În scandalul arestărilor din vămi

 

Preşedintele şi procurorul general pun batista pe ţambal 

Într-un interviu acordat (joi, 10 februarie 2011) postului Radio România Actualităţi, preşedintele Traian Băsescu a încercat disperat să spele PDL de corupţia din vămi, acuzînd „interpretările din presă“ referitoare la scandalul arestărilor şi motivînd că este vorba despre „o încercare de intoxicare uriaşă“. „Nişte minciuni fără limite“, a spus şeful statului, încercînd să dreagă busuiocul cu următoarele argumente: „Cel mai inconsistent şi lipsit de adevăr mi se pare curentul care încearcă să responsabilizeze un partid pentru corupţia din vamă, adică partidul de guvernămînt, încercînd pur şi simplu să prostească telespectatorii, sau ascultătorii, sau cititorii“.

„Este în mod categoric un joc politic, din mai multe motive. În primul rînd – m-am documentat şi eu, am văzut dimineaţă (Ce aţi văzut, domnule preşedinte, că urmărirea penală este secretă!) – nu este vorba de afirmaţia procurorului sau a judecătorului, ci a celui care a fost inculpat că a cerut bani. Ăsta a cerut 130.000 de euro, un om de afaceri, ca să îi ducă nu ştiu unde, nu spune, aflăm că la un partid, pentru ca doamna respectivă să fie numită şefă de vamă la Halmeu. Păi asta nu e afirmaţia procurorului, nu e a judecătorului. Este afirmaţia omului de afaceri, care este reprodusă acolo“.

A doua zi i-a ţinut isonul ditamai procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, numită în funcţie de acesta în 2006 şi renumită în 2009, în pofida opoziţiei Consiliului Superior al Magistraturii (care a votat cu 5 voturi împotrivă şi 1 pentru). Amintindu-şi că a fost baschetbalistă de performanţă (în naţionala de junioare a României), procurorul general Laura Codruţa Kövesi a încercat să arunce la coş dosarul mitei de la Vama Halmeu, făcînd următoarele afirmaţii în cadrul unei Conferinţe de Presă la Cluj-Napoca: „Procurorii nu au scris în nici un document că banii au fost daţi unui partid politic, este declaraţia pe care un inculpat a dat-o în faţa instanţei de judecată, în momentul arestării preventive, şi s-a consemnat în încheiere acest lucru. Procurorii nu au reţinut din probele de la dosar şi nu au menţionat în documentele trimise instanţei acest lucru”.
Afirmaţiile preşedintelui şi procurorului general al României sînt mincinoase, fiind făcute cu rea-credinţă, în scopul favorizării infractorilor din dosarul mitei de la Halmeu, aflaţi la înalte niveluri instituţionale şi politice. Afirmaţiile preşedintelui şi procurorului general al României sînt contrazise categoric de încheierea Tribunalului Satu Mare, Secţia Penală, nr. 8/CC din 4 februarie 2011, prin care s-a dispus arestarea preventivă la 3 inculpaţi din dosarul mitei de la Vama Halmeu (Liviu Florian, Ion Savu şi Ioan-Romeo Niţu). În această hotărîre judecătorească, trimiterea la un partid politic este consemnată de două ori, prima oară la fila 4, aliniatul 4, în concluziile procurorului care a reprezentat Direcţia Naţională Anticorupţie (procurorul şef al Serviciului teritorial Oradea al DNA, Marius Iancu), prin următoarea frază: „Totodată, solicită a se avea în vedere faptul că solicitarea unor sume atît de mari, respectiv 130.000 euro şi 300.000 euro, în numele şi pentru un partid politic şi un şef de instituţie, lăsînd să se înţeleagă că delegarea şi numirea într-o funcţie publică se face doar pe criterii politice şi nu de competenţă, este de asemenea de natură să provoace în rîndul opiniei publice un sentiment de insecuritate şi neîncredere în instituţiile statului“; şi, a doua oară, la pagina 14, aliniatul 1, în motivarea încheierii de arestare preventivă prin următoarea frază: „Totodată, solicitarea unor sume atît de mari respectiv 130.000 euro şi 300.000 euro, în numele şi pentru un partid politic şi un şef de instituţie, lăsînd să se înţeleagă că delegarea şi numirea într-o funcţie publică se face doar pe criterii politice şi nu de competenţă, este de asemenea de natură să provoace în rîndul opiniei publice un sentiment de insecuritate şi neîncredere în instituţiile statului”. Concluziile procurorului se bazează pe probele din dosar, iar aceste concluzii au fost confirmate de judecător prin motivarea şi dispozitivul încheierii de şedinţă, deci afirmaţia privind solicitarea banilor în numele şi pentru un partid politic aparţine procurorului şi judecătorului care au instrumentat în cauză.

Afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu şi ale procurorului general Laura Codruţa Kövesi, că, în realitate, ar fi declaraţia omului de afaceri inculpat că a luat bani, pe care acesta ar fi dat-o în faţa instanţei de judecată, în momentul arestării preventive, şi care ar fi fost consemnată în încheiere, sînt neconforme cu realitatea, pentru că inculpatul la care fac referire (omul de afaceri Liviu Florian) a refuzat să facă declaraţii în acest sens înainte şi cu ocazia arestării preventive. Declaraţii detaliate în acest sens a făcut învinuita Nicoleta Dobrescu, fosta şefă a Vămii Halmeu, iar ele se coroborează cu declaraţii de martor şi cu interceptări telefonice şi ambientale.
Mai mult, în motivarea încheierii de arestare preventivă sînt menţionate numele şi prenumele reprezentantului partidului politic care a luat banii, la fila 13 aliniatul 1, în persoana lui Eugeniu Petrescu, actualmente pensionar, cunoscut şi recunoscut ca membru (în Organizaţia Sectorului 5 Bucureşti) şi donator financiar al PDL, implicat în campaniile electorale ale acestui partid, inclusiv în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009, soldată cu realegerea preşedintelui Traian Băsescu. El a fost văzut în birourile de la sediul central sau de la ministere ale unor lideri importanţi ai PDL, unde era denumit „Bătrînul“ şi unde dădea impresia că împarte funcţii şi colectează fonduri pentru partid. Potrivit unor surse din PDL, Eugeniu Petrescu a fost ofiţer de Securitate şi, ulterior, funcţionar vamal, iar în ultimii ani a fost văzut frecvent în compania oamenilor de încredere ai preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, din fruntea Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti. Pe de altă parte, în dosarul mitei de la Vama Halmeu există indicii că s-au dat sume importante de bani şi unor lideri judeţeni ai PDL, care urmează să fie cercetaţi în cauză.

