Ziarul TRICOLORUL, nr 2292 / 14.10.2011

JEFUIREA RESURSELOR NATURALE

În Dacia Edenică, Bunul Dumnezeu a lăsat Poporului Primordial şi urmaşilor lui o mulţime de bogăţii ale subsolului şi de pe suprafaţa ţării. Iată ce spune Constituţia României, la art. 136, alin. 3: „Bogăţiile de interes public ale subsolului(...) fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice“. La art. 136, alin. 4 din Constituţie se precizează: „Bunurile proprietate publică sînt inalienabile”. Aceeaşi Constituţie, la art. 135, alin. 2, lit. d, stabileşte că „Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional”. Toţi cei care au fost aleşi în ultimii 21 de ani preşedinţi ai României (Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu), cei care au ajuns prim-miniştri (Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase, Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu şi Emil Boc) şi miniştri, precum şi toţi parlamentarii au jurat cu mîna pe Biblie că vor respecta Constituţia. Ce au făcut în realitate, cea mai mare parte dintre ei ? Au încălcat Constituţia şi au iniţiat proiecte de legi din partea guvernelor şi apoi majorităţile parlamentare le-au votat, legi prin care sînt jefuite resursele naturale din România, iar în Bugetul de Stat au intrat sume derizorii. Contrar prevederilor Constituţiei, începînd cu Regimul Constantinescu-Ciorbea, s-a trecut la un program diabolic de închidere a sute de mine, pentru ca bogăţiile naturale să nu mai fie exploatate de firme de stat româneşti în Interes Naţional, ci să fie oferite aproape gratuit unor firme de stat şi private străine. Regimurile Constantinescu, Iliescu şi Băsescu i-au asigurat României statutul de colonie europeană, unde uriaşele bogăţii naturale sînt exploatate de străini, iar Poporul Român este îndatorat la bănci, sărăcit, umilit, batjocorit şi supus la genocid. Ca şi în ţările coloniale din Africa, Poporul Român şi Parlamentul nu au voie să cunoască prevederile din contractele de concesionare şi licenţele de exploatare a bogăţiilor naturale din România, ele fiind secrete sau confidenţiale. Zilnic sînt exploatate şi exportate din ţara noastră mari cantităţi din bogăţiile naturale, iar Poporul Român şi Bugetul de Stat obţin 1-5% din valoarea acestora. Un asemenea jaf nu există în nici o ţară din lume !

Vom prezenta 3 exemple edificatoare şi de mare actualitate.

I) Legea minelor, Legea nr. 85/18 martie 2003, modificată şi completată, precizează la art. 1 că: „Resursele minerale situate pe teritoriul şi în subsolul ţării şi al platoului continental în zona economică a României din Marea Neagră (...) fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin Statului Român”. Autoritatea competentă abilitată pentru aplicarea Legii minelor este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), instituţie publică în subordinea guvernului. A.N.R.M. are 15 atribuţii principale, dintre care menţionăm cîteva:

- gestionează resursele minerale şi fondul geologic naţional, proprietate publică a statului;

- stabileşte clauzele şi condiţiile licenţelor, acordă şi emite licenţe;

- urmăreşte şi verifică producţia de resurse minerale pentru calcularea redevenţelor;

- stabileşte taxele pentru activitatea de prospecţiuni, de explorare şi de exploatare a resurselor minerale, precum şi tarifele din care îşi asigură venituri extrabugetare, care sînt cheltuite pentru dotări, pentru acordarea unor uriaşe stimulente personalului şi pentru numeroase deplasări în străinătate, în aproape toate ţările lumii. 

Cheltuielile şi stimulentele pentru personal sînt stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.R.M. Pînă în anul 1989, resursele naturale din România au fost exploatate de către firme de stat româneşti în Interes Naţional. În timpul Regimurilor Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, resurselor naturale ale Poporului Român au fost concesionate de A.N.R.M., de regulă, unor firme străine, care le exploatează în interesul lor şi obţin profituri uriaşe. Toate resursele minerale care se exploatează în România aparţin integral firmelor care au primit licenţe de la A.N.R.M., iar Statul Român beneficiază doar de redevenţe şi de taxe derizorii. Titularul licenţei de exploatare, care se acordă prin negociere, plăteşte anual o taxă pe activitatea de exploatare şi o redevenţă minieră, cea mai mică din lume. Taxa anuală pentru activitatea de prospecţiune este de 250 lei/km², pentru activitatea de explorare este de 1.000 lei/ km², pentru activitatea de exploatare este de 25.000 lei/ km². Redevenţa minieră cuvenită Bugetului de Stat se stabileşte la încheierea licenţei şi este de:

- o cotă procentuală de 4% din valoarea producţiei miniere pentru minereuri feroase, neferoase, radioactive, cărbuni, ape minerale terapeutice şi geotermale, nămoluri terapeutice etc.;

- echivalentul în lei a 4 euro/1.000 litri pentru apele naturale.

