15 aprilie - La Tîrgu Mureş ia fiinţă postul local de Televiziune cu text bilingv.
Mai
Guvernul României a finalizat un acord de comerţ liber cu Ungaria, vizînd desfiinţarea taxelor vamale între România şi Ungaria din data de 1 ianuarie 1997.
20 mai - La cel de-al 41-lea Congres al Uniunii Federaliste a Minorităţilor Naţionale Europene, care a avut loc la Timişoara, László Tökes declară că „autonomia etnică este unica soluţie”.
22 mai - Conducerea UDMR-ului a adoptat Hotărîrea 108 privind „Proiectul de statut pentru autonomia socială şi culturală a maghiarilor”.
Iunie
UDMR se face vinovat de blocarea construirii unui edificiu pentru copiii orfani la Odorhei, de către fundaţia elveţiană Basel Hilft, care a donat clădirea unor călugăriţe greco-catolice. Consiliul local Odorhei, compus din membri UDMR, transmite constructorului orfelinatului cererea ca noua clădire să fie dată în proprietatea şi administrarea Asociaţiei de binefacere Caritas din Odorhei, aflată sub egidă udemeristă .
6 iunie - Au loc alegeri locale. La Tîrgu Mureş, cîştigă postul de primar Imre Fodor, un exponent de bază al UDMR, cu 52,4%.
8 iunie - Miting în Piaţa Eroilor din Budapesta împotriva Tratatului de la Trianon şi în favoarea revizuirii graniţei cu România.
14 iunie - Elöd Kincses, fruntaş UDMR implicat în evenimentele din martie 1990, se întoarce legal de la Budapesta la Tîrgu Mureş, după 6 ani.
22 iunie - La sesiunea Consiliului Reprezentanţilor UDMR, desfăşurată la Sfîntu Gheorghe, problematica autonomiei trece pe un plan secund.
23 iunie - La Oradea este dezvelită statuia principesei Lorántffy, pe locul statuii lui Mihai Eminescu, distrusă şi aruncată în Rîul Criş de către horthyşti în timpul ocupaţiei ungare (1940-1944) .
28 iunie - Agenţia lituaniană de presă ELTA anunţă că raportorul pentru Consiliul Europei, György Frunda, a fost declarat persona non grata în Lituania, datorită marilor inexactităţi ale raportului de ţară pe care l-a întocmit, autorul fiind catalogat „subiectiv, părtinitor şi incompetent”.
Iulie
4 iulie - Se organizează la Budapesta o conferinţă cu tema „Ungaria şi minorităţile maghiare din străinătate”, cu participarea Guvernului maghiar. Participanţii au adoptat o Declaraţie în 11 puncte, prin care Guvernul Ungariei se angajează să sprijine tendinţele de separatism şi segregaţie ale minoritarilor unguri de oriunde, prin promovarea conceptului antidemocratic de autonomie pe baze etnice ale ungurilor din afara Ungariei. Evident, primul vizat este Statul Român. Guvernul României protestează energic împotriva declaraţiei, printr-o scrisoare diplomatică.
5 iulie - Declaraţia de la Budapesta este semnată de ministrul de Externe al Ungariei, László Kovács, de reprezentanţi ai partidelor parlamentare din Ungaria şi ai organizaţiilor reprezentative ale maghiarilor de peste hotare. Din România au fost prezenţi preşedintele UDMR, Marko Bela, preşedintele de onoare al UDMR, Laszlo Tökes, Csaba Takacs, Zoltan Dezsi şi alţii.
13 iulie - UDMR, prin Consiliul Reprezentanţilor săi, a decis în unanimitate să-şi asume acest document revizionist şi antiromânesc. Tot acum se stabileşte candidatul UDMR la Preşedinţia României, în persoana senatorului György Frunda, în al cărui program UDMR decide să includă tezele Declaraţiei de la Budapesta. Corneliu Vadim Tudor declara: Declaraţia de la Budapesta este „o declaraţie de război împotriva României”.
16 iulie - La dezbaterile de la Sfîntu Gheorghe privind desemnarea candidatului UDMR la Preşedinţia României, György Frunda a afirmat că, în eventualitatea cîştigării alegerilor, UDMR va desemna ca prim-ministru pe Smaranda Enache, preşedinta Ligii Pro-Europa, cunoscută pentru atitudinea ei antiromânească.
18 iulie - Este dată publicităţii „Declaraţia de la Budapesta”, document prin care statul ungar susţine politica autonomistă a minorităţii maghiare din afara graniţelor Ungariei, deci şi din România.
August
7 august - Presa semnalează un complot politic între PDSR şi UDMR la Tîrgu Mureş, care urmează să se susţină reciproc la alegerile din cadrul Consiliului Local, excluzînd celelalte partide.
16 august - Gheorghe Funar, preşedintele PUNR, propune ca proiectul de Tratat româno-ungar să fie supus Referendumului.
14 august - Consiliul Local Odorhei sigilează şi încuie cu lacăte, prin abuz, clădirea Orfelinatului românesc, confiscînd o proprietate particulară.
24 august - În presă apar articole în care se ia atitudine împotriva introducerii Recomandării 1201 în Tratatul româno-ungar.
28 august - UDMR face presiuni asupra guvernului ungar pentru punerea unui accent mai mare în Tratatul româno-ungar pe autonomia etnică.
Septembrie
UDMR agită spiritele din Odorhei, sindicatele din acest oraş anunţînd că vor demola Orfelinatul românesc, pentru a nu permite „colonizarea călugăriţelor românce”. Acestea erau doar 4 la număr.
3 septembrie - Presa românească, în special cea din Ardeal, consideră Tratatul româno-ungar ca fiind un tratat pentru neliniştea Transilvaniei. Cu ocazia discutării Tratatului bilateral cu România, politicienii din parlamentul ungar au făcut următoarele declaraţii: Viktor Orban (FIDESZ) - „Un tratat care nu rezolvă situaţia celor 2 milioane de unguri pe care două diktate i-au aservit României, nu poate ameliora relaţiile dintre cele două ţări. Oricum, pentru orice tratat bilateral, condiţia este autonomia secuilor”; Mihaly Kapronczy (MDF) - „Unul din principalele defecte ale tratatului este că nu prevede posibilitatea modificării paşnice a graniţelor”.
4 septembrie - PUNR este exclus din coaliţia guvernamentală. PRM consideră Tratatul româno-ungar ca un pact pentru dezmembrarea României.
11 septembrie - Într-un comunicat oficial, Partidul Liber Democrat Maghiar din România se declară pentru o reconciliere istorică deplină între Ungaria şi România. (Va urma)
Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU
Ziarul TRICOLORUL, nr 2355 / 04.01.2012
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu