În ţara în care hoţul striga „Hoţii!“, circarii strigă, dezgustaţi, „Ce circ!“. Aşa-zisa privatizare a Oltchim a luat minţile tuturor. Dar, din noianul de minciuni şi dezinformări, orice român inteligent şi cu bun-simţ poate desprinde cîteva idei simple, care, în mod normal, ar putea să-l îndrume cu responsabilitate la votul din 9 decembrie. De nenumărate ori, am spus că, după evenimentele din decembrie 1989, România a pierdut tot - economia, sistemul sanitar, sistemul de învăţămînt, armata şi tot ce ţinea de siguranţa naţională. Într-un anumit moment, am crezut, totuşi, că ceva tot s-a cîştigat: libertatea de exprimare, fie prin mitinguri, fie prin presă. Dar, iată că s-au dus şi astea pe Apa Sîmbetei. Mitingurile trebuie autorizate, iar instituţiile statului impun locul şi durata acestora. Dacă organizatorii calcă pe bec, şi ei, şi participanţii se aleg cu amenzi descurajante, dacă nu şi cu niscaiva bastoane pe spinare. După care constată că protestul lor rămîne fără ecou, fiind doar o formă de defulare pe care regimul trecut o interzicea. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu presa. Populată de indivizi îndoielnici şi în mare majoritate semi-analfabeţi, patronată de personaje controversate, constrînsă economic şi şantajabilă, mass-media a ales să se ascundă în umbra unor stăpîni politici, dispusă să le asculte, necondiţionat, ordinele, transformîndu-se într-un uriaş aparat de propagandă şi manipulare a opiniei publice. Trist, dar adevărat. Şi aceste „cuceriri" ale revoluţiei au fost pierdute pe drum, cu cîteva excepţii; ne referim la publicaţiile PRM, care rezistă în ciuda boicotului la care sînt supuse continuu şi ale căror adevăruri, rostite de-a lungul timpului, se adeveresc pe zi ce trece. Dar să revenim la „Circul Oltchim". Cine l-a creat? Mulţi l-au asemănat cu serialul „Elodia", numai că acolo era vorba despre o femeie dispărută, un bărbat suspect de crimă şi un băieţel rămas orfan. Acolo era vorba despre o dramă reală pe care, iată, organele de anchetă care se iau, bucuros, de piept cu protestatarii, nu i-au dat de cap nici pînă azi. Aşadar, considerăm comparaţia deplasata. În spatele spectacolului oferit de presa noastră, realizat pe nervii şi pe spinarea a mii de muncitori de care depinde soarta unui întreg judeţ, se află interese din zona politicului. Anumite scenarii consideră că toată această mascaradă este menită să propulseze partiduleţul lui Dan Diaconescu pe scena politică, altele spun că se încearcă decredibilizarea lui. Revenind la politica editorială halucinantă a posturilor TV cu pretenţii, nu putem să nu reţinem că a fost edificatoare partea în care Poporul Român a aflat, pe viu, cum s-ar spune, în ce mod aberant se poate realiza o privatizare de asemenea proporţii - şi ne imaginăm cu groază cum s-au petrecut lucrurile în cazul celor peste o mie de întreprinderi înstrăinate pe nimic. Poporul Român a aflat cum se realizează un caiet de sarcini „cu dedicaţie", cum se depun garanţiile, cum se semnează contractele, care sînt clauzele ascunse, cînd se virează banii şi cum se decide soarta a mii de oameni printr-o semnătură. De un lucru sîntem siguri. Aşa cum s-au derulat lucrurile, credem că scenariul era simplu. Licitaţia trebuia cîştigată de altcineva, după care creditorii urmau să ceară insolvenţa combinatului, şi gata, treaba era moartă şi îngropată, iar oamenii lăsaţi pe drumuri, cu niscaiva salarii compensatorii care să le potolească furia şi să le creeze iluzia siguranţei zilei de mîine măcar pentru o perioadă de timp. Astfel de jocuri se întîmplă în România de 23 de ani. De la tribuna Parlamentului, dar şi din afara ei, PRM a semnalat acest fenomen pentru cei care au avut urechi de auzit. Acum, totul s-a văzut, pe ecranul televizorului şi, cu un tupeu inimaginabil, unii invitaţi la talk-show-uri, dar şi moderatorii acestora discutau cu nonşalanţă despre „statul mafiot“, uitînd că deviza PRM, de cînd se ştie, este: „Sus Patria! Jos Mafia!