu Justiţia, cînd cu Mafia? Uite că oficina CIA „Europa liberă“ a murit ca scroafa-n coteţ, dar „România Mare“ şi „Tricolorul“ trăiesc. Acestui cretin congenital (făcut, probabil, de Cristea ăl bătrîn la beţie) nu-i place că, în publicaţiile Tribunului, lui Băsescu i se zice „Matrozul Chior“. Da, aşa. Şi ce nu-i adevărat aici? N-a fost matroz? Nu e chior? De la înălţimea pitică a unei pregătiri culturale precare, milogul ăsta de R.C. Cristea decretează: „Pocirea numelor este una dintre armele cele mai primitive ale pamfletului“. Hai, să moară mă-ta, Cristeo? Ce ştii tu de pamflet? Păi tocmai aici stă farmecul acestui gen! Să ne gîndim la celebrul „nume“ dat de Tudor Arghezi unui adversar: Pîrţotina Boşoroagă. Sau la felul în care Eminescu îl descria pe V. A. Urechia: VAU! VAU! Dar, ce zici de Pamfil Şeicaru care îi ziceau lui Mişu Bîl-Bîl (proclamat de ta-su Mare Voievod de Alba Iulia), Mihai Viteză? Lui Băsescu nu i s-a pocit numele, i s-a spus Matrozul Chior. Pocirea e de alt gen: Trăienică Băşinică, de pildă. Dar, n-avem cu cine vorbi. Acest R. C. Cristea e slab de minte, dă, şi el, cu băţul prin gard, doar-doar îl vede vreo gospodină şi îl miluieşte cu nişte corcoduşe.


* Un alt handicapat (popularizat tot de fosta „Scînteie“) e Mircea Că-că-cărtărescu. Joi, 9 iunie, Mamutul e prezentat astfel: „Mircea Cărtărescu este considerat cel mai important scriitor român contemporan“. Cine? Cum? Cînd? Probabil microcefalul Grigore Carti-Anus, fiindcă un om normal nu putea debita o asemenea enormitate. În lume trăiesc cel puţin 50 de scriitori români care îi dau MUIE (Mişcarea pentru Unitatea şi Integrarea Europeană) acestui impostor, care şterpeleşte de unde poate şi îşi fură căciula singur, de la o cărţulie la alta. Autorul prezentării are un nume comic: Doinel Tronaru (probabil mă-sa l-a vrut fetiţă, de-aia l-a botezat Doinel, bine că nu i-a zis Luminiţel, Roxănel, Vioricel, Varicocel etc.) Bă, Doinele, băga-ţi-am în fund şrapnele, ete cîţiva scriitori cu mult mai importanţi decît limbricul agramat, ieşit din popoul lui N. Manolescu-Apolzan (Răţoiul Donald): Mihnea Gheorghiu, Dinu Săraru, D. R. Popescu, Ion Horea, Petru Popescu, Vasile Băran, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Nicolae Breban, Ileana Vulpescu, Romulus Vulpescu, Ion Nicolescu, Marian Popa ş.a. Ziarul „Adevărul“ face greşeala să reproducă şi cîteva citate din „Jurnalul“ grafomanului respectiv: „Mi-e atît de frică de viitor, încît mă trezesc noaptea ţipînd sau plîngînd în hohote (?!)“. Mai la vale: „Îmi pierd pe zi ce trece obişnuinţa (şi motivaţia) scrisului. Încep ziua cu lălăiala (?!) obişnuită (...) blestemul lui Eminescu ne ajunge pe toţi mai curînd sau mai tîrziu în ţara asta de doi bani (?!) din care n-am ştiut să plec la timp“. De ce e România o „ţară de doi bani“ mă, porcule? Şi unde s-ar fi putut stabili un rebut ca tine, care nu ştie să facă nimic, decît o gălăgie găunoasă, secretată de glanda vedetismului de neam prost? Ce farsă stupidă, acest scriitoraş de doi lei – da, da, Că-că-cărtărescu e de doi lei, nu ţara. * Apropo de Mircea Cărtărescu – a murit un alt Mircea, mai exact criticul Mircea Iorgulescu. Atunci cînd a fost dovedit colaborator al Securităţii, acesta a spus presei că nu vrea să comenteze nimic, fiind foarte bolnav. Nu minţea. Avea cancer generalizat. Noi am avut relaţii proaste cu Mircea Iorgulescu care, împreună cu banda de la „România literară“ (grupată în jurul mediocrului George Ivaşcu) s-a aflat în spatele tentativei de linşare morală a marelui scriitor Eugen Barbu. Dar, viaţa, încet-încet, le nivelează pe toate. Au trecut 32 de ani de atunci. Dumnezeu să-l ierte.


* „Excrementul zilei“ nu se ia numai de patrioţii români, ci şi de... cîini! Un oarecare Gabriel Gachi publică textul hingheresc „Maidanezii sătui ai unei ţări sărace“. Acest Gachi (ce nume de gîndac!) se uită în gura bieţilor cîini care, între noi fie vorba, sînt lihniţi de foame. Dacă România e săracă, asta se datorează paraziţilor ca tine, chiombălăul dracului, nu cîinilor. * „Jurnalul Naţional“ publică – parcă în replică la toate instigările mincinoase, împotriva cîinilor – un reportaj de Adriana Oprea-Popescu: „Povestea fetiţei care a stat patru zile pe cîmp cu cîinii. Vişan Paulina, copilul de 4 ani, rătăcit vineri, la Medgidia, a mers 4 kilometri pe jos, fără apă şi fără mîncare“. E reprodusă declaraţia comisarului de Poliţie Adrian Dumitrescu: „Fetiţa ne-a spus că a stat cu cîinii. Cred că au păzit-o pe-acolo, pe cîmp, unde a fost ea atîtea zile“. Deci n-au muşcat-o, au păzit-o. Sigur că, atunci cînd sînt sălbăticiţi de foame, atacă, dar cu ce sînt ei vinovaţi? * O afirmaţie aiuritoare a nevestei lui Viorel Lis: „Vreau să intru fără chiloţi în biserică“ (?!). Ce-o fi fost în capul acestei fete? Ce legătură au chiloţii – cu biserica? Vrea să-i arate popoul – preotului? Păsărica – sfinţilor din altar? Ne aducem aminte de o zicală veche: „Atunci cînd e să te ia dracul, te ia şi din biserică“. * Un titlu din „Naţional“: „După Vadim Tudor, alt europarlamentar român cere dreptate pentru Poli Timişoara. Buşoi, un liberal viola“. * Titlul lunii iunie a văzut lumina tiparului pe pagina I a ziarului „Naţional“: „Ministrului Apărării îi stă dumicatul în gît: Gabriel Oprea a intrat pe felie cu furnizorii de pîine ai Armatei. Ofiţerul de intendenţă, ajuns în fruntea MApN, a dat la coş franzelele şi a trecut cătanele pe mai fiţoasele «french toast»“. Ancheta e semnată de Tache – pe care am aflat că îl mai cheamă şi Cătălin. Am remarcat tonul ironic al întregului text, în care smucitul cu fruntea de două deşte şi freza ca manşonul de nutrie (aţi văzut cum îşi mişcă scalpul cînd se încruntă?) e luat la rost (toast): „Iar înainte de a fi ministru al Apărării, general cu mai multe stele decît toată galaxia noastră, apărător al interesului naţional, pilot de încercare la sol pentru avioanele second-hand americane, omul partid şi românul cu cel mai lung CV lipit pe uşa apartamentului, Gabi Oprea asta a fost. Tînăr ofiţer de intendenţă, dar, ce-i drept, unul extrem de apreciat, pentru că făcea mereu rost de bere rece, pe care o plasa clienţilor şmecheriţi ai Ştrandului MApN de pe Lacul Floreasca. Şi va rămîne cu siguranţă în analele istoriei ca ministrul care a trecut Armata Română pe pîine toast feliată“. * Suplimentul cultural al celui mai incult ziar din ţară, fiindcă e condus de trogloditul Griguţă Carti-Anus, publică un articol cu titlul: „Directorii de teatre, chemaţi la evaluare“. Între aceştia se află şi bucătăreasa cu două guşi şi trei buci Dorina Lazăr, pusă directoare a Teatrului Odeon de primarul Traian Băsescu (în 2003) şi reconfirmată de primarul Adriean Videanu – adică de un marinar bişniţar şi de un ţigan care vindea varză în Piaţa Moghioroş (poate de-aia a început capul acestei ciumăfăi să semene cu o varză înfoiată). Cine şi ce să mai evalueze la Dorina Bubulina? Ieşi la pensie, mamaie, că te caută pe-acasă o tovarăşă cu o unealtă agricolă pe umăr. * Ziarul „Curentul“, de luni, a publicat un material despre noul Arhiepiscop de Alba Iulia, Irineu – numai că poza îi aparţinea altui ierarh, tot Irineu, Mitropolitul Olteniei. A doua zi, sataniştii conduşi de Mihai Iacob şi George Roncea, au dat o dezminţire. Ce folos? * Presa ne dă o veste bună: Lucian Mîndruţă renunţă la Televiziune! Ratingul făcut de el cu emisiunea „Nimic important“, de la Antena 2, e catastrofal. E limpede că nu-i suficient să ai bărbie crăpată şi tenul creol, dacă, vorba aia, eşti în nudul gol la capitolul inteligenţă, prezenţă de spirit, charismă, personalitate. Acest Lucian Mîndruţă (lua-ne-ar de puţă) nu-i băiat rău (vedea-l-am la bulău), dar e nenatural, adică artificial (arunca-l-am la canal), prin urmare (hai să-l tragem de picioare), ar fi timpul să se cam care, dar unde, ce ştie să facă (rîde ca o vacă)?! * Ziarul „Tricolorul“ a ajuns la nr. 2.190. Mişto. În timp ce TOATE celelalte ziare abia mai pîlpîie, organul central al PRM străluceşte ca Farul din Alexandria. Sumarul ultimelor numere arată şi care e reţeta succesului. JOI, 9 iunie: „Un Raport Informativ al Securităţii, din anul 1987, face praf mitul «dizidenţei» Monstrului cu Barbă: Andrei Pleşu întreţinea relaţii homosexuale, în grajd, cu un căruţaş viguros (?!)“; „NEWS ALERT. Traian Băsescu l-a luat, la Londra, pe directorul SRI, pentru că nu mai are încredere în directorul SIE“; „Holocaustul şi împărţirea României“ (editorial de Gh. Funar); „SCUIPAŢI AICI! Fostul şi viitorul puşcăriaş Mihai Gheza îi atacă pe copiii Tribunului printr-un fals ordinar“; „Transfer de proprietate, sau spălare de bani? Dinu Patriciu – patron al celui mai mare hotel din Baden-Baden“; „Elena Udrea o sapă, de zor, şi pe Monica Macovei“; „Nemţii îi denigrează pe Mihai Eminescu şi Emil Cioran“; „Lászlo Tökeş, finanţat de Budapesta pentru a-i ajuta pe etnicii maghiari să primească cetăţenia ungară“; „O altă «execuţie» la PDL: traseistul Bogdan Cantaragiu“; „ULTIMA ORĂ. Proteste externe împotriva criminalului Băsescu“; „De la Albert Ignatenko la Aliodor Manolea“ (prof. univ. dr. ing. Al. Măruţă); „Fenomene stranii. Experienţa unui om trăznit prin telefon şi înviat din morţi“ (Dannion Brinkley); „Fragmente din cartea «Hitler mi-a zis»“ (Hermann Rauschning); „Al patrulea regn: Fungii. Nu sînt nici plante, nici animale“. VINERI: „Traian Băsescu şi Sebastian Lăzăroiu au făcut, miercuri seara, ce ştiu ei mai bine: BEŢIE CRUNTĂ“; „Negru ca Catranul cere, pentru Albă ca Zăpada, 25.000.000 de euro“; „România, tranşată ca la piaţă“ (editorial de colonel Dan Zamfirescu); „Hai să (ne) rîdem cu Ema Zăicescu“; „Adevăraţii suporteri timişoreni îi mulţumesc preşedintelui PRM!“ (dr. Livius Ţîrnea); „Se pregăteşte scindarea PDL? Vasile Blaga şi-a tras grupare“; „Elena Udrea finanţează asfaltarea Munţilor Bucegi. Drumul Babelor, o afacere ilegală pentru baronii PDL“ (Doru Corbuz); „Mesaje primite de liderul PRM la biroul său din Strasbourg“; „Coincidenţă stranie: Mark Gitenstein şi Traian Băsescu susţin aceleaşi lucruri“; „Argumente şovine maghiare, în plenul Senatului României“; „Traficanţii de Istorie, sau criza mondială a capitalismului“ (Nina Georgescu, Franţa); „SPORT. Deziluzii“ (Silviu Dumitrescu, antrenor emerit); „Sfidarea României“ (corespondenţă din New York, de la Grid Modorcea); „Cei mai bogaţi sportivi din lume. Cu cît le-au scăzut averile?“. SÎMBĂTĂ: „SCUIPAŢI AICI! Cei 7 magnifici, pardon, sifilitici“; „NATO – alianţa agresivă“ (editorial de Dumitru Avram); „Cei 3 minoritari care au «demascat» comunismul au scăpat ca porcii la tărîţe: La Londra, Băsescu, Patapievici şi Tismăneanu au aruncat pe gîrla Tamisa 1.400.000 de euro (?!)“; „Aderarea la Spaţiul Schengen, un «duş rece» pentru România“; „LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. Referendumul din Capitală a fost anulat – noi spunem de cîteva luni că aşa ceva era o prostie costisitoare“; „Cine sînt eurodeputaţii români care nu ne-au dat aviz pozitiv la Schengen?