Specialişti din mediul academic românesc înfiinţează Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural de la Roşia Montană

Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural de la Roşia Montană (GIMPRM) îşi anunţă înfiinţarea, avînd următorii membri fondatori: acad. Alexandru Vulpe, preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO); acad. Ioan Aurel Pop, membru al Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; prof. univ. dr. doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia; prof. univ. dr. Ioan Opriş, Universitatea Valahia din Tîrgovişte; conf. univ. dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi conf. univ. dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii Ovidius din Constanţa.

Componenţa acestui grup independent, care oferă consultanţă de specialitate, este flexibilă, grupului urmînd să i se alăture, pe parcursul activităţii, specialişti şi oameni de ştiinţă cu experienţă şi competenţe recunoscute, implicaţi în salvarea, conservarea şi punerea în valoare a vestigiilor de patrimoniu cultural. „Membrii grupului pun în centrul preocupărilor lor situaţia patrimoniului cultural, privită pentru prima oară ca scop în sine. Grupul pe care l-am înfiinţat urmăreşte în egală măsură să ofere o platformă de reală şi onestă dezbatere a problemelor legate de patrimoniul cultural, care animă opinii ferm exprimate, dar a căror argumentare ştiinţifică lipseşte adesea. În egală măsură, dorim să contribuim şi la rezolvarea problemelor actuale de patrimoniu cultural de la Roşia Montană, aflat în grav pericol de degradare, în absenţa unor urgente politici şi strategii coerente şi aplicabile. De aceea, intenţionăm să monitorizăm starea vestigiilor culturale de la Roşia Montană şi să identificăm, împreună cu autorităţile statului şi cu alţi specialişti, cele mai bune soluţii de conservare, restaurare şi punere în circulaţie ştiinţifică şi turistică a patrimoniului cultural”, declară acad. Răzvan Theodorescu.

Demersul de constituire a acestui organism a avut la bază preocupările şi îngrijorările exprimate de asociaţiile profesionale, de Academia Română, de asociaţiile neguvernamentale şi de reprezentanţi ai societăţii civile în legătură cu situaţia actuală şi viitorul patrimoniului cultural de la Roşia Montană. Potrivit convingerilor grupului independent, patrimoniul cultural este o resursă inepuizabilă care poate să asigure dezvoltarea durabilă a zonei, dar acest lucru nu se poate face decît în condiţiile în care vestigiile istorice sînt cercetate, conservate, restaurate şi puse în valoare la standarde contemporane, iar comunitatea locală conştientizează valoarea lor şi se raportează la ele în consecinţă. Primul rezultat al activităţii GIMPRM va fi o analiză obiectivă şi profesionistă a situaţiei patrimoniului cultural, arheologic, istoric şi etnologic din zonă. Prin documentele pe care le va redacta, Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural de la Roşia Montană urmează să emită recomandări către compania minieră, către autorităţile statului sau către orice altă entitate ale cărei activităţi vor afecta starea patrimoniului cultural din zonă. În acest sens, grupul îşi exprimă disponibilitatea de a colabora şi de a asculta opiniile tuturor specialiştilor în domeniu cu adevărat interesaţi de soarta patrimoniului cultural de la Roşia Montană. Formarea grupului independent de monitorizare este rodul unei iniţiative private a membrilor săi. Grupul reprezintă opiniile exclusiv ştiinţifice ale membrilor săi şi nu angajează instituţiile din care provin. În spiritul unei depline transparenţe, GIMPRM anunţă că va fi sprijinit logistic de către Roşia Montană Gold Corporation, avînd garanţia fermă a unei activităţi de sine stătătoare, independente şi obiective. 

Pentru informaţii, purtătorul de cuvînt al grupului este dr. Cosmin Popa, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Române. Tel 0745.767.359, email: grupmonitorizare@gmail.com .

* * *

Scurte prezentări ale membrilor-fondatori:

Acad. Alexandru Vulpe. Şeful Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, reputat arheolog, specialist în preistorie. Începînd din 1991 este directorul Institutului de Arheologie din Bucureşti. Din 1973 pînă în prezent este membru în Colegiul de redacţie al revistei „The Journal of Indo-European Studies“, McLean, Virginia USA. Din 1976 este membru corespondent al Institutului Arheologic German, membru al Comitetului executiv al Uniunii Internaţionale de Ştiinţe Pre- şi Protoistorice. A susţinut prelegeri şi cursuri la universităţile din Bucureşti, Heidelberg, Berlin, Bonn, Frankfurt pe Main, Marburg, Münster, Giessen, Saarbrücken. Autor al unui număr considerabil de monografii ştiinţifice, dintre care unele apărute şi în străinătate, precum şi a peste 500 de articole şi studii de specialitate publicate în reviste academice din ţară şi din străinătate. Decorat cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor.

Acad. Ioan Aurel Pop. Membru al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, istoric al perioadei medievale, reputat specialist în Istoria Transilvaniei. Din 1996 pînă în prezent, profesor universitar la Catedra de Istorie Medievală a UBB. Din 1993 pînă în prezent, directorul Centrului de Studii Transilvane Cluj, aflat sub autoritatea Filialei din Cluj a Academiei Române. Între 1994 şi 1995 a îndeplinit funcţia de director al Centrului Cultural Român din New York, iar între 2003 şi 2007 a fost directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia. Din 2003 pînă în prezent este profesor asociat al Universităţii „Ca’ Foscari“ din Veneţia. Autor, coautor şi coordonator a circa 30 de cărţi şi a circa 200 de studii şi articole, publicate în ţară şi în SUA, Italia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Moldova, Anglia, Germania, Argentina etc. Premiul „George Bariţiu“ al Academiei Române (1991), pentru lucrarea „Instituţii medievale româneşti”, Cluj, Editura Dacia, 1991; premiul Fundaţiei „Magazin istoric“ pentru lucrarea „Românii şi România. O scurtă istorie”, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998 etc. Membru în Comisia de Istoria Relaţiilor Internaţionale din cadrul Comitetului Internaţional de ştiinţe Istorice. Membru corespondent al Academiei Europene de Litere, Arte şi Ştiinţe din Paris (din 1999). Vicepreşedinte al Comitetului Naţional al Istoricilor din România (din 2007).

Acad. Răzvan Theodorescu. Membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, reputat specialist al civilizaţiei şi Istoriei medievale româneşti şi universale. Între 1972 şi 1977 a fost director adjunct ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române. Începînd din 1990 pînă în prezent este profesor universitar al Universităţii de Arte din Bucureşti Din 1994 este secretarul general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene - AIESEE, organism aflat sub autoritatea UNESCO. Începînd din 1997 este şeful Catedrei UNESCO de Studii Sud-Est Europene din Universitatea de Arte. În ultimii ani ai Regimului Ceauşescu, Răzvan Theodorescu a criticat public politica de sistematizare urbană şi rurală, cerînd autorităţilor să înceteze demolarea bisericilor şi clădirilor parte a Patrimoniului Naţional. Autor al unui număr impresionant de lucrări, avînd ca temă arta şi civilizaţia medievală românească, biyzantină şi universală. Autor a peste 600 de articole şi studii ştiinţifice de specialitate, publicate în reviste academice din ţară şi din străinătate. Membru corespondent al Societăţii Arheologice din Atena, Cavaler şi Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze, membru al Academiei de Ştiinţe din New York, Doctor Honoris Causa al unor universităţi prestigioase din ţară şi străinătate. Premiul „Bernier“ al Institutului Franţei, Premiul „Nicolae Bălcescu“ al Academiei Române, Premiul „Herder“ al Universităţii din Viena, Premiul „Nicolae Iorga” al Centrului Internaţional Ecumenic pentru Dialog Spiritual.

Prof. univ. Nicolae Gudea. Reputat arheolog, specializat în arheologie romană provincială, profesor universitar al Facultăţii de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Autor al unui număr impresionant de lucrări de autor (42), dintre care 11 apărute în străinătate, precum şi al unui număr de 420 de studii şi articole de specialitate, apărute în România şi în străinătate. Laureat al Premiului Academiei Române, al Premiului NATO, laureat al Premiilor de Excelenţă pentru Cercetări de Referinţă ale Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Membru corespondent al Institutului Arheologic German, membru al Societăţii pentru Studiul Romanizării (Italia), membru al Comisiei Internaţionale a Limesului.

Conf. univ. dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia. A fost director ştiinţific al Muzeului de Istorie din Alba-Iulia şi şeful Secţiei de Arheologie-Cercetare a Muzeului Naţional al Unirii pînă în anul 2010. Este unul dintre cei mai mari specialişti români în ceea ce priveşte perioada romană a ocupării Daciei. A descoperit, la Alba Iulia, castrul Legiunii a XIII-a Gemina.

Prof. univ. dr. Ioan Opriş, Universitatea Valahia din Tîrgovişte. Doctor în Istorie, profesor universitar şi cercetător ştiinţific principal gr. I la Muzeul Naţional de Istorie a României, cu o activitate de 40 de ani în domeniul protejării Patrimoniului Cultural Naţional. A fost implicat activ în administraţia culturală centrală a României (director al muzeelor, director general pentru Patrimoniu Cultural Naţional şi secretar de Stat în Ministerul Culturii după 1990), în dezvoltarea legislaţiei în domeniu şi în organizarea de noi instituţii muzeale (fondator al Muzeului Naţional Cotroceni). Autor a peste 25 de volume şi 270 de articole de specialitate.

Conf. univ. dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Este doctor în Istorie, specializarea Istorie antică. De 18 ani este conferenţiar titular la Catedra de Istorie antică şi Arheologie a Universităţii Babeş-Bolyai. A publicat 51 de lucrări ştiinţifice.

Conf. univ. dr. Florin Anghel. Şeful Catedrei de Istorie Modernă, Contemporană şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius“ din Constanţa. Din 2002 este doctor în Istorie (Facultatea de Istorie, Universitatea „Ovidius“ Constanţa). În 2005 obţine Premiul „Mihail Kogălniceanu“ pentru Istorie al Academiei Române.

Ziarul TRICOLORUL, nr 2092 - 17.02.2011