Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 1999 - 2000 (III)

12 mai – Comentatorii politicii budapestani apreciază că revenirea lui Iliescu la Putere ar tensiona relaţiile dintre România şi Ungaria, fapt care ar putea afecta prestigiul Ungariei în faţa Europei Occidentale şi a SUA. Totodată, premierul Orban a prevăzut în programul Ministerului Afacerilor Externe, ca dată a deschiderii consulatelor la Miercurea Ciuc şi Constanţa, 20 august, precum şi sumele necesare.
15 mai – Episcopii maghiari condiţionează semnarea documentului care prezintă strategia de integrare în Uniunea Europeană de introducerea angajamentului guvernului de restituire a proprietătilor bisericeşti şi învăţămîntului confesional. Situaţia e dificilă, fiindcă majoritatea imobilelor adăpostesc în prezent şcoli, spitale sau sînt sedii ale autorităţilor locale.
16 mai – La Palatul Snagov, reprezentanţii bisericilor maghiare obţin ceea ce au cerut şi, în consecintă, semnează Declaraţia de susţinere a Românei pentru integrarea în UE.
17 mai – Redactorul-şef al Departamentului emisiunilor în limba maghiară al TVR, Zoltan Boros, adresează o Scrisoare Deschisă preşedintelui UDMR, Bela Marko, prin care îi cere să aibă grijă să nu se destrame unitatea Uniunii şi să respecte întru totul democraţia internă.
19 mai – Coaliţia nu găseşte o cale de comunicare, lucru exemplificat de PD, care exclude asumarea răspunderii guvernamentale pe legile propuse de PNŢCD, PNL şi UDMR, deoarece acestea sînt prea importante.
24 mai – Sigură de victoria în alegerile din 2002, Opoziţia ungară condiţionează sprijinirea integrării României în UE de rezultatul alegerilor. Preşedintele Comisiei de Politică externă a Parlamentului ungar, Istvan Szent-Ivanyi, a precizat că, dacă viitorul Guvern al României se va constitui din „forţe extremiste sau fost comuniste, integrarea României va fi periclitată“.

Iunie

Groful Albert Wass, cunoscut criminal de război, condamnat la moarte în 1946 de Tribunalul din Cluj, are parte de o placă comemorativă, pe zidul şcolii din Mugeni (Harghita), pusă de UDMR. Cererea Ministerului Educatiei Naţionale de a se anula ceremonia n-a fost respectată nici de directoarea şcolii, Ema Laszló, nici de inspectorul şcolar al judeţului Harghita, Ferenc Astalosz. Acţiunea a fost iniţiată de UDMR, contestîndu-se, astfel, autoritatea Statului Român.
19 iunie – Valuri în UDMR. Senatorul UDMR Attila Verestoy dă un comunicat în numele Organizaţiei Teritoriale Odorheiul Secuiesc, în care declară că Jeno Szasz – primarul ales al Odorheiului, vicepreşedinte al Blocului Reformist din UDMR – a manipulat populaţia, implicînd sprijinul guvernului ungar, folosind prezenţa unor înalţi demnitari ai acestuia. Preşedintele Blocului Reformat al UDMR, Tibor T. Toro, respinge afirmaţiile lui Verestoy.
22 iunie – Cu sprijinul celor 5 consilieri judeţeni PDSR, cei 17 consilieri judeţeni UDMR din Consiliul Judeţean Mureş aleg ca preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş un membru al UDMR, György Virag. Menţionăm că cei 17 consilieri UDMR şi-au cîştigat postul într-un Consiliu Judeţean compus din 41 de persoane. Elöd Kincses, fostul preşedinte al Organizaţiei UDMR Mureş, fugit la Budapesta pentru implicarea sa în evenimentele din martie 1990 de la Tg. Mureş şi de curînd repatriat, a anunţat în şedinţele Consiliului Reprezentanţilor Uniunii (CRU) de la Tg. Mureş că îl acţionează în instanţă pe deputatul Attila Kelemen, pentru nereguli în organizarea campaniei electorale. Ar fi fost pentru prima dată cînd UDMR s-ar confrunta într-un proces public cu un membru al organizaţiei. De fapt, întreaga şedinţă a fost foarte furtunoasă, Bela Marko fiind acuzat de dictatură.

Iulie

12 iulie – Într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, preşedintele UDMR, Bela Marko, a anunţat că la 22 iulie vor hotărî dacă UDMR va avea un candidat la Preşedinţie, dar este posibilă şi o colaborare cu PDSR, dacă acesta îşi va revizui programul în ceea ce priveşte problemele naţionale.
15 iulie – Deputatul Atilla Kelemen a fost ales preşedinte al UDMR Mureş, în locul lui Elöd Kincse, care s-a retras din cursă.
21 iulie – Conform unui sondaj realizat în Ungaria şi comandat de Guvernul Orban, se arată că 50% dintre maghiari vor drepturi speciale pentru conaţionalii lor din afara graniţelor, ceea ce justifică viitoarea Lege a Statutului maghiarilor din afara graniţelor, pe care guvernul Ungariei doreşte să o promoveze.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, Gabor Kolumbán, s-a retras temporar din UDMR, nemulţumit de „practicile nedemocratice“ ale conducerii.
22 iulie – Consiliul Reprezentanţilor Uniunii (CRU) a hotărît ca UDMR să aibă un candidat la Preşedinţie. Numele său va fi anunţat la începutul lunii septembrie.
24 iulie – La lucrările inaugurale ale celei de-a XI-a Universităţi de Vară de la Balvanyos a participat Laszló Köver, preşedintele partidului de guvernămînt din Ungaria, FIDESZ, care a cerut ca UDMR să fie unită.
28 iulie – Ministrul de Externe ungar, Janos Martonyi, prezent la Universitatea de Vară Balvanyos, a declarat că Tratatul de pace româno-ungar este incomplet, lipsind problema învăţămîntului superior în limba maghiară şi retrocedarea bunurilor comunitare. Totodată, Martonyi a afirmat că investitorii nu vin în Transilvania deoarece nu există o infrastructură şi a pledat pentru îmbunătăţirea legăturii dintre secuime şi Ungaria. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2373 / 25.01.2012