Referitor la contrabanda şi corupţia din vămi, preşedintele Traian Băsescu a făcut, la Radio România Actualităţi, şi următoarea afirmaţie: „Cangrena e veche, este arhicunoscută şi tolerată de toate partidele care s-au succedat la guvernare din ‘90 pînă acum“, sugerînd că această „cangrenă“ din vămi s-ar fi dezvoltat în timpul guvernărilor PSD şi PNL. Este, din nou, o afirmaţie forţată, în mare parte mincinoasă. Da, este adevărat că au existat contrabandă şi corupţie în vămi sub toate guvernările postdecembriste, dar, în mod paradoxal, au luat o amploare fără precedent după aderarea României la Uniunea Europeană (la 1 ianuarie 2007) şi s-au generalizat în ultimii 2 ani, după ce PDL a preluat controlul total asupra Ministerului Finanţelor, începînd cu Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor, Garda Financiară, şi asupra Ministerului Administraţiei şi Internelor, începînd cu Poliţia de Frontieră, Poliţia Naţională, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi Direcţia Generală Anticorupţie. În judeţul Satu Mare cel puţin, dovada generalizării şi cangrenării totale este faptul că s-a ajuns ca ţigările de contrabandă din Ucraina să fie comercializate în toate magazinele şi bufetele de la sate şi în toate pieţele agroalimentare din oraşe, sub ochii îngăduitori ai autorităţilor, îndeosebi ai poliţiştilor, de la şefi de post la şefi de Poliţii orăşeneşti, municipale sau judeţene. S-a ajuns la o generalizare şi diversificare a contrabandei cu ţigări din Ucraina, atît pe fîşia verde cu această ţară, unde se realizează cu spinarea, cu cai sau măgari, cu biciclete, căruţe sau minielicoptere, cît mai ales prin Vama Halmeu, unde se realizează cu autotrenuri (autocamioane TIR) şi chiar cu trenuri, cu concursul larg al vameşilor şi al poliţiştilor de frontieră, cîştigîndu-se pînă la 100.000 de euro pe un transport. S-a ajuns ca poliţiştii de frontieră şi vameşii să asigure protecţia transporturilor de contrabandă cu autoturismele de serviciu. S-a ajuns la constituirea unor puternice reţele transfrontaliere de contrabandă cu ţigări, conduse de interlopi periculoşi, cunoscuţi ca violenţi şi recidivişti, din România (judeţul Satu Mare), Ucraina (regiunea Transcarpatia) şi Ungaria (judeţul Szabolcs-Szatmar-Bereg), care distribuie o parte din ţigări în ţara noastră, iar o parte o transportă şi comercializează în Spaţiul Schengen via Ungaria. S-a ajuns ca aceste reţele transfrontaliere de contrabandă cu ţigări să fie favorizate şi protejate, controlate sau chiar dirijate, în schimbul unor sume enorme, de şefi locali sau centrali din Autoritatea Naţională a Vămilor, Poliţia de Frontieră, Poliţia Naţională sau din Serviciul Secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor (Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă). S-a ajuns să fie atinse de această plagă toate vămile din România, îndeosebi cele cu spaţiul extracomunitar (Ucraina, Serbia, Republica Moldova, Marea Neagră), cele mai afectate fiind cele de la Constanţa – Agigea, Siret, Moraviţa, Albiţa şi Halmeu. S-a ajuns la indicii privind implicarea în contrabanda şi corupţia din vămi a unor oameni foarte apropiaţi preşedintelui Traian Băsescu, ca finul său, Gheorghe Falcă (primarul municipiului Arad, preşedintele Organizaţiei Judeţene Arad a PDL şi vicepreşedinte naţional al PDL), ministrul Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş (finul lui Falcă şi vicepreşedintele Organizaţiei judeţene Arad a PDL), preşedintele ANAF, Sorin Blejnar (originar din Arad şi amic cu Falcă şi Igaş), şi fratele lui Traian Băsescu, Mircea (cunoscut om de afaceri din Constanţa). Afirmaţia preşedintelui Băsescu că această cangrenă este veche, arhicunoscută şi tolerată de toate guvernările postdecembriste poate fi contrazisă cu cel puţin două acte de dată mai recentă ale şefului statului:
În primul rînd, prin Decretul prezidenţial nr. 70 din 29 noiembrie 2010, publicat în Monitorul Oficial nr. 802 din 30 noiembrie 2010, la propunerea ministrului Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, preşedintele Traian Băsescu l-a promovat la gradul de chestor de Poliţie pe şeful Inspectoratului Judeţean Arad al Poliţiei de Frontieră, Ion Handra, avansat anterior în această funcţie de cuplul Gheorghe Falcă – Constantin Traian Igaş şi suspectat că, în această postură, ar fi protejat contrabanda cu ţigări pe raza judeţului Arad. Ori, în cursul anului 2002, în timpul guvernării PSD, ofiţerul Ion Handra a fost destituit din funcţia de şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Nădlac din judeţul Arad de către şeful de atunci al Direcţiei Regionale Oradea a Poliţiei de Frontieră (actualmente chestor în rezervă, cu domiciliul în Satu Mare), tocmai pentru implicare în contrabanda cu ţigări, după ce autorităţile maghiare i-au furnizat probe în acest sens. Ori, preşedintele Băsescu ar fi trebuit să afle din mapa profesională a ofiţerului Ion Handra, precum şi de la Serviciul de Informaţii al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi de la Serviciul Român de Informaţii despre implicarea acestuia în contrabanda cu ţigări. Pe de altă parte, Ion Handra a fost promovat la gradul de chestor deşi un asemenea grad nu putea fi acordat pentru funcţia deţinută, de şef al Inspectoratului Judeţean Arad al Poliţiei de Frontieră, pentru aceasta fiind prevăzut gradul de comisar şef. În consecinţă, la avansarea chestorului Ion Handra nu s-a ţinut cont nici de condiţiile de legalitate, nici de condiţiile de integritate. Conform unor lucrători din Ministerul Administraţiei şi Internelor, chestorul Ion Handra urma să fie promovat ulterior ca şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră în locul chestorului Ioan Buda, considerat un apropiat al fostului ministru de Interne Vasile Blaga (care l-a avansat din funcţia de şef al Direcţiei Regionale Oradea a Poliţiei de Frontieră).

În al doilea rînd, preşedintele Traian Băsescu este perceput drept principalul protector al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, şeful Fiscului, al Gărzii Financiare şi al Vămii din România, avînd rang de secretar de Stat şi fiind considerat cel mai puternic om din Ministerul Finanţelor, cel puţin prin prisma atribuţiilor de combatere a evaziunii fiscale şi contrabandei. Conform unor comentatori politici în general bine informaţi, un fost ministru al Finanţelor din Guvernul Boc (cel mai probabil Sebastian Vlădescu) ar fi mărturisit că preşedintele Traian Băsescu i-ar fi transmis o mare rugăminte, pe fondul unor dispute privind problema evaziunii, contrabandei şi corupţiei din vămi: „Lasă-l, te rog, în pace pe Sorin!“ (fiind vorba, bineînţeles de preşedintele ANAF, Sorin Blejnar).
Este incontestabil că Sorin Blejnar a fost promovat pe filieră politică, de către PDL, fiind propulsat de către primarul Aradului, Gheorghe Falcă, căruia preşedintele Traian Băsescu i-a fost naş de căsătorie şi de botez la unicul copil. Originar din comuna Săvîrşin din judeţul Arad, fost inspector la Direcţia Controlului Financiar de Stat a judeţului Arad, în aprilie 2005 (după ce Traian Băsescu a fost ales preşedinte al României, iar PDL a ajuns la guvernare) Sorin Blejnar a fost numit comisar general adjunct al Gărzii Financiare Centrale, deţinînd această funcţie pînă în ianuarie 2009, cînd, după revenirea PDL la guvernare, a fost numit preşedinte al Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală de către premierul Emil Boc.

Sorin Blejnar nu îndeplineşte însă condiţiile de pregătire profesională pentru o asemenea funcţie. Acesta nu este licenţiat în probleme de finanţe publice (fiscalitate, contabilitate) sau de vămi, ci este licenţiat în management în construcţii, transporturi şi telecomunicaţii la Universitatea de Vest din Timişoara. Potrivit CV-ului său european, preşedintele ANAF este licenţiat şi în „Ştiinţe Juridice şi Drept“ (care o fi diferenţa dintre ştiinţe juridice şi drept?) la Universitatea de Ştiinţe şi Arte (o denumire de Ev Mediu) „Gheorghe Cristea“ din Bucureşti.

Ce este mai grav e că preşedintele ANAF are mari probleme de integritate. Pe de o parte, este cercetat sau vizat actualmente în mai multe dosare penale avînd ca obiect acte de contrabandă, de returnare frauduloasă de TVA sau de corupţie, după cum urmează:

1) Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, este cercetat de DIICOT (în Dosarul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Constanţa nr. 949/ P/2009) pentru implicare în contrabandă cu ţigări şi motorină, împreună cu şeful său de cabinet.

2) Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, este vizat în dosarul DNA privind returnarea de TVA de 60 milioane euro, în care au fost arestaţi directorii de la UCM Reşiţa, directorul Autorităţii Vamale Portuare Constanţa, afaceristul libanez Said Baaklini (apropiat de unii lideri centrali ai PDL, ca, de exemplu, de ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, cu care a avut discuţii telefonice şi întîlniri la restaurante), şi a fost începută urmărirea penală împotriva senatorului democrat-liberal de Constanţa, Mircea Banias.

3) Numele preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, apare în dosarul mitei oferite de fosta şefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, el fiind cel care i-a semnat ordinul de numire temporară în funcţie (în data de 23 septembrie 2009), după ce aceasta a acceptat achitarea sumei de 130.000 euro. Însă nu i-a semnat numirea definitivă, după ce aceasta nu a mai achitat diferenţa pretinsă de 300.000 euro. Ulterior, a numit în fruntea Vămii Halmeu un apropiat al tutorelui său politic Gheorghe Falcă, respectiv pe Gheorghe Ţîrlea, pe care îl transferase de la Vama Moraviţa. Conform unor surse judiciare, o anumită parte a mitei de 130.000 euro a ajuns la subalternul său Radu Mărginean, pînă săptămîna trecută director al Autorităţii Naţionale a Vămilor şi vicepreşedinte al ANAF, iar cea mai mare parte a ajuns la stafful de campanie al PDL pentru alegerile prezidenţiale din 2009, prin factotumul Eugeniu Petrescu. Este de reţinut că preşedintele ANAF a numit-o pe Nicoleta Dobrescu în funcţia de şefă a Vămii Halmeu fără concurs şi cu toate că aceasta era cercetată de DNA, de la începutul anului 2009, în afacerea exporturilor fictive de usturoi chinezesc (înregistrate în perioada 2007-2008, în valoare de circa 3 milioane de euro, în care aceasta a confirmat 30 din cele 89 de declaraţii de tranzit false). Este de reţinut şi apropierea dintre preşedintele ANAF şi actualul şef al Vămii Halmeu, care în momentele de efuziune bahică s-a lăudat prin cramele din zonă cu relaţiile şi afacerile sale cu Sorin Blejnar.

4) Potrivit unor lideri sindicali ai vameşilor din România, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, n-a fost străin de contrabanda şi de corupţia de la Vama Siret (controlată de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Gheorghe Flutur, vicepreşedinte naţional al PDL), unde i-a înlocuit pe vameşii mai intransigenţi.

5) Potrivit propriilor mele investigaţii, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, nu este străin de contrabanda şi de corupţia din vămile din judeţele Timiş şi Arad (zona sa de baştină), care este patronată de amicii şi tutorii săi politici, Gheorghe Falcă şi Traian Igaş. Toate numirile, transferurile şi detaşările din vămile din această zonă au fost decise în ultimii ani de Sorin Blejnar. Pe şeful vameşilor din zonă, Aurel Mătiuţ, care este un apropiat, un promovat şi un protejat al triadei Falcă-Igaş-Blejnar, l-a numit în funcţia de director al Direcţiei Regionale Vamale Timişoara (care arondează 9 judeţe din Sud-Vestul României, printre care şi judeţele Arad, Timiş şi Caraş-Severin) în mai 2009. Este de reţinut că, în data de 13 ianuarie 2011, procurorii de la Serviciul Teritorial Timişoara al DIICOT au început urmărirea penală împotriva directorului Aurel Mătiuţ pentru favorizarea infractorului, reţinîndu-se în sarcina sa că ar fi permis trecerea prin Vama Jimbolia a două autotrenuri cu 36.600 pachete de ţigări de contrabandă din Serbia, dar preşedintele ANAF nu a luat nici o măsură de suspendare a acestuia din funcţie.