“; „«Colombo» şi stafia diavolului. O siluetă înspăimîntătoare“ (Traian Tandin); „Nu pot lucra cu oameni fără cuvînt“ (Comunicat de Presă, semnat de liderul PRM); „Primul-ministru al Bulgariei nu uită că Pazvante Chiorul l-a înjurat de mamă“; „Profesorul Dinu C. Giurescu îi alertează pe români: Statutul Minorităţilor poate duce la prăbuşirea hotarelor României“ (colonel Vasile I. Zărnescu); „Viaţa mireselor de 5 ani, căsătorite cu bărbaţi de 50 de ani“; „TOP 10 profeţii pe care nu le ştiaţi“; „Universul acesta va îngheţa, iar omenirea va trece în alt univers“; Caricaturi (Miron Dinulescu); Rebus (Paul Băgneanu); Horoscop. LUNI: ziarul nu a apărut, întrucît tipografia a avut zi liberă, de Rusalii. MARŢI: „Pentru a fura cca. 2.000.000 de voturi din diaspora – Traian Băsescu vrea să înfiinţeze cîte o funcţie de komisar mafiot în fiecare ambasadă a României din Europa!“; „Satana în sutană a luat-o, din nou, peste bot: Nici măcar englezii nu-i mai bagă în seamă pe ciumeţii unguri“; „De ce s-a renunţat la Referendum în Bucureşti? Paraşuta din Pleşcoi, speriată de bombe“; „Antisemitism în presa de limba maghiară din România“ (Dan Tănasă); „Dezbină şi stăpîneşte“ (editorial de colonel Dan Zamfirescu); „ULTIMA ORĂ. Roberta Anastase huzureşte, de 7 zile, la Vila Lotus, de la Neptun, şi se bronzează pe plaja privată, în locul Elenei Ceauşescu“; „Evreul Bernard Madoff – Regele Escrocilor“; „Pentru împrospătarea memoriei. Sinucidere, sau asasinat? 7 ani de la moartea învăluită în mister a profesorului Pompiliu Marcea“ (Corneliu Vadim Tudor, 1992); „Eroare impardonabilă în «Jurnalul Naţional»“; „La moartea unui vizionar: Mihai Cârciog“ (S.R. Stănescu); „SUA ar putea părăsi NATO“. * Nunta lui Mădălin Ionescu a reprezentat un veritabil eveniment al anului 2011. Mirele i-a repartizat, la aceeaşi masă, pe Corneliu Vadim Tudor, Ilie Năstase, Marius Marinescu – toţi cu familiile. Felicitări, Mădălin, şi, vorba aia: Casă de Piatră! * Interesant este că, atunci cînd, în cortul de vară, amplasat lîngă Palatul Ştirbey, de la Buftea, şi-a făcut apariţia fostul mare sportiv Ilie Năstase, însoţit de prietena sa, timişoreanca Brigitte – Cristian Ţînţăreanu şi-a luat nevasta şi a plecat acasă. De ce? Poate că i-a fost teamă de vreo reacţie imprevizibilă a acestuia, după altercaţia de la începutul anilor ’90, de la Magazinul Prisma, cînd Ilie a fost lovit (?!) de o gorilă a afaceristului. Teribil de neplăcut este, pentru o familie, să nu se poată mişca liberă în societate, pentru că o hărţuiesc amintirile unor fapte reprobabile. * „Amintirile magazionerului Rîpă“ – aşa s-ar putea intitula o carte despre Epoca de Aur, apărută la Editura Adevărul şi girată de Anus Cartianus. În fosta „Scînteie“, tovarăşul Rîpă (metamorfozat în Iaru) deapănă amintiri de la aşa-zisa revoluţie. El era magazioner la Editura Cartea Românească. „În 1984 am fost interzis“ – minte Rîpă. Cine şi de ce l-o fi interzis pe ăsta? Vadim, da, a fost interzis chiar în 1984, din pricina volumului de versuri „Saturnalii“, care a fost retras din librării şi biblioteci şi dat, efectiv, la topit – lumea îşi mai aminteşte acel imens scandal internaţional. Actualul lider al PRM era reporter la Agerpres, îşi făcuse un nume, ce mai, însemna cineva. Dar magazionerul Rîpă? Cine l-a interzis? Şi de ce? Numai minciuni. Vorba glumei: „Puţini am fost, mulţi am rămas“. Sau: „După război, mulţi viteji se-arată“. Boon, au trecut aproape 22 de ani de la îmbrîncelile din decembrie 1989, cenzura a dispărut, fiecare scrie şi publică tot ce-i trece prin cap – numai „dizidenţii“ tac ca peştii-n conservă, mucles, unul nu scoate o carte mai acătării. De ce? Fiindcă ei e proşti şi n-are talent. Magazioneri au fost, magazioneri au rămas. * O cacofonie jenantă, drept generic al paginii I a ziarului „Click!“: „Fiica cea (sic!) mare a preşedintelui şi-a schimbat Fiatul 500 cu un Abarth. Ioana Băsescu şi-a luat maşinuţă de 1 miliard de lei“. Nu credem că e nevoie să subliniem unde e cacofonia, ea ne zgîrie pe ochi şi pe urechi.


