Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 2002 (I)

2002

Ianuarie

Luna este dominată de probleme legate de eliberarea legitimaţiei de maghiar, de apropierea recensămîntului populaţiei şi de semnarea protocolului de susţinere, în  continuare, în Parlament dintre PSD şi UDMR.

4 ianuarie – Etnicii maghiari se interesează de procedura legală pentru obţinerea legitimaţiei de maghiar. Bela Marko declară că, în acest scop, va funcţiona un comitet format din 27 de persoane, reprezentanţi ai UDMR, bisericilor şi ai societăţii civile, conform memorandumului de aplicare a legii semnat la sfîrşitul anului 2001 la Budapesta de premierii României şi Ungariei.

11 ianuarie – Premierul Adrian Năstase cere prefecţilor să nu permită înfiinţarea, în teritoriu, de birouri pentru eliberarea legitimaţiilor de maghiar.

La Budapesta, în Parlamentul ungar, au loc discuţii aprinse privitoare la aplicarea legii statutului.

24 ianuarie – Au loc tratative PSD-UDMR. Preşedintele UDMR, Bela Marko, declară că, la cele 21 de centre teritoriale deschise de UDMR pentru consiliere şi formularea cererilor în vederea obtineriilegitimatiilor de maghiar, se prezintă zilnic 1.000-1.500 de persoane.

29 ianuarie – Se semnează Protocolul de colaborare PSD-UDMR, prin care UDMR obţine tot ce a cerut: retrocedare de bunuri şi imobile, înfiinţarea unor facultăţi şi licee numai în limba maghiară, separarea etnică şcolilor, folosirea liberă a simbolurilor altor state, obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare de către poliţişti etc.

Februarie

Luna este dominată de acţiuni pentru pregătirea recensămîntului populaţiei, în care UDMR se implică în mod deosebit pentru a determina pe ceangăi să se declare maghiari, şi de comentarii, luări de cuvînt, conferinţe de presă pe tema protocolului de colaborare încheiat între PSD-UDMR.

1 februarie– Preşedintele UDMR Mureş, deputatul Attila Kelemen declară: „După zbateri de 11-12 ani, UDMR îşi va vedea prin protocolul cu PSD visele sale împlinite: Liceul Bolyai Farkas din Tg.Mureş va avea statut de unitate cu predare numai în limba maghiară.”

Secretarul de stat Paul Postelnicu acuză UDMR că trişează cu Legea statutului maghiarilor, deoarece birourile de consiliere îşi depăşesc atribuţiile.

 3 februarie – La şedinţa Consiliului Reprezentanţilor UDMR la Tîrgu Mureş, senatorul Verestoy Attila declară că el nu are nevoie de documente care să dovedească că este maghiar. Apare publicaţia lunară „Erdély Futár” – „Curierul ardelean” –, a Partidului Liber Democrat Maghiar, singura alternativă politică la UDMR.

6 februarie – Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti acceptă procesul introdus de PRM prin care se solicită desfiinţarea UDMR.

Grupul parlamentar al PRM din Camera Deputaţilor cere primului ministru să prezinte în Parlament o informare cu privire la protocolul încheiat cu UDMR, precum şi anexele  secrete ale acestuia.

9 februarie – Primarii din localităţile Sînmărtin şi Sîncrăieni, judeţul Harghita, sînt amendaţi cu 30 respectiv 25 milioane de lei de către Prefectura Harghita pentru că în birourile lor nu sînt expuse stema şi tricolorul României, ci harta Ungariei Mari, între graniţele căreia este inclusă şi Transilvania.

15 februarie – La Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş se declanşează o grevă ca urmare a trecerii instituţiei din subordinea Ministerului Culturii în cea a Consiliului Judeţean Mureşşi a neplăţii salariilor. Exasperat, liderul sindical, actorul Nicolae Cristache, declară: „…Poate guvernul maghiar ne va ajuta, preluîndu-ne într-o formă sau alta”.

20 februarie – Liga Transilvania-Banat, organizaţie care militează pentru federalizarea României, sub masca autonomiei locale, iese din anonimat şi începe organizarea unor conferinţe de presă.

21 februarie – Pentru a combate intenţiile de declarare cu ocazia recensămîntului  a ceangăilor drept maghiari, asociaţia romano-catolicilor „Dumitru Mărtinaş“ dă un comunicat prin care arată că ceangăii nu sînt altceva decît români de religie catolică.

Martie

Dat fiind frustrarea pe care o resimt românii ardeleni ca urmare a semnării protocolului de colaborare PSD-UDMR, Partidul România Mare introduce la Senat o moţiune simplă semnată de 36 senatori PRM intitulată „Abandonarea Transilvaniei”.  Moţiunea este discutată în data de 7 martie şi, bineînţeles, respinsă cu 47 voturi pentru şi 69 voturi contra. Au loc discuţii privind modificarea Constituţiei, acţiune pe care Partidul România Mare o respinge, dat fiind pericolul ca, sub presiunea UDMR-ului, să se modifice articolul (1) al acesteia, care prevede că România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

13 martie – Preşedintele Ion Iliescu îl graţiază pe unul dintre asasinii colonelului post-mortem Aurel Agache, ucis în centrul oraşului Tîrgu Secuiesc, în 22 decembrie 1989, după numai 253 de zile de privare de libertate.

15 martie –  La Cluj-Napoca, în paralel cu maghiarii care sărbătoreau cu steaguri rosu-alb-verde ziua naţională a Ungariei, primarul Gheorghe Funar, secretar general al Partidului România Mare, este sărbătorit, cu ocazia aniversării a 10 ani de cînd conduce capitala Transilvaniei, de către populaţia municipiului şi conducerea Partidului România Mare în frunte cu Corneliu Vadim Tudor.

25 martie – La Primăria din Tîrgu Mureş, se primesc telefoane de ameninţare cu bombe din partea unor etnici maghiari, motivate de neinscripţionarea bilingvă a numelui străzilor.

EPILOG

Faptele sînt întotdeauna grăitoare.

Schiţa cronologică a activitătii UDMR (1989-2002) evidenţiază, fără putinţă de tăgadă, că UDMR este o organizaţie cu faţadă democratică şi europeană, dar cu un cod dublu şi activităţi care-i contrazic declaraţiile, fiind, practic, o centrală care urmăreşte destabilizarea Statului Român, condiţia lui de stat naţionalşi, nu în ultimă instanţă, dezmembrarea lui. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2381 / 03.02.2012