UNDE ESTE SECTORUL PRIVAT?

Actuala Putere este acuzată de mult tupeu, întrecut, poate, doar de nesimţirea cu care îi tratează pe protestatarii adunaţi cu zecile de mii în toate oraşele ţării. Toate aceste „calităţi”, care au propulsat în Parlament nişte personaje profund dubioase, sînt asezonate cu multă inconştienţă, mai precis cu o stare care demonstrează cît de rupţi sînt unii de problemele concrete ale românilor. Această boală nu-i ocoleşte nici pe unii europarlamentari, după cum se vede. Deunăzi, un astfel de specimen, care poate urca, liniştit şi ferit de repercusiuni, pe podiumul primilor 10 păpuşari care au vegheat la distrugerea totală a economiei româneşti, se întreba de ce sectorul „privat” nu iese în stradă.
Dacă îi spui unui cetăţean aflat sub 35 de ani că fostul prim-ministru Theodor Stolojan a confiscat valuta firmelor de stat, dar şi private, se uită la tine ca la un extraterestru, pe principiul că „aşa ceva nu există”. Mizînd pe faptul că românii au memoria slabă, dl. Stolojan iese pe TV şi, cu o seninătate inimaginabilă, afirmă ceva legat de faptul că sectorul privat nu este reprezentat printre actualii protestatari din Piaţa Universităţii, semn că patronii şi angajaţii lor sînt mulţumiţi de starea economică a României. În primul rînd, nu credem că domnului Stolojan i s-au înmînat CV-urile celor care protestează de 12 zile fără întrerupere. În al doilea rînd, care sector privat? Cu ce drept afirmă dumnealui că măcar reprezentanţi ai celor peste 100.000 de firme falimentate recent de alt „strălucit” profesionist, Gh. Pogea, nu au ieşit la protest? Ce înţelege dumnealui prin sector privat? Clica de bandiţi care s-au îmbogăţit peste noapte, însuşindu-şi pe nedrept capacităţile de producţie construite în regimul trecut şi apoi vîndute pe bucăţi în interesul Mafiei Imobiliare? Sau hoardele de firme care căpuşează Bugetul de Stat, fie că aparţin unei clientele politice, fie alteia? Firme la care Fiscul are interdicţie să treacă pragul, ba le mai şi acordă şi o scutire a datoriilor către stat, sub diverse pretexte, despre care opinia publică habar nu are? Sau poate se gîndeşte la tinerii care trudesc în multinaţionale, 15-16 ore pe zi, în dorinţa de a-şi clădi aici un viitor, o carieră, o familie? De unde resurse ca să mai iasă şi în stradă, cînd a doua zi concernul te vrea fresh, sănătos, apt de muncă asiduă, liber de orice alte preocupări colaterale? Nu avem nici o îndoială că supravieţuitorii celor doi călăi ai capitalului privat autohton (Stolojan şi Pogea) nu vor uita prin ce au trecut - cei care nu şi-au luat viaţa între timp, evident. Şi nu avem nici cel mai mic dubiu că, la nivelul IMM-urilor, al micilor afaceri de familie, angajatorii şi angajaţii lor, deopotrivă, sînt solidari cu protestatarii din întreaga ţară, mulţi dintre ei ajunşi realmente pe drumuri din cauza politicilor economice distructive cu privire la firmele româneşti şi a concurenţei neloiale, care nu are nici o legătură cu economia de piaţă. Aşadar, treziţi-vă la realitate, domnule Stolojan, fiindcă trăiţi în altă lume! De la Bruxelles, sectorul privat din România pare o oază de linişte şi mulţumire. Habar nu aveţi că stă pe un butoi de pulbere şi profitaţi încă de faptul că reprezentanţii patronatelor, ca şi ai sindicatelor s-au decredibilizat prin lipsa unor acţiuni concrete şi coerente. Pînă la apariţia unui lider autentic şi în acest domeniu. Şi atunci, păzea!

RUXANDRA LUNGU,
Preşedinta Organizaţiei de Femei România Mare


Ziarul TRICOLORUL, nr 2373 / 25.01.2012