REVELION CU IZ ELECTORAL

„Totul s-a încheiat cu un uimitor, spectaculos, senzaţional foc de artificii“, se minunau unii jurnalişti prezenţi la mega-petrecerile organizate de edilii locali în noaptea dintre ani! Tot la fel, puteau să spună „Aici ard banii dumneavoastră!“, parafrazînd un politician pus mereu pe reformarea statului, care stat, neexistînd decît ca o încrengătură de relaţii de tip mafiot între grupări care au confiscat idealurile revoluţionarilor din 1989, iată că refuză se se „reformeze“. Petrecerile organizate de primari în cinstea Noului An marchează începutul neoficial al campaniei electorale, care se anunţă a fi mai murdară ca oricînd. Bine, ar spune unii, să le oferim românilor cîteva momente de bucurie, de Revelion, prilej să uite de coşul zilnic, de problemele de sănătate, de şomaj, de somaţiile primite de la bănci!

Dar, românii trebuie să înţeleagă faptul că toate aceste petreceri asezonate cu mici, bere, cîrnăciori, vinişor fiert şi trupe de „cîntăcioşi“ cîtă frunză şi iarbă sînt plătite din bani publici, de la bugetele locale şi nu numai şi că, mai ales, reprezintă o cale greu de depistat de sifonare serioasă de fonduri prin firme „prietene“ primarilor sau consilierilor majoritari. Unii ar putea spune că există bani primiţi din sponsorizări. Fără a intra în amănunte, ne întrebăm: de ce unele firme aleg să „sponsorizeze“ acţiuni ale primăriilor şi nu fac acte caritabile fără să ştie nimeni? Fiecare bubuială colorată de pe cer, indiferent de formă, poate reprezenta, financiar vorbind, o şedinţă de chimioterapie pentru un bolnav de cancer, un set de manuale gratuite pentru un copil care vrea să înveţe carte, întreţinerea pe o lună a unei familii de nevoiaşi, sau medicamentele unui pensionar pentru o bună bucată de vreme. Fiecare explozie de luminiţe multicolore la care căscăm gura ca la bîlci îi face pe unii să uite că pensia mamei nu ajunge pentru plata utilităţilor, că fratele e aproape să-şi pună capăt zilelor din cauza creditelor pe care nu le mai poate plăti în urma tăierilor de salarii sau, mai grav, a disponibilizărilor, că sora a plecat în Italia să „muncească“ cine ştie ce, că soţia este şomeră, cu minime şanse de a găsi de lucru şi ajutorul de şomaj e pe sfîrşite, iar copiii trebuie să renunţe la şcoală şi, implicit, la  viitorul lor, din multe, multe motive. Momentele de intensă emoţie în care privim artificiile, fără să gîndim un pas-doi mai departe, par similare cu momentul în care unii primesc pomana electorală, sub orice formă ar fi ea - găleată, pufoaică, pilotă, telefon mobil etc. - şi îşi vînd votul fără a se gîndi la consecinţele pe care le au de îndurat 4 ani, după care sînt uitaţi de politicienii pe care i-au ales. Pe de altă parte, sosirea unui Nou An, chiar dacă îl dorim mai bun, căci speranţa moare ultima, nu este chiar un mare prilej de sărbătoare. Ce ni se întîmplă? Îmbătrînim cu încă un an şi ne apropiem de Marea Trecere. Ceea ce stă în puterea noastră este să deschidem bine ochii şi, pentru cît mai avem de petrecut aici, acest an electoral să ne aducă la Putere Forţele Naţionale, singurele care mai pot salva ceva din dezastrul economic, social şi moral în care ne aflăm. Dacă nu pentru noi, pentru copiii şi nepoţii noştri. La Mulţi Ani, Români!

RUXANDRA LUNGU,

Preşedinta Organizaţiei de Femei România Mare

Ziarul TRICOLORUL, nr 2355 / 04.01.2012