Cartea Neagră a UDMR - Acţiunile antiromâneşti, 1997 (I)

1997

UDMR, ajunsă la guvernare alături de CDR, îl determină pe Victor Ciorbea, primul-ministru al României, să dea Ordonanţa 36/1997, prin care profesorii români din judeţele Harghita şi Covasna aveau datoria să predea în limba maghiară.
Ordonanţa satisfăcea o mai veche revendicare a UDMR, prin care cerea nu „însuşirea”, ci „obligativitatea studierii limbii maghiare”, text introdus în Ordonanţă de Ministrul Învăţămîntului, Virgil Petrescu (PNŢCD).

Ianuarie

Consiliul Local al oraşului Sfîntu Gheorghe, dominat de UDMR, împiedică amplasarea unei troiţe comemorative a eroilor români în centrul oraşului.
15 ianuarie – Conducerea primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în frunte cu primarul Gheorghe Funar, dau publicităţii o declaraţie în care protestează împotriva deschiderii Consulatului maghiar la Cluj-Napoca. În declaraţie se arată că acest consulat a funcţionat în Cluj, între anii 1980-1988, fiind desfiinţat de Guvernul României întrucît lucrătorii lui desfăşurau activităţi de spionaj şi propagandă antiromânească.
22 ianuarie – Datorită epurării etnice, în Odorheiu Secuiesc au rămas doar 2% români. La Liceul Marin Preda din localitate, doar 12 cadre didactice sînt de naţionalitate română, faţă de peste 100 cîte erau înainte de 1989.

Februarie

11 februarie – La Cluj-Napoca se strîng semnături, la iniţiativa primarului Gheorghe Funar, pentru interzicerea deschiderii Consulatului ungar.
12 februarie – Aflat la guvernare, UDMR face presiuni în vederea urgentării rezolvării problemelor de autonomie etnică în România.
21 februarie – Deputatul Mădălin Voicu, de la Partida Romilor, îl acuză pe Gyorgy Tokay, ministrul Minorităţilor, că duce o politică de maghiarizare în ministerul său, unde se vorbeşte aproape numai ungureşte.

Martie

15 martie – La Odorheiu Secuiesc a avut loc o adevărată demonstraţie de forţă cu prilejul sărbătoririi zilei naţionale a Ungariei. Participanţii au fost îmbrăcaţi în costume de epocă: uniforme militare, săbii, bonete, pentru evocarea mai fidelă a momentului de la 1848.
16 martie – În timp ce ţara este în mizerie, primul-ministru Victor Ciorbea se preocupă de aplicarea programului UDMR de permeabilizare (destrămare) a societăţii româneşti.
25 martie – Presa mureşeană semnalează continuarea maghiarizării numelor prin facturile de plată ale energiei electrice; exemple: Alexandru Cociş devine Kocsis Sandor, Ioan Socaciu devine Szakacs Janos etc. UDMR dă publicităţii o listă de 1.600 de localităţi din Ardeal în care cere introducerea inscripţionărilor bilingve.

Aprilie

4 aprilie – Sînt prezentate în presă noi acţiuni de maghiarizare a numelor româneşti, mai ales acolo unde funcţionarii stării civile sînt maghiari.
5 aprilie – Controversele privind divizarea Universităţii Babeş-Bolyai agită spiritele la Cluj-Napoca.
14 aprilie - Primarul UDMR, Jenö Szasz, organizează manifestaţii maghiare împotriva călugăriţelor greco-catolice de la Orfelinatul din Odorhei.

Mai

2 mai – Ministrul pentru Minorităţi, Gyorgy Tokay, într-o încercare de a controla autorităţile statului, anunţă înfiinţarea la Cluj-Napoca a unui Birou teritorial menit de a culege date şi informaţii din teritoriu în privinţa modului în care autorităţile asigură protecţia minorităţilor.
6 mai – Reacţii dure ale UDMR la Raportul SRI, prezentat de la tribuna Parlamentului României.
20 mai – La Cernat, în judeţul Covasna, a fost elaborată de către fostul demnitar comunist Karoly Kiraly „Cartea autodeterminării Transilvaniei” şi este „denunţată” Poliţia română, calificată drept „xenofobă, antiminoritară şi agresivă”.
În oraşul Covasna, consilierii UDMR au propus schimbarea a 35 de nume româneşti de străzi, folosind Legea 100/1990, care, însă, se referea doar la numele unor străzi de origini şi de aspect comunist. Străzi cu numele Luceafărul, Trandafirul, Unirii, Prietenia, Ştefan cel Mare, Podul, Brazilor au fost schimbate cu nume maghiare ca: Jókai Mor, Rakoczi Ferenc, Ady Endre, Huniady Janos, Miklos Kelemen, Bethlen Gabor, Tamasi Aron etc. Este evidentă forţarea Legii 100/1990 şi procesul de maghiarizare prezidat de UDMR. În plus, Aron Tamasi este unul din scriitorii cu manifestări extremiste antiromâneşti, în anul 1940, în Nordul Transilvaniei ocupate de armata ungară.
21 mai – UDMR, reprezentată de către deputatul Istvan Antal la tribuna Camerei Deputaţilor, dezinformează opinia publică în legătură cu abuzurile UDMR în Odorhei.
27 mai - Gabor Kolumban, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, membru UDMR, ameninţă călugăriţele greco-catolice de la Orfelinatul românesc din Odorhei că vor avea de-a face cu furia mulţimii. Preşedintele Ungariei, Arpad Goncz, şi preşedintele României, Emil Constantinescu, s-au întîlnit la Tîrgu Mureş. Vizita s-a desfăşurat fără incidente şi a reprezentat o încercare de reconciliere istorică.

Iunie

Primarul Sandor Farkas, dintr-o comună din secuime, a refuzat, printr-o adresă oficială, ridicarea unei cruci comemorative pe locul unei biserici distruse de unguri în anul 1940.
11 iunie – Ministrul Culturii şi Învăţămîntului din Ungaria a făcut o vizită la Tg. Mureş, ocazie cu care s-au abordat probleme legate de reînfiinţarea Facultăţii de medicină-farmacie în limba maghiară în acest municipiu.
18 iunie  - Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat că are un contract cu UDMR, şi nu cu România şi, în consecinţă, el apără interesele UDMR-ului, şi nu pe cele ale României.
 20 iunie – Consilierul judeţean UDMR, Csaba Bardoczy, incită pe postul local de Radio locuitorii oraşului Odorheiu Secuiesc şi 3.000 de maghiari iau cu asalt clădirea orfelinatului, sparg uşa, agresează şi aruncă-n stradă pe cele 4 călugăriţe greco-catolice ale Congregaţiei „Inimi neprihănite” şi pe Cyrill Burgel, preşedintele Asociaţiei umanitare Basel Hilft, cetăţean elveţian.
Presa maghiară a prezentat cu mîndrie, în fotografii, asaltul udemerist împotriva celor 4 călugăriţe greco-catolice.
30 iunie - Soseşte la Tg. Mureş ambasadorul Ungariei, Ferenc Szöcs, pentru a aduce mulţumiri Executivului mureşean pentru modul în care a fost pregătită şi s-a desfăşurat vizita preşedintelui Arpad Göncz. Prefectul Dorin Florea şi primarul Imre Fodor nu au participat, ei fiind chemaţi la Bucureşti de către premierul Victor Ciorbea în problema plăcuţelor bilingve.

Iulie

18 iulie – Noul Executiv, în frunte cu Victor Ciorbea, dă o Ordonanţă de Guvern pentru modificarea Legii Învăţămîntului, în vederea eliminării unor „grave erori de conţinut, sesizate mai ales la capitolul învăţămînt minoritar“. Aceasta în urma presiunilor UDMR, aflată în coaliţia de guvernare.
21 iulie – La Tg. Mureş se naşte o puternică opoziţie românească împotriva inscripţionării bilingve a tăbliţelor de intrare în municipiu.
23 iulie – În ciuda opoziţiei primarului Gheorghe Funar, la Cluj-Napoca are loc deschiderea oficială a Consulatului general al Ungariei.
26 iulie – La Odorheiu Secuiesc s-a organizat un miting al UDMR, în vederea alungării din localitate a Congregaţiei greco-catolice „Inimi neprihănite”, ale cărei călugăriţe au fost maltratate la îndemnul consilierului local Csaba Bardoczy.

Septembrie

UDMR îl şantajează pe preşedintele Emil Constantinescu (CDR) cu ieşirea de la guvernare, întîrziind dezbaterea Ordonanţei 37/1997 în Senat. UDMR se aliază în Senat cu ApR, care îi susţine toate cererile. În acest timp, Ordonanţa 37/1997 se aplică, iar UDMR cîştigă timp.
4 septembrie – Într-o declaraţie făcută la Consulatul ungar de la Cluj-Napoca, şeful diplomaţiei ungare a afirmat că Ungaria va intra în Uniunea Europeană, dar nu şi România.
5 septembrie - Consiliul Reprezentanţilor UDMR, întrunit la Cluj-Napoca, hotărăşte ieşirea de la guvernare, dacă pînă la 30 septembrie nu se adoptă în Senat Ordonanţa 37/1997 fără modificări. UDMR cere capul lui George Pruteanu, senatorul care s-a opus privilegiilor maghiare în învăţămînt şi în viaţa socială.
12 septembrie - La Cernatul de Jos, jud. Covasna, „radicalii“ UDMR (Laszlo Tökes, Imre Borbely şi alţii) ţin sub presiune Guvernul României, cerînd „autonomie pentru secui”, „dublă cetăţenie” etc. Preşedintele de onoare al UDMR, László Tökes, cere ca Transilvania să fie o unitate teritorială independentă în cadrul Statului Român.
17 septembrie -În Piaţa Avram Iancu, din Cluj-Napoca, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, ţine un discurs împotriva „Statutului de autonomie al Ţinutului Secuilor“, elaborat de Jozsef Csapó, senator UDMR, prin care judeţele Harghita şi Covasna şi o parte din judeţul Mureş se prevede că vor deveni o regiune autonomă maghiară.

Octombrie

1 octombrie – Se profilează un puci la Congresul al V-lea al UDMR, reluîndu-se o veche dispută între aripa „moderaţilor“şi a hiperextremistului Ádám Katona, şeful „Iniţiativei Maghiare“ din Ardeal.
7 octombrie – La Congresul UDMR, cele două aripi, a „moderaţilor“ în frunte cu Belá Marko şi a „radicalilor“ în frunte cu László Tökes, îşi manifestă o singură voinţă în ceea ce priveşte obiectivele fundamentale ale UDMR.
23 octombrie – Premierul ungar Gyula Horn, aflat în vizită în România, obţine de la Victor Ciorbea promisiunea de a se înfiinţa o universitate maghiară în România, în alt oraş decît Clujul. UDMR şi consilierii săi din Odorhei pun la punct, cu prilejul vizitei premierului Gyula Horn în România, un plan privind ocuparea Orfelinatului românesc şi a schimbării destinaţiei clădirii, conform intereselor maghiare, cu concursul Budapestei.
28 octombrie – O delegaţie parlamentară PDSR-PUNR-PRM, condusă de vicepreşedintele Camerei Deputatilor, Adrian Năstase, a efectuat o vizită în judeţele Harghita şi Covasna. Cu acest prilej, episcopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan declara: „Dacă nu vom fi susţinuţi, teritoriul se pustieşte. Avem de-a face cu o Insulă a Şerpilor nu în Marea Neagră, ci în inima României. O vom pierde oare şi pe aceasta?“.

Noiembrie

19 noiembrie – Încep în Senat dezbaterile pe marginea Legii Învăţămîntului.

Decembrie

Inspectoratul şcolar din jud. Covasna a comandat în Ungaria o hartă a României cu denumirile ungureşti şi a distribuit-o, apoi, tuturor şcolilor din judeţ, cheltuind 639 milioane lei din Bugetul Statului Român pe un material didactic revizionist .
4 decembrie – „Initiaţiva maghiară din Ardeal“ se pronunţă pentru un sistem de învăţămînt independent în limba maghiară, arătînd că Guvernul Ciorbea nu prevede nimic „pe termen lung“ în acest sens.
8 decembrie - Autorităţile locale din Odorhei, alcătuite din udemerişti, îl lasă, efectiv, în stradă pe secretarul general al Guvernului României, Remus Opriş, deplasat la faţa locului în mod oficial. UDMR a voit să arate că Guvernul României nu are nici o autoritate în Covasna şi a demonstrat-o.
11 decembrie - La Tg. Secuiesc, membrii UDMR din Consiliul Local au adoptat trei Hotărîri – 94, 95, 96 – prin care se schimbau 25 de nume româneşti de străzi, se impunea limba maghiară ca limbă unică pentru funcţionarii Primăriei, iar documentele Primăriei să fie scrise în limba maghiară. Numele româneşti de străzi, ca Independenţa şi 1 Decembrie 1918, au fost înlocuite cu nume istorice exclusiv ungureşti. Tendinţa separatistă este evidentă. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2361 / 11.01.2012