Astăzi, 6 ianuarie, mare sărbătoare creştină BOTEZUL DOMNULUI (BOBOTEAZA)

Pe 6 ianuarie prăznuim Botezul Domnului, cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează. Botezul Mîntuitorului în Iordan poartă şi denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greacă şi înseamnă „arătare”, „descoperire”. De ce arătare sau descoperire? Pentru că în momentul în care Christos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat în chip de porumbel şi a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17).

În acest sens, Sfîntul Ioan Gură de Aur spune: „Christos n-a ajuns cunoscut tuturor cînd S-a născut, ci cînd S-a botezat”. În afară de cele grăite de Isus la vîrsta de 12 ani în templu, Christos nu a săvîrşit nici o minune şi nu a rostit nici un cuvînt reţinut de evanghelişti. Începînd cu Botezul Său, Christos iese din umbră şi începe să propovăduiască. A primit botezul la 30 de ani, vîrsta maturităţii la evrei. Boboteaza este amintită din Secolul al II-lea, la Sfîntul Clement Alexandrinul. La început, Boboteaza era sărbătorită împreună cu Naşterea Domnului, pe 6 ianuarie. Începînd cu Secolul al IV-lea, cele două sărbători au fost despărţite, 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Naşterii Domnului şi 6 ianuarie pentru Botezul Domnului. Ritualul Botezului creştin semnifică trecerea dintr-o etapă existenţială în alta: el se deschide cu lepădările, menite să alunge puterea satanei, şi se încheie cu primirea darului Sfîntului Duh.

În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfînt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor, se sfinţeşte Agheasma Mare. Creştinii ortodocşi gustă pe nemîncate din Agheasma Mare timp de 8 zile, în perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie,  la recomandarea duhovnicului. Agheasma Mare este folosită, în Ajunul Bobotezei, la sfinţirea caselor credincioşilor şi a locuitorilor acestora. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvîntate sau sfinţite – binecuvîntarea şi sfinţirea prapurilor, sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfîntului şi Marelui Mir.

Ziarul TRICOLORUL, nr 2357 / 06.01.2012