“. Unii au considerat că este un simplu slogan, dar iată că adevărul iese mereu la iveală, chiar cu întîrziere, iar cei care ne ironizau mereu n-ar trebui să-i mai privească pe români în ochi. Amuzant este faptul că politicienii dau vina unii pe alţii cu privire la „eşuarea" privatizării Oltchimului, şi toţi la un loc pe FMI. Lumea cunoaşte părerea noastră cu privire la relaţia păguboasă a României cu FMI. Dar, stînd strîmb şi judecînd drept, pentru FMI combinatul era doar o gaură neagră, cu imense datorii care secătuiau bugetul de stat şi afectau, în lanţ, şi alte societăţi, de stat sau private. Pentru că aici este adevărata bubă. Criminalii care au distrus Arpechimul ştiau că acesta este legat de Oltchim şi au premeditat colapsul combinatului. De aceea, fără exagerare, unii ar trebui să răspundă cu propriu cap, pentru că ne-am cam săturat de menajamente, cuvinte alese ca să nu deranjeze pe nu ştiu cine. Ne-am săturat de politicienii-bandiţi, care suferă de toate bolile pămîntului. În momentele în care deturnau fonduri, furau bugetul de stat, căpuşau prin firmele neamurilor şi ale prietenilor unităţi economice care ar fi putut produce profit erau perfect sănătoşi, se pare. Conducerea la vîrf a Oltchimului este aceeaşi de 20 de ani. Se vede că a supravieţuit tuturor guvernărilor şi ne întrebăm cu ce preţ? Ei ce au păzit? Ce venituri au avut? N-ar trebui căutaţi puţin la avere, declarată sau nedeclarată, ei şi tot neamul, pînă la a noua spiţă de la roată? N-ar trebui controlaţi cei care aprobau „achiziţiile“ de materii prime, serviciile şi cheltuielile efectuate în cadrul combinatului? Cine a aşteptat ca aceste datorii să atingă cifre astronomice, menite să sperie orice investitor? Pentru că, logic vorbind, nici un investitor nu ar plăti aceste datorii cu intenţia de a reporni combinatul şi a se lega la cap fără să-l doară. Industria petrochimică românească trebuia distrusă. Această clică monstruoasă, care ne conduce de 23 de ani, se va agăţa de scaune cu orice preţ. Dacă nu ea, atunci progeniturile ei, trimise să „primenească“ aşa-zisa clasă politică. În Parlamentul Ruşinii, nimeni nu doreşte intrarea altor partide. Fiecare parlamentar va candida pentru un nou mandat şi nu va concepe să piardă. Lupta electorală pentru alegerile din decembrie a început în forţă. Iar PSD, PDL, PNL au dovedit că pot „coabita“ foarte bine în diverse formule. Toată lumea s-a unit, la un moment dat, cu toată lumea. Se ştiu bine, îşi cunosc metehnele, interesele şi, mai ales, dosarele penale. În această Mafie nu mai e loc pentru nimeni. Din acest motiv, PRM a fost înlăturat, prin fraudă, din Parlament, ca să nu mai poată semnala românilor marele Jaf Naţional, dar şi infernala conspiraţie împotriva României. Acesta este însă alt subiect, care merită multă atenţie.
La locale, PP-DD a fost momit. Fără majoritate, consilierii acestui partid sînt doar nişte păpuşi fără putere, doar dacă nu se unesc, pe sub masă, cu „ciocoii". Iar dacă Partidul lui Dan Diaconescu va intra, totuşi, în viitorul Parlament, ce va face dumnealui? Se va alia cu „USL-PDL, aceeaşi mizerie“, în „interesul naţiunii“, desigur? Sau va rămîne în Opoziţie, ridicînd din umeri şi dînd explicaţii „poporului“ pentru promisiunile neonorate? Oricum ar proceda, în acel moment PP-DD va pierde electoratul, care va pricepe că a fost păcălit a nu ştiu cîta oară. Românii vor mai pierde 4 ani din viaţă, plîngîndu-şi „soarta“ făcută cu mîna lor. Pentru că noi ştim de pe acum cine va avea, cu adevărat, de suferit!
RUXANDRA LUNGU,
Preşedinta Organizaţiei de Femei România Mare
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu