WikiLeaks a mai lansat pe piaţă un document de senzaţie. Care vizează România. Şi care demonstrează, din nou, că una spune preşedintele Traian Băsescu şi alta face. Conform acestui document, a cărui autenticitate nu poate fi pusă la îndoială, în 2008, România se pregătea să exporte o mare cantitate de arme în Libia. Şi asta, în timp ce statele occidentale refuzau să acorde licenţe de export de armament pentru Libia, întrucît erau de notorietate relaţiile dintre acest stat şi vecinii săi de pe continentul african supuşi embargoului. Ceea ce Londra a refuzat, noi am acceptat. Şi asta, în timp ce preşedintele României, Traian Băsescu, afirma sus şi tare că este aliatul de nădejde al marelui licurici pe faimoasa „Axă Bucureşti – Londra – Washington”. O trădare de toată frumuseţea. Am fost acuzat, şi nu o singură dată, de la cel mai înalt nivel, adică de însuşi şeful statului, precum şi de consilierul său în probleme de Securitate Naţională, că, prin dezvăluirile pe care le-am făcut, am pus în dificultate Statul Român. Informaţiile şi documentele pe care le-am prezentat opiniei publice, în cea de-a doua jumătate a anului 2009, se refereau exact la acest tip de operaţii ilegale şi condamnate, ca atare, pe plan internaţional. Armament produs în România sau tranzitat prin România cu documente false de însoţire şi care, pe rute ocolitoare, ajungea în zone fierbinţi ale lumii. În state în care fie existau organizaţii teroriste, fie focare de război civil. Odată identificate aceste zone periculoase pentru stabilitatea întregii Planete, statele lumii au instituit un set de reguli, prin care exportul de armament urma să nu mai fie licenţiat şi era interzis sub sancţiune internaţională. În 2008, anul în care a fost semnat un contract între firma românească NFI şi statul libian, preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi, totodată, preşedintele României era tot Traian Băsescu. Este exclus ca autorităţile de la Bucureşti să nu fi ştiut că, livrînd armament în Libia, încalcă, în mod grosolan, reglementările internaţionale. Pentru că şi noi trebuie să acordăm licenţă de export. Pentru că şi la noi licenţele de export se dau respectînd aceleaşi reguli. Şi, de asemenea, este exclus ca preşedintele României să nu fi fost informat. Să nu-şi fi dat acceptul. Sau poate – cine ştie? – nu cumva această operaţie a fost iniţiată chiar de Traian Băsescu? Întrebările de mai sus nu sînt inutile. La fel cum nu e deloc inutil să ne întrebăm ce dezvăluiri face, în acest moment, cel mai mare traficant de armament din lume, a cărui arestare a eşuat în condiţii suspecte în România şi s-a produs abia mai tîrziu în Thailanda şi care acum este anchetat de autorităţile americane. Dezvăluiri referitoare la activităţile lui pe teritoriul României şi la legăturile sale cu autorităţile de la Bucureşti, inclusiv cu preşedintele României, Traian Băsescu, pe care îl cunoştea încă din perioada cînd primul om al Statului Român conducea, sub acoperire, reprezentanţa Navrom la Anvers. Acum cine se face vinovat de atentat la siguranţa naţională? Autorul acestor rînduri, aşa cum a afirmat repetat şi insistent preşedintele Traian Băsescu, sau însuşi preşedintele, sub umbrela căruia s-a încălcat legislaţia internaţională? Sînt eu vinovat că spun sau este preşedintele vinovat că face?
SORIN ROŞCA STĂNESCU
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu