Programul PRM 2012-2016 pentru scoaterea românilor din criza economică

Înainte de evenimentele din decembrie 1989, România  avea o economie puternică şi competitivă. Exportam produse în peste 130 de ţări, aveam un sistem de învăţământ performant, protecţie socială satisfăcătoare, o populaţie educată în cultul muncii şi al cinstei. Momentul decembrie 1989 a găsit România fără nici o datorie externă şi cu o rezervă valutară de 4,5 miliarde dolari. Totodată, economia românească era în plină dezvoltare, cu o producţie modernizată, cu peste un milion de specialişti cu studii superioare, cu un sistem eficient de import-export, cu un număr ridicat de persoane implicate direct în sfera productivă şi un număr foarte mic de pensionari.
După mai bine de 22 de ani, cei aflaţi la Putere au distrus economia, au înstrăinat cele mai rentabile ramuri şi obiective economice, au redus drastic avuţia naţională în favoarea intereselor străine sau personale, au îndatorat grav ţara la FMI, ceea ce a condus la sărăcirea populaţiei şi transformarea României într-o adevărată colonie. Din cauza  veniturilor reduse, peste 8 milioane de români trăiesc la limita inferioară a suportabilităţii, cauzată de subnutriţie, asistenţă medicală inferioară şi lipsa facilităţilor necesare unui trai modern (locuri de muncă, mijloace de transport, locuinţe, drumuri, acces la învăţământul de toate gradele etc.) 
Profunda criză economică din România a fost provocată de corupţia şi incompetenţa liderilor politici ai perioadei de tranziţie. Naţiunea română a avut posibilitatea unui trai prosper, într-o economie organizată modern şi eficient. Vinovaţii de această situaţie disperată propun ieşirea din criză prin sacrificarea marii părţi a populaţiei, a tuturor categoriilor sociale - copii, tineri, studenţi, bugetari, şomeri, pensionari şi mici întreprinzători.
Partidul România Mare se opune cu fermitate genocidului împotriva Poporului Român şi propune ieşirea din criză prin folosirea altor surse decît cele dictate de FMI. În principiu,  fiecărui cetăţean activ ori pensionar îi sînt necesari cel puţin 300 de euro pe lună pentru un trai decent. Nimeni nu-i poate lua românului acest drept!

Pentru acest plafon minim de 300 de euro pe lună necesar fiecărui salariat sau pensionar, sînt necesare următoarele măsuri:

1) Anularea subvenţiilor anuale acordate partidelor politice parlamentare. Campaniile electorale să se facă din bani personali şi din cotizaţii, iar donaţiile să fie declarate la Ministerul de Finanţe şi impozitate.
2) Desfiiinţarea instituţiei parazitare care este Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi dirijarea fondurilor de funcţionare a acesteia, proprii unui minister, pentru salarizarea celorlalţi bugetari. CNSAS s-a înfiinţat în urma diversiunilor din decembrie 1989, iar  acuzaţiile formulate de acesta sînt nu numai nefondate, dar şi discriminatorii.
3) Desfiinţarea Institutului pentru studierea crimelor comunismului şi dirijarea sumelor astfel obţinute către pensii şi alocaţii. Fostele crime şi abuzuri ale regimului comunist nu pot fi puse în sarcina poporului sărăcit.
4) Desfiinţarea Institutului Cultural Român şi transferarea sarcinilor acestuia la Ministerul Afacerilor Externe, instituţie căreia trebuie să-i revină şi promovarea  culturii româneşti peste hotare.
5) Reînfiinţarea Ministerului Comerţului Exterior şi a oficiilor judeţene de promovare a schimburilor comerciale cu străinătatea, care să-i sprijine pe  micii întreprinzători români în obţinerea de informaţii de pe pieţele externe, de reclamă, în promovarea exporturilor şi încasarea sumelor cuvenite.
6) Adoptarea în regim de urgenţă a Legii pentru confiscarea averilor dobîndite ilicit şi aplicarea ei imediată. Sumele confiscate de la infractorii din această categorie să fie folosite pentru investiţii economice şi de altă natură, care să creeze sau să păstreze locurile de muncă.
7) Anularea tuturor scutirilor de impozite şi taxe acordate de guvernanţii corupţi în ultimii 22 de ani şi recuperarea sumelor de la debitori. (La o simplă estimare, e vorba de miliarde de euro. De pildă, firma Erickson a fost scutită de Mugur Isărescu - cît a fost  premier - de 800 de milioane de dolari. De o sumă identică a fost scutit de către premierul Adrian Năstase şi Rompetrol. Dacă guvernanţii corupţi n-ar fi aplicat această politică antinaţională,  România nu ar fi ajuns să se îndatoreze pentru mulţi ani, la organismele financiare internaţionale şi băncile străine.
8) Anularea tuturor reeşalonărilor de plată pentru taxele datorate Bugetului de Stat şi colectarea de urgenţă a sumelor datorate de marii debitori. Extinderea executării silite asupra averilor deţinute de patronii şi administratorii firmelor datoare.
9) Serviciile Secrete, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei să întreprindă toate măsurile necesare pentru identificarea şi recuperarea imenselor sume de bani scoase din ţară de către infractorii tranziţiei.
10) Declanşarea urmăririi penale asupra liderilor politici şi administrativi (concomitent cu sechestrarea averilor acestora) care au privatizat fraudulos obiectivele economice de interes naţional, care erau rentabile, alimentau Bugetul de Stat cu sume imense şi asigurau numeroase locuri de muncă. Privatizarea Petrom, Romtelecom, IMGB, Sidex, BCR, BRD, Banc-Post, a combinatelor de ciment, a fabricilor de tractoare, de utilaje agricole şi rulmenţi, a reţelelor de distribuire a gazelor naturale şi energiei electrice  nu a fost justificată de criterii economice, ci motivată de inimaginabile acte de corupţie.
11) Stoparea importurilor de armament şi tehnică de luptă pe termen de 5 ani, deoarece produsele din această categorie sînt la mîna a doua, nu mai avem nevoie de ele şi nu servesc la apărarea ţării.
12) Retragerea trupelor române din Irak, Afganistan şi din alte zone de conflict în care nu avem ce căuta, încetarea cheltuielilor pentru întreţinerea lor. Aceste focare de război sînt întreţinute, contrar dreptului internaţional şi rezoluţiilor Consiliului de Securitate, de către grupuri de interese din SUA şi din alte ţări şi nu urmăresc altceva decît acaparea imenselor bogăţii naturale ale ţărilor ocupate.
13) Schimbarea pedepsei cu închisoarea, pentru anumite infracţiuni şi infractori fără antecedente civile sau penale grave, cu plata unor sume consistente de bani. (De pildă, să se poată plăti o sumă de 50 de euro pentru fiecare zi de închisoare. Metoda aceasta poate aduce mari venituri la Bugetul de Stat).
14) Înăsprirea pedepselor pentru infracţiunile economice, începînd de la mită şi trafic de influenţă şi cumularea pedepsei cu decizia de confiscare totală sau parţială a averii.
15. Înfiinţarea unui corp de experţi care, în 2 ani, să evalueze locuinţele noi din toată ţara. (Deoarece, în acest domeniu, cele mai multe lucrări de construcţii au fost declarate cu mult sub valoarea reală, aplicarea unui impozit anual de 0,5% din valoarea de evaluare, la care să se adauge un coeficient pentru gradul de lux şi altul pentru numărul de locuinţe deţinute de proprietar, ar aduce venituri nebănuite bugetului local şi naţional). 
16) Măsuri pentru gospodărirea judicioasă a pămîntului, ca bun naţional, din care să nu lipsească următoarelele elemente:

- Interzicerea prin lege a vînzării terenurilor către cetăţeni străini, cu excepţia celor din ţări ale Uniunii Europene şi numai în condiţiile respectării legislaţiei europene.
- Achiziţionarea de către stat  de  terenuri de la persoanele particulare care doresc să le înstrăineze  şi stoparea donaţiilor de terenuri, altele decît cele destinate unor activităţi economice de interes naţional.
- Alocarea de fonduri corespunzătoare lucrării pămîntului. În cazul abandonării acestuia, să se treacă la naţionalizarea terenurilor nelucrate mai mult de 2 ani, cu o minimă despăgubire către fostul proprietar, în bani sau în acţiuni de stat.
- Refacerea sistemului naţional de irigaţii, ca proprietate de stat. Astfel, fiecare comunitate va primi apă la preţuri nespeculative.
- Înfiinţarea unui sistem naţional de achiziţii şi export de produse agricole şi zootehnice, dintre cele cerute intens de pieţele externe (cereale, legume ecologice, fructe cultivate şi de pădure, ciuperci, plante medicinale, carne, lapte etc).
- Obligativitatea, prin lege, ca ponderea produselor agricole româneşti comercializate pe piaţa românească să fie de cel puţin 50%.

17) Impozitarea severă a bunurilor de lux, mai scumpe de 50.000 de euro.
18) Anularea subvenţiilor acordate Asociaţiilor, cu excepţia celor dedicate asistării şi ocrotirii persoanelor bolnave incurabil sau handicapate.
19) Adoptarea Legii donaţiilor, prin care orice sumă care face obiectul acestora să fie dedusă şi scoasă în afara bazei de impozitare a celui care o efectuează (cu excepţia donaţiilor pentru partidele şi formaţiunile politice).
20) Impozitarea veniturilor şi averilor cultelor religioase care prestează activităţi economice.
21) Sistarea subvenţiilor pentru energie acordate firmelor româneşti sau străine, sau compensarea subvenţiei cu preţul aplicat pentru consumatorul casnic.
22) Triplarea redevenţelor pe care le deţine Statul Român în parteneriatul cu firmele care exploatează materiile prime şi resursele energetice ale ţării (12%, în loc de 4% cît se încasează în momentul de faţă).
23) Readucerea TVA-ului la 19%; Legiferarea TVA-ului de 5% pentru produsele alimentare de bază şi pentru serviciile hoteliere; Adoptarea unei legi de funcţionare a hipermarketurilor, prin care acestea să fie cointeresate în achiziţia şi comercializarea mărfurilor româneşti (regula facilităţilor reciproce).
24) Anularea tuturor indemnizaţiilor pentru consilierii locali şi judeţeni. Banii economisiţi astfel pot fi folosiţi în investiţii. În plus, această măsură ar destrăma mafia politico-economică teritorială, lăsînd cale liberă intrării pe scena publică a unor politicieni serioşi, competenţi şi oneşti.
25) Reducerea numărului de parlamentari şi a indemnizaţiilor acestora (în funcţie de numărul de locuitori ai judeţului: 2-3 senatori şi 4-6 deputaţi, retribuiţi cu 5 salarii minime pe economie).
26) Anularea imediată a contractele de privatizare în cazul „investitorilor“ care nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate şi trecerea obiectivelor economice respective în proprietatea statului pentru a fi administrate sau revîndute avantajos.
27) Adoptarea oricăror propuneri care să contribuie la dinamizarea activităţilor economice şi, nu în ultimul rînd, la eliminarea muncii la negru şi la diminuarea evaziunii fiscale, estimată la 10-12 miliarde de euro anual.

CRISTIAN STĂNESCU
Consilier în Parlamentul European al preşedintelui P.R.M.

https://www.facebook.com/notes/corneliu-vadim-tudor/programul-prm-2012-2016-pentru-scoaterea-rom%C3%A2nilor-din-criza-economic%C4%83/474642072556544