COLINDELE ŞI TRAIAN

De 22 de ani, în ultimele două săptămîni ale lunii decembrie, se suprapun manifestările comemorative, începute la Timişoara şi continuate în multe localităţi din toată ţara, cu Sărbătorile de Iarnă. Pe baza unui plan diabolic şi la comandă externă au fost declanşate şi dirijate revoluţiile de la 1848 şi 1989. Urmaşii celor care au falsificat istoria, de cel puţin 10 ori milenară, a strămoşilor noştri geto-daci şi au interzis religia lor au pus, din nou, mîna pe România (la fel ca după anul 1945), bazîndu-se tot pe crime. Un regim politic clădit pe crime şi pe minciună nu are cum să reziste! Autorii şi susţinătorii loviturii de Stat din decembrie 1989 ascund de 22 de ani adevărul în privinţa asasinilor celor peste 1.100 de cetăţeni români ucişi atunci.

Purtătorii de pulovere din 22 decembrie 1989 de la Televiziunea Română Liberă, respectiv Ion Iliescu, Petre Roman, Silviu Brucan, Gelu Voican Voiculescu, Victor Athanasie Stănculescu, Theodor Brateş şi alţi alogeni, ajutaţi de Mircea Dinescu şi Ion Caramitru, care se făceau că muncesc, păstrează tăcerea în ceea ce-i priveşte pe ucigaşi. Parchetul nu a reuşit, în 22 de ani, să afle adevărul. Mai mult, purtătorii de pulovere din decembrie 1989, împreună cu alogenii la care le-au predat ştafeta Puterii, au tras de timp ,sperînd că peste cîteva luni vor fi prescrise crimele din decembrie 1989, inclusiv pentru cel care i-a împuşcat pe Nicolae şi Elena Ceauşescu în Sfînta Zi de Crăciun, la Tîrgovişte. Speranţa celor care au fost desemnaţi pentru a săvîrşi crimele din decembrie 1989 a fost spulberată de CEDO, care a decis corect că asemenea fapte nu se prescriu. Cei care au mai rămas în viaţă dintre purtătorii de pulovere din decembrie 1989 nu sînt îngrijoraţi de decizia CEDO, deoarece au fost asiguraţi de stăpînii lor din străinătate şi de conducătorii alogeni ai României că vor fi protejaţi în continuare. Pe de altă parte, stăpînii Poporului Român din ultimii 22 de ani îi sfidează pe români şi încearcă să susţină, prin fapte, ideea că degeaba au murit peste 1.100 de cetăţeni, mai ales tineri, şi au fost răniţi peste 4.000 de oameni. Românii îşi plîng morţii din decembrie 1989, iar stăpînii României continuă Holocaustul împotriva Poporului Român, a urmaşilor Poporului Primordial, care a avut o religie monoteistă şi căruia Dumnezeu i-a dat Cartea lui Eno sau Calea/Legea Adevărului şi Dreptăţii, Scrierea Sfîntă pe care să o dăruiască întregului neam omenesc, cu multe mii de ani în urmă. Izvoarele scrise ale Antichităţii şi mitologia strămoşească confirmă că geto-dacii erau „scoborîtori din zei” şi trăiau în Ţara Sfîntă sub binecuvîntarea crucii.

Strămoşii noştri geto-daci ne-au lăsat moştenire o cronică scrisă pe plăci de aur. Este vorba despre cele 514 table şi tăbliţe de aur găsite la Sinaia, pe care sînt înscrise foarte multe informaţii despre istoria Poporului Primordial şi a religiei sale arimine. Dintre celebrele tăbliţe de aur de la Sinaia, care au fost însuşite de Regele Carol I şi tăinuite la Biserica Sîn Nicoară din Curtea de Argeş, un număr de circa 200 de tăbliţe au fost furate şi scoase din ţară de către Regele Carol al II-lea, după abdicarea sa, şi au ajuns în Arhivele secrete ale Vaticanului. Alte 300 de table mari (de circa 100 cm x 60 cm) au fost date Uniunii Sovietice (U.R.S.S.), la cererea lui I.V. Stalin, în 14 septembrie 1944, de către Regele Mihai I, pentru a-şi păstra tronul şi pentru 2 avioane ruseşti. Cîteva tăbliţe de aur se află la persoane fizice, iar o tablă mare există în Egipt, la Muzeul de Istorie din Cairo. Despre Tezaurul de la Sinaia şi despre necesitatea recuperării lui de către Statul Român au fost publicate detalii numai în revista „România Mare”, din 11 septembrie 2009. Tezaurul de la Sinaia şi implicarea foştilor regi ai României în jefuirea lui sînt subiecte tabu pentru Parlament, preşedinţii României, Guverne, televiziuni şi presa scrisă. De ce? Pentru a nu fi cunoscut adevărul despre Poporul Ales şi despre religia geto-dacilor. Academicienii şi istoricii alogeni, precum şi cei români au susţinut teza falsă că tăbliţele de la Sinaia au fost topite înainte de anul 1877. Originalele lor există în Arhivele Vaticanului şi la Moscova, ele fiind predate la sovietici pe bază de proces-verbal, în septembrie 1944. Acest document există, precum şi copii ale sale. Aceiaşi pretinşi istorici alogeni şi români au refuzat să vadă şi să cerceteze copiile după Tezaurul de la Sinaia, făcute pe plăci de plumb. De ce? Pentru a nu se afla adevărul despre arhiva regatelor geto-dace din vremea Reginei Hestia şi a Regilor Zamolxe, Burebista şi Decebal.

Pe tăbliţele 50 şi 66 de la Sinaia scrie „Sfînta Geţie”. Geţia a fost Ţara Sfîntă cunoscută de toată Antichitatea. Noi, românii, am moştenit Pămîntul Sfînt de la strămoşii noştri geto-daci, care aveau ca simbol al sacrului crucea, cu braţe egale şi înscrisă în cerc, fiind folosită de cel puţin 8.000 de ani. Geto-dacii erau cel mai religios popor din lume, Neamul Ales de Ziditor. Aceste adevăruri şi multe altele au fost prezentate de preotul Dumitru Bălaşa în cartea „Dacii de-a lungul mileniilor” şi de Constantin Olariu Arimin în volumele I şi II din cartea „Adevăruri ascunse”. Din această Ţară Sfîntă, unde a existat cea mai veche civilizaţie, au roit strămoşii noştri, în jurul anilor 4000 î.Chr. şi 2000 î.Chr., în toată Europa şi pe alte continente, ducînd religia lor. Ariminii, pelasgii, tracii, geţii şi dacii erau unul şi acelaşi popor, un neam divin şi scoborîtor din Tatăl Ceresc, popor ce avea aceeaşi limbă, Limba Primordială, şi aceeaşi religie a crucii cu braţe egale şi înscrisă în cerc. Denumirile diferite au fost date strămoşilor noştri de către unii istorici şi geografi ai Antichităţii. Din Calea/Legea Adevărului şi Dreptăţii ştiau strămoşii geto-daci că numai cunoaşterea şi faptele bune sînt căile pentru a deveni OM. Geto-dacii plecaţi din Carpaţi au răspîndit învăţătura lui Sîntu în lume, inclusiv în Palestina, aşa cum rezultă din manuscrisele descoperite la Qumran. Genialul Mihai Eminescu scria, în anul 1877, că „va veni ziua în care şi pietrele vor vorbi adevărul”. Un număr tot mai mare de români află din ce în ce mai multe informaţii despre adevărata noastră Istorie, care ne-a fost falsificată în ultimii 1.905 ani.

Ne aflăm în apropierea marii sărbători a Naşterii Domnului sau Crăciunul. În mitologia românească avem un personaj religios arhaic, pe Moş Crăciun, care stă în dreapta Tatălui Ceresc. Acest adevăr se regăseşte şi pe tăbliţele 1, 2 şi 6 descoperite la Sinaia, în anul 1875. În legendele populare, Moş Crăciun este strămoşul neamului păstorilor geto-daci, Moş Arimin, cum scrie pe tăbliţele de aur de la Sinaia. Sărbătoarea Naşterii Domnului şi Moş Crăciun apar în miile de colinde româneşti. Poporul Român este singurul din lume care are colinde! La celelalte popoare există cîntece de stea, mai vechi sau mai noi. În monumentala lucrare „Dacia preistorică,” a lui Nicolae Densuşianu, apare şi următoarea colindă:

„Sus în dalbe mînăstiri

Şade Bunul Dumnezeu, 

Lîngă Bunul Dumnezeu   

Şade Maica Precista      

Lîngă Maica Precista   

Şade bătrînul Crăciun,    

Lîngă bătrînul Crăciun

Şade Ion Sînt-Ion,

Lîngă Ion Sînt-Ion   

Şed toţi sfinţii de-a rîndul

Şi-mi judecă pe Sivo-Ilio

Vasileo Ilio ...."                                                       

În cartea „Dacia Edenică”, Miron Scorobete scrie următoarele: „Colindele erau şi - în sate, unde tradiţia încă e vie - sînt şi azi considerate sfinte, chiar şi cele «laice», şi tocmai de aceea textul lor se transmitea nealterat din generaţie în generaţie”. „Aceste colinde au o vechime de zeci de milenii, sute de secole.” În eseul „Isus în ţara mea”, Nichifor Crainic scria: „Colindele noastre cîntă pe un Christos care e al poporului acestuia. Un Christos coborît din lumina Evangheliei şi îmbrăcat în haina pitorească, de mit idilic, a unei mentalităţi naive în cucernicia ei. Istoria lui Isus, Pruncul, se preface astfel într-un mit crescut din vlaga pămîntului românesc. Colindele îl amestecă printre ciobani şi plugari”. În cele două volume de „Colinde româneşti” scrise sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Bocşa, acestea sînt grupate astfel: de gazdă; profesionale; de june; de fată; de peţit; familiale; cosmogonice, mito-religioase; religioase, apocrife; religioase, cărturăreşti.

De mii de ani, geto-dacii aveau, la 25 decembrie, Sărbătoarea luminii sau Naşterea luminii, cînd ziua începe să crească şi noaptea să scadă.

Românii, împreună cu ceilalţi credincioşi, sărbătoresc Naşterea Domnului, Crăciunul, la 25 decembrie, dată stabilită la Roma abia în anul 354. În Noul Testament, în Tora şi în Talmud nu se face o referire expresă la această dată. Prin colinde ne întîlnim cu strămoşii noştri, cu virtuţile lor, pe care ni le-au transmis ca expresii şi imagini despre Sfînta Sărbătoare a Crăciunului.

În multe colinde strămoşeşti este amintit Ler împărat şi apare refrenul Lerui-Ler pentru cinstirea memoriei împăraţilor Galeriu cel Bătrîn şi Galeriu cel Tînăr care, în anii 291-301 şi 301-311, au schimbat denumirea Imperiului Roman în Imperiul Dac. Acesta este adevărul istoric, confirmat şi de colinde.

După Crăciunul însîngerat din decembrie 1989, stăpînii criminali ai Poporului Român au căutat, prin nenumărate mijloace şi metode, să-i umilească şi să-i batjocorească pe români în preajma şi în timpul Sărbătorilor de Iarnă. Pentru multe milioane de români sărăcia nu a fost mai mare ca acum, în anul 2011.

În colindele româneşti nu este pomenit împăratul Traian, cel care a distrus Statul Geto-Dac, a ras locaşurile de cult din munţi, a măcelărit preoţii şi solomonarii, pe slujitorii religiei crucii şi a înfăptuit cel mai mare jaf din istoria Imperiului Roman. Împăratul Traian, împreună cu mercenarii lui, i-a tîlhărit pe străbunicii săi din Grădina (Cetatea) Domnului, din Ardeal, furîndu-le tezaurul geto-dacilor, format din 1.640.000 kg aur şi 3.310.000 kg argint. Cea mai mare parte din această bogăţie a fost extrasă din Munţii Apuseni, mai ales de la Roşia Montană, din cei 200 km de galerii dacice. Pe lîngă aceste jafuri uriaşe şi distrugerea cetăţilor geto-dacilor, împăratul Traian a dat, în anul 112 d. Chr., un edict prin care a interzis creştinismul arimin, al Poporului Primordial, al geto-dacilor, în Imperiul Roman. Acest adevăr a fost ascuns credincioşilor ortodocşi români. De ce? Sînt încă multe adevăruri ascunse privind Istoria Neamului Ales de Sîntu şi a religiei geto-dacilor dată de Bunul Dumnezeu lui Eno în Calea/Legea Adevărului şi Dreptăţii.

Acel împărat Traian, după ce a interzis creştinismul şi i-a pedepsit pe creştinii din Imperiul Roman, are nume de străzi şi pieţe în România. Urmaşul lui, respectiv preşedintele Traian Băsescu, nu va rămîne nici el în memoria românilor prin fapte bune. Totuşi, cei doi cu nume de Traian au în comun preocuparea pentru interzicere. Împăratul Traian a interzis creştinismul, iar preşedintele Băsescu acţionează pentru interzicerea democraţiei prin comasarea tuturor alegerilor.

În Istoria sa de peste 10.000 de ani, Adevăratul Popor Ales de Bunul Dumnezeu care trăieşte în Dacia Edenică nu s-a împiedicat de un ciot şi a păstrat tradiţiile strămoşeşti.

Românii sărbătoresc Naşterea Domnului, Crăciunul, Anul Nou, pe Sfîntul Vasile, protectorul viei şi a vinului, precum şi pe Sfîntul Ion, nume de stăpîn, la geto-daci şi la români.

Sărbători fericite! La Mulţi Ani!

Dr. GHEORGHE FUNAR,

Secretar general al PRM,

Preşedintele Filialei PRM Cluj

Ziarul TRICOLORUL, nr 2350 / 22.12.2011