* Mulţumită „performanţelor“ lui Răzvan Lucescu, Naţionala de Fotbal a României a căzut în urna a 4-a (ultima) valorică. În fotbal, urna a 4-a valorică este egală cu urna cu cenuşă. Încet şi sigur, fotbalul românesc s-a întors la nivelul anilor ’60. Poate şi mai rău, avînd în vedere că pe atunci băteam Spania, cu 3-1, pe cînd acum am ajuns ciuca bătăilor. * Mădălin Voicu iar o face ţigancă pe Elena Udrea: „Este de etnie rromă, dar nu e un lucru rău“. Nu e rău, e foarte rău. De ce? Fiindcă n-are ce căuta în fruntea ţării o pirandă analfabetă, ca ea. * A încetat din viaţă, la aproape 71 de ani, Mihai Cârciog. Fost simplu tehnoredactor, la o editură – după 1989 el a beneficiat de ajutorul unui unchi bogat, stabilit la Londra, înfiinţînd nişte publicaţii cam tîmpite („Expres“, „Expres Magazin“, „Evenimentul zilei“). De aici şi pînă la a fi considerat „părintele presei româneşti“ (?!), cum titrează „Cancan“, e cale lungă. De unde şi pînă unde? A fost Cârciog un personaj mai important decît marii ziarişti Mihai Eminescu, N. D. Cocea, Tudor Arghezi, Pamfil Şeicaru, Stelian Popescu, George Călinescu, Camil Petrescu? Nici pomeneală. Oricum, ne pare rău de moartea lui – grăbită de consumul exagerat de tutun şi alcool. Dumnezeu să-l ierte. * Ziarul „Libertatea“ ne informează, pe pagina I, despre modul în care a cerut-o de nevastă Miron Cozma pe Marilena Niţu: „Bagă mîna în chiloţii mei şi ia ce găseşti!“. Inteligent băiat! Chiar aşa: ce-o fi găsit tovarăşa Marilena? Ia să vedem dacă ghiciţi: 1) Un tăciune şi-un cărbune; 2) Un băţ de chibrit; 3) Un DVD cu filmul documentar „Bătălia de la Stoeneşti“. * Absolut sinistră rubricuţa „Pastila de rîs“, de luni, de la Kanal D. Producător: Refresh Target (sau cam aşa ceva). Cine şi-a putut bate joc în asemenea hal de actriţa Rodica Popescu-Bitănescu, să o pună să ciupească nişte oameni de fund (?!) în Gara de Nord, apoi, după 2-3 secunde, tot ea să rîdă şi să-i întoarcă pe ăia cu faţa, zicînd: „Aţi fost filmaţi cu camera ascunsă“?! Nu aşa se face, oameni buni. A fost mai mult decît jenant – a fost jalnic. Ce „Pastilă de rîs“? Poate „Pastila de plîns“!

* LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI. Cine credeţi că a prins buchetul miresei, aruncat pe spate, de soţia lui Mădălin Ionescu? Nimeni alta decît Zăvoranca! Nu Oana, ci Mariana, adică maică-sa. Ce lipici la mînă are femeia asta! Nu numai la bani, ci şi la alte valori. Conform tradiţiei, ea se va mărita prima. Aveţi 3 variante de răspuns cu privire la fericitul ginerică: a) Ogică; b) Pepe; c) Mădălin Ionescu.


Alcibiade


Revista Romania Mare - 14.06.2011

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu