Cartea Neagră a UDMR - Acţiunile antiromâneşti, 1996 (III)

16 septembrie - Se semnează Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria. În timp ce, la Timişoara, Ion Iliescu semnează Tratatul cu Ungaria, la Cluj-Napoca 4 gropari, purtînd măştile lui Ion Iliescu, Gyula Horn, Nicolae Văcăroiu şi Teodor Meleşcanu, purtau un sicriu în care se găsea o inimă de pluş străpunsă de un cuţit. Iniţiatorul parăzii mortuare: primarul Gheorghe Funar. Explicaţia: Tratatul cu Ungaria a fost receptat ca o cedare în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi UDMR.

24 septembrie - În şedinţa de validare a consilierilor membri ai Consiliului Local Miercurea Ciuc a fost invalidat de către UDMR consilierul PUNR Ioan Mastan, pe motiv că a fost colonel în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Harghita.

26 septembrie - Senatul României aprobă, cu o grabă suspectă, Tratatul cu Ungaria. Sub presiunea UDMR, dar şi a forţelor politice externe care o susţineau, Guvernul României încalcă procedurile parlamentare, Regulamentul Senatului, introducînd în procedură de urgenţă dezbaterea Tratatului cu Ungaria. Încercarea unor parlamentari de a introduce o doză de raţiune în chestiunea votării unui Tratat cu Ungaria, atît de concesiv faţă de Ungaria şi minoritatea maghiară din România, a rămas fără rezultat, deoarece maşina oarbă de vot a PDSR a funcţionat. România a semnat o pagină de capitulare a propriei diplomaţii, iar UDMR a obţinut o mare satisfacţie. În presă apar articole tot mai numeroase privind situaţia dramatică a românilor minoritari din judeţele Harghita şi Covasna.

Octombrie

3 octombrie - Camera Deputaţilor aprobă şi ea Tratatul cu Ungaria, pecetluind această pagină ruşinoasă a diplomaţiei româneşti.

4 octombrie - Geza Szöcs, economist, dizident UDMR, afirmă că în fruntea organizaţiei mureşene a UDMR se află doar oameni extremişti, intoleranţi şi antidemocraţi.

Noiembrie

4 noiembrie - La emisiunea în limba maghiară a TVR, Marko Bela declara: „Vom merge cu aceia care ne vor asigura independenţa individuală şi colectivă şi ne vor garanta dreptul de a decide în toate problemele ce privesc comunitatea maghiară din România”. Iată, deci, oferta de colaborare din partea UDMR.

Decembrie 

6 decembrie - Politicienii Opoziţiei din Ungaria critică faptul că în Tratat nu se specifică modificarea paşnică a frontierelor.

10 decembrie - Parlamentul Ungariei ratifică Tratatul cu România.

12 decembrie - Guvernul coaliţiei de dreapta, centrată pe PNŢCD, urmînd linia lui Corneliu Coposu, a introdus în Guvern doi miniştri unguri: Birtalan Ákos la Turism şi György Tokay pentru Minorităţi. UDMR, organizaţie ostilă Statului Român şi Constituţiei României, a fost acceptată la guvernare.

18 decembrie - Karoly Király, fostul dizident comunist şi activist de frunte al UDMR, aflat în retragere, le spune noilor aleşi ai minorităţii maghiare că „la adăpostul legilor din România se poate acţiona în voie”!

19 decembrie - Eva Maria Bárki, militantă pentru federalizarea României, atrage atenţia noului preşedinte al României, Emil Constantinescu, să nu uite că alegerea sa se datorează şi votului minorităţii maghiare. Sfîrşitul anului 1996 aduce la cunoştinţa opiniei publice declaraţiile unor membri cunoscuţi ai UDMR, precum Ádam Katona, care cer modificarea articolului 1 din Constituţia României, cerînd ca România să fie declarată stat multinaţional şi, deci, divizibil. Ajunsă la guvernare, UDMR relansează ofensiva pentru ocuparea orfelinatului din Odorheiu Secuiesc, oprită de intervenţia Ministerului de Externe al Franţei, prin primarul ortaşului, Jenö Szasz. (Sfîrşit)

 Colonel (r.) Vasile I. ZĂRNESCU

 Ziarul TRICOLORUL, nr 2357 / 06.01.2012