Cartea Neagră a UDMR - Acţiunile antiromâneşti, 1994 (I)

Februarie

1 februarie - La Tîrgu Mureş, episcopul Laszlo Tökes, preşedintele de onoare al UDMR, organizează în cetatea oraşului un miting „religios“, în care ruga credincioşii să nu uite că în anumite locuri din Transilvania sînt majoritari, dar nu au drepturi. Alte asemenea manifestări „religioase“ au avut loc la Aiud, Oradea, Miercurea Nirajului, Baraolt.

5 februarie - Fostul demnitar comunist şi lider UDMR, Karoly Kiraly, şi-a prezentat memoriile „Amintiri din revoluţie“, o lucrare cu foarte multe denaturări şi accente antiromâneşti.

9 februarie - UDMR s-a opus din răsputeri votării Legea Învăţămîntului, definitivată încă din 1992, contribuind din plin la amînarea adoptării ei. Benedict Nagy (UDMR) declară în Comisia de Învăţămînt a Camerei Deputaţilor că „pentru copilul maghiar învăţarea limbii române este ca o traumă“. UDMR cere ca formula „obligativitatea însuşirii limbii române“ să fie înlocuită cu „obligativitatea studiului limbii române“, deşi limba română era, prin Constituţia României, limbă de stat. Studiere în loc de însuşire este o subtilitate de duzină, dar acestea sînt armele UDMR.

23 februarie - În oraşul Gyor din Ungaria a luat fiinţă Societatea Miklos Horthy, al cărui obiectiv declarat este lupta împotriva Tratatului de la Trianon.

Martie

2 martie - Într-o scrisoare semnată de Laszlo Tökes, preşedintele de onoare al UDMR, acesta se plînge Consiliului Europei că „România nu a îndeplinit pînă la această dată nici una din obligaţiile asumate în problema minorităţilor. Mai mult, autorităţile române practică politica regimului comunist“.

4 martie - Ministerul de Externe al României ia atitudine faţă de scrisoarea lui Laszlo Tökes.

24 martie - În Municipiul Tg.Mureş, un consilier UDMR cere înscrierea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărîre privind introducerea inscripţiilor bilingve.

29 martie - Preşedintele Ion Iliescu graţiază printr-un decret prezidenţial 8 maghiari condamnaţi pentru crimele oribile săvîrşite în localităţile Zetea şi Dealu din judeţul Harghita, în decembrie 1989.

Aprilie

29 aprilie - Într-un interviu televizat difuzat pe canalul 4 Budapesta, fostul ministru de Externe al Ungariei, Gyula Horn, recunoaşte că în decembrie 1989 Ungaria pregătea o intervenţie armată în România.

Mai 

8 mai - UDMR începe în Parlamentul României ofensiva împotriva proiectului Legii Învăţămîntului, cerînd dreptul de a studia în limba maternă la toate nivelurile.

11 mai - Uniunea Mondială a Ziariştilor Unguri, întruniţi la Budapesta într-o conferinţă, înaintează Consiliului Europei o scrisoare prin care îl reclamă pe preşedintele României, Ion Iliescu, pentru că n-a graţiat decît o parte dintre maghiarii care au comis crime în decembrie 1989 în secuime, arătînd că Pal Cseresnyes, cel care a încercat să îl omoare pe Mihăilă Cofariu pe 20 martie 1990, la Tîrgu Mureş, se mai află în închisoare.

23 mai - Deputatul UDMR Lászlo Borbély a prezentat în Cameră un protest împotriva hotărîrii judecătoreşti definitive în favoarea ridicării bustului Mareşalului Ion Antonescu la Tg. Mureş.

Iunie 

10 iunie - Datorită împotrivirii şi a apelurilor UDMR, Ion Iliescu, preşedintele României la această dată, convoacă o întîlnire cu parlamentarii PDSR la Cotroceni, unde partizanii UDMR din PDSR (gruparea Dan Marţian) sînt dominaţi de apărătorii Constituţiei României (Liviu Maior, Petru Tănase).

16 iunie - În judeţele Harghita şi Covasna, autorităţile locale iau măsuri anticonstituţionale, care au drept scop accentuarea autonomiei pe criterii etnice. În Harghita, Consiliul Judeţean cere ca gardienii publici să aibă domiciliul stabil în locul unde îşi desfăşoară activitatea şi să cunoască în mod obligatoriu limba maghiară. La Gheorgheni, Consiliul Local se autointitulează „organ legislativ decizional“.

22 iunie - În şedinţa din această zi, UDMR propune, prin preşedintele Camerei, Dan Marţian, predarea în maghiară a geografiei şi educaţiei cetăţeneşti şi doar istoria în limba română.

30 iunie - Primul ministru, Nicolae Văcăroiu, este interpelat în Parlamentul României pentru acordul dat în favoarea răspîndirii în Transilvania a inscripţiilor bilingve.

Iulie 

2 iulie - Presa maghiară ia atitudine împotriva acţiunii Poliţiei şi a Direcţiei de Drumuri şi Poduri de îndepărtare a indicatoarelor bilingve instalate neoficial. UDMR trimite pe această temă o plîngere Consiliului Europei, afirmînd că s-a încălcat, astfel, voinţa colectivă a comunităţilor săteşti.

5 iulie - Demonstraţii de protest la Cluj-Napoca împotriva deciziei Primăriei de a organiza un şantier arheologic în centrul municipiului, în apropiere de statuia lui Matei Corvin.

6 iulie - Votarea Legii Învăţămîntului în Camera Deputaţilor fără amendamentele UDMR aduce după sine protestele acestei formaţiuni la tribuna Camerei, dar şi în stradă. La Cluj-Napoca, o manifestaţie a UDMR, în piaţa centrală, anunţă un boicot şcolar contra proiectului Legii Învăţămîntului, acuzînd autorităţile române că duc o politică de deznaţionalizare. Vicepreşedintele UDMR este acuzat de ai săi de deturnarea a milioane de forinţi proveniţi din Ungaria şi destinaţi maghiarimii din Ardeal.

16 iulie - Întrunit la Cluj-Napoca, Consiliul reprezentanţilor UDMR a hotărît luarea unor măsuri ferme împotriva proiectului Legii Învăţămîntului aprobat de Camera Deputaţilor. În acest sens, a decis declanşarea unui boicot al cursurilor şcolare, chemîndu-şi etnicii la nesupunere civică.

19 iulie - Ion Iliescu, preşedintele ţării, ia atitudine faţă de chemarea la nesupunere civică a UDMR, afirmînd că aceasta este o formă de ameninţare la adresa instituţiilor de drept.

20 iulie - Postul de televiziune DUNA TV din Budapesta, într-o emisiune a Fundaţiei culturale a maghiarilor, difuzează comentarii tendenţioase cu grave inexactităţi privind procesele intentate de Justiţia română criminalilor din decembrie 1989 de la Zetea, Dealu, Cristuru Secuiesc, judeţul Harghita. 

August 

18-20 august - În localitatea Trei Sate, judeţul Mureş, au loc manifestări prilejuite de sărbătorirea zilei Sfîntului Ştefan. Uniunea Mondială a Maghiarilor a fost reprezentată de însuşi preşedintele ei, Miklos Duray, din Slovacia. Au mai participat reprezentanţii Societăţii EMKE şi ai UDMR. A fost evocată forţa civilizatoare pentru Europa a regelui Ştefan.

Septembrie

9 septembrie - UDMR protestează în Parlamentul României, prin deputaţii Ervin Szekely, György Tokay, Laszlo Borbely, împotriva amendamentelor la Legea 75/1994, care introducea sancţiuni pentru cei care nu respectau obligativitatea arborării Imnului României şi a Stemei României, dezvăluindu-şi, din nou, tendinţele autonomiste, revizioniste. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2349 / 21.12.2011