 Conform art. 20, alin. 4, „Titularul licenţei de exploatare constituie o garanţie financiară pentru refacerea mediului, în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de A.N.R.M. Pentru exploatarea de la Roşia Montană se păstrează secretul de către A.N.R.M. în privinţa garanţiei bancare pentru refacerea mediului, care ar trebui să fie cu mult peste 1 miliard euro, dar în realitate este o sumă extrem de mică, cu care Roşia Montană Gold Corporation şi nici preşedintele-avocat Băsescu nu se pot lăuda, evitînd sistematic să o mediatizeze.

Licenţa de exploatare intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărîrii Guvernului de aprobare a acesteia. Licenţa de exploatare se acordă pe maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de cîte 5 ani.

În Legea nr. 85/2003 există o prevedere incredibilă, la art. 21, alin. 2, respectiv: „Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenţei rămîn valabile pe toată durata acesteia, cu excepţia apariţiei unor eventuale dispoziţii legale favorabile titularului”.

Pînă nu este abrogat acest text, rămîn simple promisiuni cele făcute de Regimul Băsescu-Boc cu privire la renegocierea redevenţei pentru zăcămîntul de la Roşia Montană, de la 4 % la 6 %. Proiectul acestei legi a fost elaborat în timpul Guvernului Năstase, iar toate prevederile împotriva Interesului Naţional şi Bugetului de Stat nu au fost abrogate de Guvernele Tăriceanu I-II şi Boc I-V. Toate au susţinut interesele străinilor în România, pentru a fi jefuite legal bogăţiile naturale ale Poporului Român şi pentru a nu se încasa anual la Bugetul de Stat cel puţin 15 miliarde euro.

II) Legea petrolului, Legea nr. 238 din 7 iunie 2004, modificată şi completată, precizează la art. 1 alin. 1, că: „Resursele de petrol situate în subsolul ţării noastre şi al platoului continental românesc al Mării Negre (...) aparţin Statului Român”. Aceste resurse de petrol au fost concesionate de către A.N.R.M. în schimbul unei redevenţe pe care titularii acordurilor petroliere o plătesc la Bugetul de Stat. Redevenţa petrolieră se calculează înmulţind valoarea producţiei brute extrase cu cota procentuală stabilită de Legea petrolului nr. 238/2004, unde valoarea producţiei brute extrase = producţia brută x preţul de referinţă de 22 dolari/baril, care rămîne neschimbat timp de 10 ani (pînă în anul 2015), indiferent de preţul ţiţeiului pe piaţa mondială. Durata iniţială a concesiunii poate fi de pînă la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de pînă la 15 ani. Acordul petrolier se aprobă de către guvern şi, conform art.31, alin. 2, „Prevederile acordului petrolier rămîn valabile pe toată durata acestuia, cu excepţia adoptării unor dispoziţii legale favorabile titularului acordului petrolier”. Pentru liniştea celor care exploatează ţiţei din România, la art. 61 se precizează, din nou că: „Prevederile acordurilor petroliere acordate de guvern rămîn valabile, pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate”. Ca urmare a aplicării Legii nr. 238/2004 şi a Legii nr. 555/2004 privind privatizarea PETROM, s-a ajuns ca firmele care exploatează ţiţei şi gaze naturale din România să plătească la Bugetul de Stat o redevenţă de cel mult 10 dolari/baril de ţiţei şi 15 dolari/1.000 m cubi de gaze naturale. În plus, conform art. 216 din Codul Fiscal, pentru produsele petroliere extrase şi exportate direct din România firmele respective sînt scutite de impozite la Bugetul de Stat. Pe cale de consecinţă, firma O.M.V.-PETROM a devenit cea mai profitabilă firmă din lume, iar Statul Român pierde anual 7-10 miliarde euro, deoarece nu vinde ţiţeiul şi gazele extrase din România la preţul de pe piaţa mondială.

Avînd în vedere profiturile uriaşe pe care le obţin firmele care exploatează ţiţei şi gaze naturale din România, rezultă că nu există nici o justificare economică pentru creşterea preţului carburanţilor la 6-7 euro/litru şi a gazelor naturale la circa 500 euro/1.000 m cubi.

III) Legea gazelor, Legea nr. 351 din 14 iulie 2004, modificată şi completată, reglementează sectorul şi piaţa gazelor naturale şi se coroborează cu prevederile Legii energiei electrice nr. 13/2007, care reglementează sectorul şi piaţa energiei electrice. Politica energetică a statului în domeniul gazelor naturale trebuie să asigure satisfacerea cererii de gaze naturale pentru toate categoriile de consumatori, în condiţii de creştere a eficienţei energetice, de competitivitate şi transparenţă. Unul dintre obiectivele acestei legi îl constituie transparenţa preţurilor şi tarifelor reglementate la gazele naturale. Realizarea obiectivelor prevăzute de Legea nr. 351/2004 revine Ministerului Economiei, Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.) şi persoanelor juridice din domeniul gazelor naturale. A.N.R.E. este instituţie publică autonomă (?!) de interes naţional, în subordonarea primuluiministru, finanţată integral de la Bugetul de Stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Prima atribuţie a A.N.R.E., înscrisă la art. 8, alin. 1, lit. a, o constituie elaborarea şi propunerea spre aprobare guvernului a Regulamentului privind acordarea autorizaţiilor şi licenţelor în sectorul gazelor naturale. De asemenea, A.N.R.E. elaborează, aprobă şi aplică criterii şi metode pentru aprobarea preţurilor şi pentru stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale. Rezultă că Guvernul este cel care, de fapt, aprobă preţul gazelor naturale pentru consumatorii din România. Pentru a nu avea consecinţe în plan politic, la art. 99 din Legea nr. 351/2004 se menţionează că: „Preţurile şi tarifele reglementate în sectorul gazelor naturale se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.R.E”. Pentru gazele naturale din producţia internă, care asigură circa 66 % din necesarul anual, A.N.R.E. nu dă dovadă de transparenţă în ceea ce priveşte costul de producţie şi preţurile la care sînt vîndute către consumatorii casnici şi către persoanele juridice. Pe cale de consecinţă, cu toate că redevenţa plătită pentru gazele naturale extrase din România este cea mai mică din lume, periodic cei din sectorul gazelor naturale pretind să fie mărite preţurile şi tarifele practicate pentru consumatori. Un argument des invocat de A.N.R.E. şi Guvern este că acestea trebuie să ajungă la nivelul celor practicate în Uniunea Europeană, uitînd că pentru cetăţenii români nu sînt asigurate salarii şi pensii măcar la nivelul mediu al celor din U.E.

Din exemplele prezentate rezultă că, prin nerespectarea Constituţiei, a fost creat şi menţinut de către Regimurile Constantinescu, Iliescu şi Băsescu un cadru legal care să permită ca resursele naturale din România să fie exploatate şi valorificate de firme străine private sau de stat, fiind prejudiciat Bugetul de Stat cu peste 15 miliarde euro în fiecare an. Toate contractele şi licenţele privind bogăţiile naturale sînt dezavantajoase pentru Statul Român şi au prejudiciat Bugetul de Stat. După lichidarea programată a peste 6 milioane de locuri de muncă, în perioada post-decembristă, cea mai mare pierdere anuală pentru Bugetul de Stat o constituie nevalorificarea bogăţiilor naturale în Interes Naţional. Acesta este un subiect interzis în dezbaterile publice, inclusiv acum, în perioada crizei internaţionale, cînd Regimul Băsescu-Boc se plînge că nu are bani la buget pentru a plăti salarii şi pensii, fiind nevoit să se împrumute în fiecare lună de la bănci străine şi la dobînzi mari. Atît Opoziţia, cît şi Puterea şi cea mai mare parte a presei neglijează intenţionat să abordeze modalităţile de jefuire a bogăţiilor naturale şi stabilirea responsabilităţilor. La întîlnirile publice, tot mai rare, precum şi la dezbaterile televizate trebuie puse liderilor şi parlamentarilor P.D.L., P.S.D., P.N.L., U.N.P.R., P.C. şi U.D.M.R. cel puţin următoarele întrebări:

1) De ce au fost date pe nimic bogăţiile naturale din România, care aparţin Statului şi Poporului Român?

2) Cine sînt beneficiarii contractelor de concesiune şi ai licenţelor de explorare şi exploatare a bogăţiilor naturale din România?

3) Ce sume s-au încasat de la fiecare „ales” al A.N.R.M. la Bugetul de Stat şi ce comisioane au dat cei care au obţinut contracte de concesionare şi licenţe pentru exploatarea bogăţiilor naturale?

4) Cîte miliarde de euro s-au pierdut anual, ca urmare a faptului că nu au fost vîndute bogăţiile naturale din România la preţurile de pe piaţa mondială?

5) De ce nu sînt cercetaţi penal, de către Parchet sau D.N.A., pentru subminarea economiei naţionale, pentru genocid, pentru trădare şi pentru abuz în serviciu cei care au negociat şi au decis din partea A.N.R.M. şi Guvernului în legătură cu jefuirea resurselor naturale ale Poporului Român ? Este evident, şi viaţa a confirmat, că s-au încheiat contracte şi s-au eliberat licenţe de exploatare, a bogăţiilor naturale, de tip colonial de către A.N.R.M. şi Guvernele României.

În condiţiile crizei internaţionale, care se agravează şi loveşte mult mai rău România şi pe români, cînd Guvernul Boc V se împrumută cu 1,5-2 miliarde euro în fiecare lună, cînd au scăzut salariile reale şi pensiile, cînd continuă disponibilizările pentru încă 200.000 de bugetari, cînd se închid 3.000 de şcoli şi 200 de spitale, cînd povara datoriei externe a trecut de 150 miliarde euro, cînd nu au fost atrase circa 20 miliarde euro din fondurile europene nerambursabile, cînd lipsa locurilor de muncă, foamea şi frigul au devenit cei mai mari inamici ai cetăţenilor români, se conturează şi trebuie să se recurgă cît mai rapid la următoarele soluţii:

1) Invitarea preşedintelui Traian Băsescu în Parlament, pentru a prezenta un mesaj în legătură cu situaţia resurselor naturale din România, modalităţile de exploatare şi pierderile uriaşe suferite de Bugetul de Stat.

2) Modificarea Legii de privatizare a PETROM, a Legii minelor, a Legii petrolului şi Legii gazelor, pentru eliminarea prevederilor defavorabile pentru Statul Român şi valorificarea bogăţiilor naturale în Interes Naţional.

3) Înfiinţarea unui Minister al Resurselor Naturale, care să se ocupe de gestionarea şi valorificarea lor în concordanţă cu Interesul Naţional, pentru a asigura prosperitatea Poporului Român şi plata uriaşelor datorii externe.

4) Să fie desecretizate urgent toate contractele şi licenţele de exploatare a resurselor naturale din România.

Dr. GHEORGHE FUNAR,

Secretar general al P.R.M.,

Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

Încă o dovadă a uriaşei neruşinări a lui Traian Băsescu

DUPĂ CE A PIŞAT OCHII LA CĂPĂTÎIUL

LUI ADRIAN PĂUNESCU, ŞMECHERUL

ABSOLUT S-A FĂCUT CĂ BOCEŞTE

ŞI LA CĂPĂTÎIUL LUI ION DIACONESCU

- Replici: „Ce caută jigodia aici?” (ţărăniştii)

„Mortul pe masă, şi voi...” (sepepiştii)

Miercuri seara, pervers cum îl ştim, Traian Băsescu s-a dus să pişe ochii la catafalcul lui Ion Diaconescu, încercînd să joace încă o dată, pentru marele public, scena pioşeniei. Nu în calitate de gropar a venit Traian Băsescu la căpătîiul bătrînului ţărănist, deşi prin înverşunarea de a doborî, în 1998, Guvernul Ciorbea, a îngropat PNŢCD. Operaţiunea, o simplă manevră de imagine, a fost una aranjată de Pazvante Chiorul în complicitate cu aşa-zişii ţărănişti din Aripa Pavelescu, nimeni alţii decît cei pe care se bazează pentru a racola acest partid în proaspăt clocita „Mişcare Populară”. 

Aceştia l-au anunţat cînd anume să vină pentru a nu se întîlni cu eventuale persoane incomode, care i-ar fi putut reproşa prezenţa acolo. De altfel, la coborîrea din maşina prezidenţială, Traian Băsescu a fost întîmpinat de Aurelian Pavelescu („ăla mic cu capul mare“ - cum l-a bălăcărit Chiorul) care l-a ghidat spre sala unde era depus trupul neînsufleţit al lui Ion Diaconescu. Chiar şi aşa, Băsescu, a cărui prezenţă acolo era privită cu suspiciune, a avut parte de o serie de reproşuri, care l-au făcut să spele rapid putina, pentru a nu intra în conflict cu o parte din cei prezenţi în sediul PNŢCD. Concret, cum a intrat în sediu, lui Traian Băsescu i s-a ridicat brusc tensiunea arterială şi s-a făcut roşu ca racul cînd, la salutul de „Bună seara!”, i s-a răspuns prin replica „Trăiască Regele!”, replică preluată de o parte a ţărăniştilor aflaţi la priveghi. Sursele noastre spun că Băsescu s-a abţinut cu greu să nu se certe cu contestatarii lui. Unul dintre SPP-işti a încercat să-i calmeze, spunîndu-le  „Mortul e pe masă, şi voi…”. În cele aproximativ 10 minute în care Traian Băsescu a stat în sediul PNŢCD, cu tot cu drumul de la maşină pînă în încăperea unde era depus trupul neînsufleţit, pretutindeni se auzea un murmur de dezaprobare la adresa gestului său, iar întrebarea pe care ţărăniştii şi-o puneau în şoaptă, unii altora, era „Ce caută jigodia aici?”. Atmosfera ostilă cu care a fost întîmpinat acolo i-a provocat lui Băsescu o cumplită durere de cap, în ciuda medicamentelor sosite din Coreea de Sud. Pe drumul de întoarcere la Vila Lac 2, dar şi în incinta acesteia, mitocanul i-a înjurat ca un surugiu pe toţi cei care îi ieşeau în cale. Este de-a dreptul jenant, că în calitatea sa de preşedinte de stat, Băsescu nu mai poate participa nici măcar la un priveghi fără să fie contestat de mulţime.

Recunoaşteţi personajele din fotografie?

Bonn, 6 noiembrie 1972. Cancelarul german, socialistul Willy Brandt, îl primeşte pe ministrul de Interne al României de la acea vreme, Ion Stănescu (în mijloc). Reamintim că România a fost prima ţară socialistă care a stabilit relaţii diplomatice cu Republica Federală Germania, numind acolo şi cel mai tînăr ambasador, Constantin Oancea (ultimul din dreapta).

Blejnar, banii înapoi!

Fiscul, condus de Sorin Blejnar, a primit o mare palmă din partea Curţii de Apel Bucureşti, care a susupendat, printr-o sentinţă executorie, plata retroactivă a TVA pe drepturile de autor. Iată că magistraţii Curţii de Apel au pus la punct excesul de zel al Fiscului condus de Blejnar, care a decis să încalce orice principiu de drept, dar şi de logică, şi să aplice retroactiv TVA pe drepturile de autor.  Un număr de 25 de vedete au considerat că este ilegal să li se ceară retroactiv TVA pe drepturile de autor aferente activităţilor desfăşurate în urmă cu 5 ani. Mai ales că Fiscul i-a ştiut cu nume şi prenume pe toţi cei care ar fi trebuit, în opinia funcţionarilor acestei instituţii, să plătească acest TVA, dar nu i-a înştiinţat. Ba mai mult, le-a trimis an de an acasă Declaraţia de impunere fiscală, în care nu se amintea nimic de această taxă. Avocatul Gheorghe Piperea , care a cîştigat procesul, spune că acum Fiscul ar trebui să oprească orice acţiune împotriva celor plătiţi pe drepturi de autor, chiar dacă ar face recurs. „Paşii următori nu există, ar trebui să se oprească tot: atît notificările pentru înregistrarea ca plătitori de TVA, cît şi inspecţiile fiscale. Ar trebui oprite şi executările silite”, a spus el. Deşi tehnic decizia îi apără doar pe cei care au făcut demersul în Justiţie, efectele sentinţei se pot extrapola la toţi cei plătiţi pe drepturi de autor, după un precedent din acest an, cînd Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decretat că victoria pensionarilor militari împotriva statului se aplică în toate cazurile. „Cele 3 acte normative care reprezintă baza pentru acţiunile ANAF sînt suspendate. Adică n-au nici un fel de efect. Din punct de vedere legal, această hotărîre este executorie, cel puţin pentru cei 25 de reclamanţi reuniţi în Grupul pentru Corectitudine Fiscală. Curtea Supremă de Justiţie spune că hotărîrea este opozabilă pentru toţi. Organele fiscale ar trebui să se oprească pentru toţi cei 10.000 de oameni plătiţi prin drepturi de autor”, a mai afirmat Piperea. Avocatul spune că Fiscul poate face recurs, însă acesta nu poate suspenda executarea. Tot el crede că, în ciuda sentinţei, statul nu va opri acţiunile. „Dacă nu o va face, îl vom opri noi”, a declarat el. Legislaţia permite ca toţi cei afectaţi să poată cere daune atunci cînd acţiunea Fiscului continuă, deşi a pierdut procesul. Sorin Blejnar ar putea fi obligat la plata unor daune de 20% din salariul minim pe economie pe fiecare zi de încălcare a sentinţei. Dacă notificările şi executările ar continua 6 luni, asta înseamnă 134 de lei înmulţit cu 180 de zile, adică 24.120 de lei de persoană, spune Piperea. Reprezentanţii ANAF au refuzat să facă orice comentariu pe această temă. Sorin Blejnar nu a fost de găsit, iar în lipsa lui nimeni nu s-a băgat să declare ceva.

DANIELA IVAN,

DANIEL IONAŞCU

TABLETA DE ÎNŢELEPCIUNE

Cei ce respiră în necaz, respiră adevăr.

SHAKESPEARE

Piratul a respins propunerea premierului bulgar ca vameşii români să fie dublaţi de vameşi olandezi şi finlandezi

„ŞI ŞPAGA MEA?”

Discuţiile confidenţiale de la Palatul Cotroceni cu premierului bulgar Boiko Borisov l-au scos din sărite pe Traian Băsescu. Miercuri după-amiază, în jurul orelor 16,30, Băsescu l-a primit la Palatul Cotroceni pe primul-ministru al Bulgariei, aflat în România cu ocazia unei şedinţe de guvern comune, organizată de Emil Boc.

Oaspetele a propus ca, pentru a înlătura toate obiecţiile invocate de Olanda şi Finlanda în calea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, cele două ţări să recomande, la Consiliul de Toamnă al şefilor de Stat şi de Guvern din Uniunea Europeană, din această lună, posibilitatea ca în viitoarele graniţe Schengen, respectiv actualele graniţe cu state non-UE, vameşii români şi bulgari să fie dublaţi de funcţionari europeni, chiar olandezi şi finlandezi, cel puţin 3 ani după aderare. Astfel, în opinia bulgarului, nimeni nu va mai putea ridica obiecţia că datorită corupţiei din aceste puncte de frontieră graniţele Schengen pot deveni vulnerabile. Sursele noastre spun că deşi Băsescu a promis că se va gîndi la această propunere, răspunsul va fi unul negativ, motivul fiind în principal că, dacă vin vameşi olandezi, şpaga colectată - milioane de euro lunar – din aceste puncte de frontieră, din care el are partea leului, va deveni zero.

Preşedintele CORNELIU VADIM TUDOR nu tolerează trădarea

Activitatea neobosită a preşedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, se desfăşoară la unison cu Istoria. Deşi este ţinta valurilor răutăţii, invidiei şi a şicanelor de tot felul, europarlamentarul, precum granitul, rămîne inflexibil, puternic, demn. „Nu tolerez trădarea”, sună cuvintele Tribunului. De fapt, „o gaşcă de 7-8 profitori infiltraţi în partid” execută un joc periculos. Cui îi aparţine iniţiativa „jocului” şi de ce sfori sînt manevraţi aceşti tineri – se cunoaşte. Dacă se doresc dovezi, răspunsul este clar. Există lucruri şi situaţii evidente, care nu necesită dovezi. Cine are interesul să-l şicaneze pe Tribun şi să destabilizeze partidul este, de asemenea, cunoscut. În tot cazul, ingratitudinea se manifestă în cele mai hidoase forme. Tinerii, plimbaţi prin bunăvoinţa preşedintelui PRM pe la Bruxelles şi Waterloo, tinerii pe care i-a format, i-a ocrotit şi cărora le-a acordat afecţiunea sa îşi arată colţii. Domnişoara Alina Alupoaei „a confiscat” un site al ziarului fondat de Tribun. „Ce caută ziarul Tricolorul în mîna ei? Ce caută site-ul ziarului meu în mîna voastră”? i se adresează domnia-sa. Tribunul spune: „Este un război împotriva partidului şi a publicaţiilor mele”. Preşedintele cataloghează această acţiune a bunului plac drept „fraudă informatică”. Zîmbetul ironic al d-şoarei Alina Alupoaei, nonşalanţa cu care îşi motivează selecţia subiectivă a materialelor apărute pe site mi se par de domeniul SF. Coroborat cu această acţiune nedemnă, cîţiva tineri si-au permis să aibă o atitudine inadecvată în faţa sediului Realitatea TV, în momentul sosirii preşedintelui Vadim. Lipsa de respect este unul din atributele lichelelor. După ce i-aţi ciugulit din palmă preşedintelui, acum vă întoarceţi împotriva domniei-sale? Calific atitudinea voastră drept o blasfemie. Cum v-aţi permis, în faţa preşedintelui partidului, a unui europarlamentar doctor în Istorie, a unui erudit cu studii la Viena, scriitor prestigios, autor a peste 30 de cărţi, membru marcant al unor renumite Academii Internaţionale, deţinător al unor demnităţi publice de excepţie (16 ani senator, de 4 ori secretar al Senatului şi de 4 ori vicepreşedinte al Senatului) să coborîţi ştacheta la un nivel ruşinos şi degradant? Cînd Tribunul păstra vie flacăra patriotismului, voi nici nu văzuserăţi lumina zilei. Nici nu sînteţi demni de ea şi nici de deviza PRM: „Sus Patria! Jos Mafia!”. Astfel înţelegeţi să reprezentaţi interesele legitime ale României, lovind în cel mai curat şi mai onest simbol al românismului, Corneliu Vadim Tudor? Ceea ce aţi făcut vă descalifică. Să vă fie ruşine!

Conform art.109 din Statutul PRM, citez: „OTRM are ca principal obiectiv promovarea politicii pentru tineret a PRM”. Ce politică aţi promovat prin modul de a vă manifesta, discreditînd conducerea partidului?

Conform art.110 din Statutul PRM, citez: „Activitatea OTRM este controlată de preşedintele partidului şi coordonată de prim-vicepreşedintele partidului”. Constat că nu vă încîntă controlul şi coordonarea, mai mult chiar, lezaţi autorităţile de control şi coordonare ale partidului, acţionînd pe cont propriu.

În calitate de membri ai PRM, pe cine aţi reprezentat în acest spectacol grotesc? Cum se explică faptul că de cîte ori preşedintele Vadim creşte în sondaje, se amplifică şi încercarea „cozilor de topor” de a găsi teren permisiv, pentru a-i submina autoritatea? Nu au murit tinerii valoroşi din această ţară şi nici tinerii loiali doctrinei PRM. Aceia cu stiinţă şi conştiinţă vor strînge rîndurile şi vor elimina putregaiul strecurat în OTRM. Orice persoană cu o gîndire logică, şi nu zoologică, realizează că nu este vorba de sabotaj „din interiorul partidului” (aşa cum etichetau unele posturi TV), ci avem de-a face cu un sabotaj extern, care a ochit în interiorul partidului, cu un „dirijor“ care adună şi instigă viorile de mîna a doua, ca să croncăne, generînd dezordine în partid. Sau, mai precis spus, există o plasă externă dezgustătoare, care prinde peştişorii manevrabili şi îi lansează să tulbure apele. În fond, ce doriţi dragi tineri foşti membri OTRM, dezmembrarea partidului, discreditarea conducerii PRM? În acţiunea voastră iresponsabilă încercaţi să stăviliţi unica şansă reală şi viabilă de salvare şi redresare a României!

Amintiţi-vă, dragi compatrioţi, cuvintele biblice: „Nu vă temeţi!”. Partidul România Mare este prea puternic pentru a putea fi clintit de pe edificiul pe care se înalţă de 21 de ani (aproape de vîrsta d-şoarei Alupoaei), fondat şi condus de genialul Corneliu Vadim Tudor.

Partidul România Mare nu va lua apă, fiţi siguri! În schimb, vor intra la apă toţi aceia care au jefuit România de peste 20 de ani. Nu puteţi înăbuşi glasul României Mari, voi, care vreţi să o transformaţi într-o Românie mică, flămîndă, obedientă.

Prof. DANIELA VASILOSCHI

Rating-record făcut de Vadim miercuri noaptea, la Antena 1

„Minutul de Aur” - 3 puncte

A fost o lecţie memorabilă de... memorie, care a lăsat o ţară întreagă cu gura căscată

Încă o tentativă de intoxicare, făcută de dezertorii din UNPR

DEZMINŢIRE

În legătură cu informaţiile diversioniste transmise de agenţia.org, în 12.10.2011, fac următoarele precizări:

1) Nu am purtat nici un fel de negocieri cu lideri ai U.N.P.R. şi nu am primit şi nici nu pot accepta oferta U.N.P.R.;

2) Nu trec la U.N.P.R.;

3) Locul meu este în P.R.M., singurul partid naţionalist care apără interesele Poporului Român.

Regret că această agenţie transmite informaţii pe care nu le verifică.

Dr. GHEORGHE FUNAR,

Secretar general al P.R.M.,

Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

Cluj-Napoca, 12.10.2011

Ruşinea naţională

Mie nu mi-a fost ruşine că sînt român în urma tragediei petrecute în clubul din Giurgiu, oricît s-au străduit cîţiva colegi de breaslă să ne insufle sentimentul ăsta, prin comentarii pline de patos. Incidente ca acela de la Giurgiu se petrec oriunde în lume. Norvegienii n-au dus povara ruşinii naţionale în urma masacrului de pe insulă fiindcă sceleratul care a provocat-o se născuse în ţara lor. Mi-a fost, însă, ruşine cînd am aflat că paramedicii de la SMURD au uitat de procedurile impuse de „tăticul” lor, dr. Raed Arafat, şi au luat de bună indicaţia martorilor din club, precum că baschetbalistul american era în comă alcoolică. Mi-a fost ruşine că la spitalul din Giurgiu, oraş de graniţă, nu există tomograf în Secolul XXI.

Mi-a fost ruşine cînd şeful Poliţiei din localitate, un alt Şoric în uniformă, striga îmbăţoşat în microfonul reporterului TV că în oraşul lui nu există interlopi! Mi-a fost ruşine de parlamentarul ăla, Măgureanu de Giurgiu, de spiciul lui bolovănos, plin de scuze penibile despre petrecerile cu clanurile „de alegători”. Mi-a fost ruşine de atitudinea primarului oraşului, mult prea părtinitoare cu „domnul Grecu”, şeful clanului Butoane, cel despre care giurgiuvenii şoptesc că deţine puterea în oraş. Mi-a fost ruşine de laşitatea (sau trocul?) patronilor clubului, ce au anunţat imediat că în local nu funcţionau camerele de luat vederi, blocînd astfel cea mai importantă probă a anchetei. Mi-e ruşine că americanii pleacă acasă de frică. Acasă, la ei în ţară, unde violenţa şi armele nu lipsesc. De frică, fiindcă la Giurgiu Poliţia şi autorităţile locale nu stăpînesc situaţia, ba chiar se bat pe burtă cu interlopii.

Moartea sportivului american la Giurgiu nu are de ce să fie pusă pe umerii unui popor, ca o cruce care trebuie urcată pe Golgota. Poporul, însă, trebuie să simtă nevoia de revoltă împotriva instituţiilor statului, care permit, de regulă, ca astfel de indivizi ca aceia din clanurile Butoane, Ghenosu, Bercea Mondialul, Corduneni etc., etc, etc. să facă legea în cartierul, oraşul sau judeţul lor. Asta e ruşinea naţională care ne ţine încă la porţile Europei. „Un stat eşuat”, cum spunea şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care, prea neimplicat, recunoaşte că magistraţii sînt clemenţi cu interlopii.

SIMONA IONESCU

La sediul PNŢCD, o femeie

l-a acuzat pe Traian Băsescu:

„ŞI DVS. ŞI FAMILIA AŢI FĂCUT NIŞTE AVERI URIAŞE! ŞI FIICA DVS. SE SCALDĂ ÎN LUX ŞI COPIII ŢĂRII MOR DE FOAME!”

Preşedintele Traian Băsescu a fost întîmpinat de către simpatizanţi ţărănişti, miercuri seară, la sediul PNŢCD, unde a mers pentru a se reculege la căpătîiul lui Ion Diaconescu, cu scandarea „Trăiască Regele!”.

Şeful statului a ajuns, miercuri seară, în jurul orelor 21,30, la sediul central al PNŢCD, aducînd un buchet de crizanteme albe. El a fost întîmpinat de cele cîteva zeci de oameni, cîţiva dintre ei strigînd: „Trăiască Regele!”. Preşedintele s-a recules cîteva momente la sicriul lui Ion Diaconescu, după care s-a retras doi paşi, stînd aproximativ un sfert de oră alături de cei prezenţi. El a schimbat, în şoaptă, marcat de moment, cîteva amintiri cu persoanele aflate în apropierea sicriului. După ce a semnat în cartea de condoleanţe, Traian Băsescu a avut o scurtă conversaţie cu Victor Ciorbea.

La ieşirea din sediul PNŢCD, Traian Băsescu, după ce aceleaşi persoane au strigat „Trăiască Regele!”, a refuzat să dea declaraţii de presă, el fiind condus spre maşină de cîţiva dintre cei prezenţi, printre care şi Constantin Dudu Ionescu, fost ministru ţărănist de Interne. „Dumnezeu să-l ierte”, a spus Dudu Ionescu. „De iertat, nu are ce-i ierta”, a răspuns Băsescu.

În timp ce se urca în maşină, Traian Băsescu a fost apostrofat de o femeie, care l-a acuzat că s-a îmbogăţit. „Şi dvs. şi familia aţi făcut nişte averi uriaşe. Şi fiica dvs. se scaldă în lux şi copiii ţării mor de foame!”, i-a strigat femeia. Singura remarcă a sa a fost pe un ton dojenitor, prin geamul întredeschis al maşinii: „Doamnă...”.

LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI

A început ancheta penală împotriva numiţilor Alina Alupoaei, Radu Geonea şi Adrian Marin, pentru fraudă informatică. Este vorba de Dosarul cu nr. P/200/512 din 11 oct. 2011. Aceşti imbecili se agită de nebuni şi dau comunicate şi telefoane. De pildă, aseară, începînd cu orele 19,30, ei s-au întîlnit la Restaurantul Torega, de pe Str. Mihai Eminescu, din Bucureşti. Ca să ce? Ca să facă rahatul praf. Aţi văzut cîtă dreptate a avut Vadim cînd i-a dat afară? Uite ce zăcea în ăştia...

NEWS ALERT

Traian Băsescu, lovit de un atac de panică - un Raport al Serviciilor Secrete arată că Mişcarea Populară va obţine (cu fraude cu tot) maximum 11%!

Fără votul prin corespondenţă şi fără reorganizarea administrativă a României, fenomen care va duce şi la redesenarea colegiilor electorale, Mişcarea Populară nu va putea obţine mai mult de 11% în alegerile generale, indiferent cît de bine vor fi puse în practică celelalte modalităţi de fraudare a votului cu care pedeliştii ne-au obişnuit. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de Serviciile Secrete ajuns joi dimineaţa pe masa lui Traian Băsescu. Documentul a fost discutat şi întors pe toate feţele de Chiriaşul de la Cotroceni, împreună cu Sebastian Lăzăroiu, în jurul orelor 8,30 la Vila Lac 2.

În acest context, Traian Băsescu a pus mîna pe telefon şi l-a sunat pe Emil Boc, cerîndu-i să dea UDMR-ului tot ce cere, cu condiţia ca liderii acesteia să accepte proiectul de reorganizare administrativă a României şi să susţină elaborarea Legii votului prin corespondenţă. Planurile Chiorului se află într-un impas serios pentru că UDMR a refuzat orice discuţie oficială pe marginea reorganizării administrative a ţării înainte de alegerile din 2012 şi, de asemenea, nu susţine votul prin corespondenţă. Raportul Serviciilor Secrete i-a creat lui Traian Băsescu un sentiment de panică şi neputinţă, stare care nu a fost atenuată nici măcar de Sebastian Lăzăroiu, care a încercat să îl calmeze, spunîndu-i că, pînă la urmă, el este sigur că ungurii vor cădea la pace. Sursele noastre spun că, mobilizat de convorbirea cu Chiorul, Emil Boc încearcă pe toate căile să îi readucă pe unguri la discuţii în chestiunea reorganizării teritoriale şi a votului prin corespondenţă, iar subiectele vor fi puse din nou pe masa coaliţiei guvernamentale la acest sfîrşit de săptămînă.

INGERI PAZITORI

Ziarul TRICOLORUL, nr 2292 / 14.10.2011