Pe de altă parte, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, are o problemă de integritate legată de vila pe care o deţine într-un cartier exclusivist din Bucureşti (în zona Domenii, lîngă Arcul de Triumf), în suprafaţă de circa 300 metri pătraţi, cu o curte de 400 metri pătraţi. Blejnar a fost acuzat în mass-media că şi-a înregistrat cu întîrziere vila în Declaraţia de Avere şi că a declarat că ar fi cumpărat-o cu puţin peste 100.000 de euro, în condiţiile în care experţii imobiliari apreciază că preţul real acesteia trebuia să fie de cel puţin 700.000 de euro (în jur de 3 milioane de lei).

Pentru considerentele expuse, solicit preşedintelui Traian Băsescu şi procurorului general al României, Laura Codruţa Kövesi, să nu obstrucţioneze ancheta în dosarele privind contrabanda şi corupţia din vămi, prin declaraţii de genul celor făcute săptămîna trecută. Solicit Consiliului Superior al Magistraturii să se pronunţe dacă declaraţiile preşedintelui şi ale procurorului general al României nu constituie o imixtiune a politicului şi a Puterii executive în activitatea Puterii judecătoreşti. Solicit procurorilor DNA să continue anchetele, mergînd pînă sus şi pînă la capăt, pentru a dovedi că sînt procurori independenţi, şi nu simple marionete ale preşedintelui Traian Băsescu şi ale camarilei sale. Solicit procurorului general al României să-mi comunice numărul dosarelor în care preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, este cercetat pentru implicare în acte de contrabandă sau de corupţie, stadiul cercetărilor şi statutul procesual al acestuia. Solicit Direcţiei Naţionale Anticorupţie să efectueze cercetări aprofundate în Vama Moraviţa din judeţul Timiş şi în vămile Nădlac, Curtici şi Turnu din judeţul Arad, unde sînt suspectaţi ca fiind implicaţi în contrabanda cu ţigări primarul Municipiului Arad, Gheoghe Falcă, şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş (prin prietenul său, Crăciun Dorel Găvruţă, patronul SC Doris Com SRL, care deţine 4 magazine duty-free, 8 autocamioane şi 20 de microbuze Iveco, şi prin vărul său primar Iulian Pontaş, ambii cu domiciliul în Pecica). Solicit Agenţiei Naţionale de Investigaţii să verifice condiţiile dobîndirii de către preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a vilei deţinute în zona Domenii din Bucureşti. Solicit preşedintelui Traian Băsescu să revoce Decretul prin care l-a avansat chestor de Poliţie pe şeful Inspectoratului Judeţean Arad al Poliţiei de Frontieră, întrucît nu au fost respectate condiţiile de legalitate şi de integritate. Solicit primului-ministru al Guvernului României, Emil Boc, să-i demită din funcţie pe preşedintele ANAF, Soris Blejnar, şi pe ministrul Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, pentru implicare în acte de contrabandă şi de corupţie în vămi. Solicit Senatului României să aprobe înfiinţarea unei comisii parlamentare speciale de anchetă, care să stabilească amploarea, cauzele şi condiţiile favorizante ale fenomenului de contrabandă şi de corupţie din vămile României, să urmărească continuarea şi finalizarea anchetelor declanşate, fără imixtiuni politice, şi să propună soluţii de natură legislativă şi instituţională.

Senator VALER MARIAN

(Declaraţie Politică rostită în plenul Senatului luni, 14 febr. 2011)

https://tricolorul.wordpress.com/2011/02/16/in-scandalul-arestarilor-din-vami/