La cîteva luni după ce Traian Băsescu a fost ales preşedinte al României, Înalta Curte – Secţia Penală, prin Sentinţa nr. 293 din 27.04.2005 (Dosar nr. 4539/2004) a restituit la DNA „Dosarul Flota“ în vederea „refacerii rechizitoriului”, ca o consecinţă a „neregularităţii actului de sesizare“ (nesemnarea lui de către procurorul general al PNA). Sentinţa a rămas definitivă prin Decizia nr. 312 din 5 dec. 2005 a Completului de 9 judecători.Astfel, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că restituirea dosarului s-a datorat nu imunităţii prezidenţiale sau necesităţii reluării urmăririi penale (cum a fost intoxicată iniţial presa), ci simplului fapt că rechizitoriul „Flota“ nu a fost confirmat de fostul şef al DNA, Ioan Amarie (aflat în concediu) ci de adjunctul acestuia, Gheorghe Suhan. În loc să semneze Rechizitoriul Flota şi să-l trimită înapoi instanţei de judecată – aşa cum a dispus aceasta – procurorul politic Daniel Morar (numit de Traian Băsescu în fruntea Parchetului Anticorupţie) s-a dovedit a fi un valet credincios. Daniel Morar a repartizat dosarul unui procuror din subordine, care a dispus o nouă expertiză. Aceasta din urmă a descoperit, ca un făcut, un prejudiciu de „0” lei (prima expertiză reţinuse un prejudiciu de peste 300 milioane dolari), iar procurorii DNA au dat degraba scoatere de sub urmărire penală pe toată linia. În privinţa lui Traian Băsescu, procurorul şef al DNA a dezinformat întreaga naţiune că şeful statului ar beneficia de imunitate prezidenţială şi nu poate fi cercetat (cu toate că imunitatea preşedintelui este identică, potrivit Constituţiei, cu cea a parlamentarilor). Astfel, „Dosarul Flota”, partea disjunsă cu Băsescu, a fost pusă la dospit în aşteptarea zilei cînd acesta nu va mai fi preşedinte şi cînd va beneficia de aceeaşi soartă ca a celorlalţi 79 de co-inculpaţi, adică de o scoatere de sub urmărire penală. Acesta a fost scenariul prin care „Dosarul Flota” a fost tras pe linie moartă la DNA (ca toate celelalte Dosare Penale ale lui Traian Băsescu), în pofida faptului că 16 nave de mare tonaj au dispărut fără ca cineva să răspundă. „Dosarul Flota” a fost returnat, aşadar, pe o chichiţă ridicolă! Ca aia cu „citaţia îndoită” de care vorbea Băsescu la un bilanţ al DNA. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat la 27 aprilie 2005 „Dosarul Flota“ (Dosar nr. 4539/2004). Completul penal format din judecătorii Cornel Iacob, Sanda Huiduc şi Gheorghe Rotar (din partea PNA a participat procuror Elena Cherciu) a pus în discuţie din oficiu imunitatea lui Băsescu şi a recunoscut că textele de lege care vorbesc de imunitatea prezidenţială sînt neclare şi interpretabile. Totuşi, magistraţii nu s-au pronunţat pe acest aspect, ci pe o excepţie invocată de zeci de inculpaţi, potrivit căreia rechizitoriul nu a fost semnat de Ioan Amarie, procurorul general de atunci al PNA (care se afla în concediu), ci de adjunctul acestuia, Gheorghe Suhan, căruia i se delegase temporar atribuţiile şefului său. PNA a depus la Dosarul de la instanţă supremă un ordin al lui Amarie, care îşi delegase competentele adjunctului său pe perioada concediului său de odihnă, însă, atenţie, judecătorii Înaltei Curţi au apreciat în mod surprinzător şi deloc convingător: „În cauza de faţă, procurorul general adjunct nu a confirmat rechizitoriul în numele procurorului general, ci al său personal. Astfel, ar fi trebuit să existe semnătura procurorului general adjunct Gheorghe Suhan în numele procurorului general, Ioan Amarie, căruia să-i fi fost trecut numele, iar nu procurorul general adjunct Gheorghe Suhan să semneze în nume propriu. Procedînd contrar, actul de sesizare al instanţei, respectiv rechizitoriul, este lovit de nulitate absolută datorită neregularităţii sale”. Foarte important, în motivarea Curţii s-a mai arătat: „Înalta Curte… se află în situaţia de a restitui organului care a întocmit actul de sesizare, rechizitoriul, în vederea refacerii acestuia…” Faţă de cele expuse, Înalta Curte a dispus prin Sentinţa nr. 293 din 27.04.2005: „Restituie cauza privind pe inculpaţii… Parchetului Naţional Anticorupţie, avînd în vedere neregularitatea actului de sesizare a instanţei“. În loc să refacă rechizitoriul, Morar a dispus o nouă expertiză pentru a închide cazul. Imediat după soluţia instanţei supreme din 2005, Daniel Morar a declarat presei că va studia cele 130 de volume ale dosarului pentru a putea lua o hotărîre în cunoştinţă de cauză. Faza imediat următoare era că Daniel Morar să-şi asume obligaţia de a reface actul de sesizare – aşa cum a dispus instanţa – mai ales că urmărirea penală era încheiată! De aici însă a intervenit servilismul procurorului Daniel Marius Morar – unealta selectată din „pepiniera“ de cadre de la Cluj, taman de ex-ministrul Justiţiei, Monica Macovei, cea impusă de însuşi Traian Băsescu şi care l-a propus preşedintelui pe acelaşi Morar pentru numirea în funcţia de şef al DNA, Băsescu semnînd imediat numirea. Mai departe, se ştie. În loc să se refacă rechizitoriul, cum au dispus judecătorii, la DNA s-a dispus o nouă expertiză în Dosar, pentru care s-au plătiti 40.000 de euro de la un prejudiciu iniţial de 324 milioane de dolari, ajungîndu-se la unul de „0” lei. Ani de zile, DNA şi Morar nu au informat presa despre această nouă expertiză. Pînă în februarie 2008, cînd, la şedinţa de bilanţ a DNA, încolţit de jurnalişti, Daniel Morar a recunoscut că, datorită faptului că noua expertiză a stabilit că nu există nici un prejudiciu, s-a dat scoatere de sub urmărire penală pentru 79 de inculpaţi din „Flota“, mai puţin pentru Traian Băsescu despre care a spus că „are imunitate“, deşi Constituţia prevede că „nimeni nu e mai presus de lege“. Pe această nouă expertiză, s-a dat scoatere de sub urmărirea penală pentru toţi cei 79 de co-inculpaţi, mai puţin pentru Traian Băsescu, a cărei parte a fost disjunsă pe motiv de „imunitate prezidenţială” (un fals pretext, pentru că, în alte Dosare de la DNA, şi Secţia de Urmărire Penală a Înaltei Curţi, aceluiaşi Traian Băsescu i s-au dat NUP-uri, fără să se mai ridice problema imunităţii). În fapt, potrivit Constituţiei, imunitatea preşedintelui României este aceeaşi cu cea a parlamentarilor.
Rechizitoriul „Flota” era blindat de probe
Rechizitoriul PNA nr. 20/P/2002 („Dosarul Flota”) a fost realizat de procurorii Vasile Draghici şi Ioan Oţel. Din actele Dosarului, bazate pe numeroase rapoarte de control ale Curţii de Conturi, ale Ministerului Finanţelor, precum şi a unei expertize administrate în cauză, s-a stabilit un prejudiciu de peste 324 milioane de dolari, ca rezultat al unei asocieri ilegale dintre CNM Petromin SA şi firma norvegiană Torvald Klavenes Group – Oslo. Asocierea a dus la înstrăinarea ilegală a 16 mineraliere de mare tonaj ale României, vîndute pe nimica toată, graţie unui plan iniţiat de Traian Băsescu în 1991, pe cînd era mare şef la Ministerul Transporturilor. Printre cele mai şocante descoperiri ale procurorilor PNA a fost un document şi un act de control al Ministerului Finanţelor, care demonstrau că ex-ministrul Traian Băsescu s-a numit pe el însuşi în 1991 în Consiliul de Administraţie al unei firme mixte din Bahamas – “Petroklav Shiping” – în care erau acţionari Petromin SA şi o firmă norvegiană din grupul Klavenes. Din contul firmei din Bahamas, deschis la City Bank Londra, prin care s-au rulat milioane de dolari, fără acordul BNR, cerut de lege, procurorii au reţinut dispariţia, în 1992, a sumei de 500.000 de dolari, care a fost urmată de demisia lui Traian Băsescu din toate funcţiile deţinute la firma respectivă. De asemenea, procurorii şi actele de control au reţinut că navele româneşti au fost vîndute pe simple facturi unor firme liberiene, pe ridicola sumă de 1 dolar fiecare, pentru ca, ulterior, să fie revîndute pe sume cu mult mai mici decît valoarea lor de piaţă unor firme private din România şi alte state.
Epurarea PNA
Procurorii care au realizat „Dosarul Flota” au fost agresaţi verbal de Traian Băsescu la audierile care au avut loc înaintea alegerilor prezidenţiale, numindu-i „maimuţoi“, „slugi“ şi acuzîndu-i de „comandă politică“. Anchetatorii care i-au înregistrat vorbele au fost, din informaţiile noastre, la un pas să-i deschidă pe atunci un nou Dosar Penal pentru infracţiunea de ultraj. Au renunţat însă. Ulterior, după ce Băsescu a devenit şef al statului întreaga conducere a DNA, inclusiv procurorii de caz, au fost debarcaţi sau siliţi să plece, după o acţiune de epurare, fără precedent, condusă de Monica Macovei.
LUMEA JUSTIŢIEI
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu