Numele său de sursă era Porumbacu şi cu această sursă au fost predate Securităţii comuniste o serie de note informative pentru care mai primea şi bani. Practic, erau plătite într-un soi de “acord”, la bucată.
Note informative de 300 lei bucata
Dat fiind faptul că avea nevoie de bani, Antonescu a început să trimită cît mai multe note informative şi cît mai “poetic” realizate, adică cuprinzînd o serie de invenţii şi de născociri, care nu aveau nimic de-a face cu realitatea despre diverşi oameni care erau în anturajul său, prieteni sau duşmani.
Acest lucru îl afirma chiar ofiţerul al cărui informator era… “Motivat de bani – pentru fiecare notă informativă primea 300 de lei de pe vremea lui Ceauşescu, în condiţiile în care un salariu de profesor era cam de 2.000 de lei, deci era plătit bine.
Crin Antonescu a început să îmi furnizeze din ce în ce mai multe astfel de note informative, majoritatea inventate, ca în literatură, la care pretindea că se pricepe, despre oameni reali din anturajul său (colegi, prieteni, iubite etc)”, spune Ioan Ichim, cadru al Securităţii tulcene. Cum aceste note informative începeau să fie din ce în ce mai multe, se pare că locul iniţial de întîlnire şi de predare, Restaurantul Danubius din Tulcea, nu a mai fost suficient, astfel încît Securitatea l-a invitat la un apartament conspirativ, unde să-şi predea notele, respectiv pe Strada Păcii. “Banii pentru imaginaţia sa bolnavă şi-i primea prin CEC, fiind depuşi în contul său, la CEC Tulcea de pe Strada Isaccei” îşi aminteşte fostul şef al lui Ichim, Pavel Ionescu. Avea o fire care “ştia” să se bage în sufletul tău cu forţa, pentru a se face apreciat, deosebit de “prietenos” cu toată lumea, nu fără interes, desigur, aşa cum a rămas pînă azi” spune aceeaşi sursă din fosta Securitate a Statului.
Spion printre elevii săi
“Dosarul lui Crin Antonescu este unul deosebit de amplu şi are numărul 2456sca/ DSS 01429. În tinereţe, printre principalele sale atribuţii era aceea de a spiona copii, mulţi dintre ei chiar elevi de-ai săi, pentru a afla ce au părinţii lor în cap, dacă se plîng de sărăcie, dacă înjură partidul, dacă nu sînt de acord cu Ceauşescu etc. Bineînţeles că pe lîngă ceea ce-i spuneau adolescenţii din Tulcea, le mai înflorea şi el. În paralel, a dus o viaţă amoroasă deosebit de tumultoasă, la vremea respectivă fiind cercetat de miliţie pentru întreţinere de relaţii cu minore”, a mai spus Pavel Ionescu. Astfel încît, aşa cum Securitatea cunoaşte, el are chiar şi un copil din flori, un băiat, pe nume Andrei, conceput cu o minoră. Pentru a muşamaliza cazul, la vremea aceea mai-marii Securităţii au aranjat fetei o căsătorie de formă cu un cetăţean moldovean. Femeia se numeşte Slavka Popov, iar soţul său, Ioan Atodiresei. Andrei Atodiresei, în vîrstă acum de aproximativ 23 de ani, este de fapt fiul lui Crin Antonescu, despre care nimeni în afară de părinţi şi de Securitatea din România nu cunoaşte absolut nimic. Activitatea de turnătorie a lui Crin Antonescu, în special cea legată de copii, nu s-a oprit aici. I s-a dat misiune să se ocupe de copiii ai căror părinţi erau urmriţi de Securitate, cu care avea abilitatea de a se împrieteni repede, făcîndu-li-se “simpatic”.
Traseist politic
Preşedintele PNL, înainte să fie penelist pur-sînge, a mai schimbat două partide şi a avut tupeul să-şi şteargă traseismul din autobiografia oficială. Crin Antonescu a devenit preşedintele PNL avînd aura de penelist trup şi suflet, “născut în PNL”. Dar nu este deloc aşa. PNL este al treilea partid al lui Antonescu. Mai înainte s-a perindat pe la Partidul Alianţei Civice (PAC) şi Partidul Liberal 1993 (PL-93) al lui Dinu Patriciu. Chipurile, aceste partide erau tot liberale, pentru că au tot fuzionat cu PNL pe măsura ratării pragului electoral, iar Antonescu s-ar fi învîrtit numai în familie. Nimic mai neadevărat, ţinînd cont de faptul că liderii PNL, PL-93 şi PAC se urau de moarte, iar “virginul” Crin a participat din plin la puciurile de partid. În principiu, dacă acuzaţia de “traseism politic” este neîntemeiată, atunci este inexplicabil de ce Antonescu a ascuns din biografia lui oficială apartenenţa la alte două partide în afară de PNL, cel pe care îl păstoreşte în prezent.
Crin Antonescu se “brenduieşte” ca fiind “altceva”, diferit de ticăloasa clasă politică românească. Nimic mai fals. Crin nu vine de pe stradă. El trăieşte de aproape 20 de ani din politică, fiind deputat de 17 ani, cu un intermezzo de 3 ani ca ministru al Tineretului şi Sportului, interval în care a schimbat şi 3 partide.
Cel mai altfel
Dacă asta e “virginitate”, atunci ce-o mai fi “curvăsărie”, în politică? În plus, Antonescu a fost un favorizat al clanurilor politice. Fără nici un merit, a ajuns ministrul MTS. Cînd s-a reformat Guvernul Radu Vasile, s-a redus numărul de miniştri de la cei 35 ai lui Văcăroiu la 16 plus premierul. Bineînţeles că, în logica reformatorilor, MTS trebuia să dispară, transformîndu-se în “Agenţie” sau “Autoritate”. Antonescu a rămas ministru, sfidîndu-se reforma Administraţiei Publice Centrale, la ordinul preşedintelui Emil Constantinescu. Acelaşi Constantinescu pe care Crin, peste 2 ani, îl făcea albie de porci pentru că îl susţinea la preşedinţie pe “creştin-democratul” Isărescu în locul “liberalului” Stolojan. E drept, acum “preşedintele care nu a lăsat nici o dîră în istorie” şi toţi locotenenţii săi s-au înrolat cu toţii în armata lui Antonescu!
Altă personalitate a liderului PNL, cea de “profesionist”, s-a dus pe apa sîmbetei, odată cu proba Executivului, unde ministrul Antonescu nu a arătat nimic, nu a bătut un cui la MTS. Şi apoi, de unde experienţă profesională la un om care la vîrsta de 50 de ani a fost doar 3 ani profesor stagiar, iar restul politician? Nu am spus-o noi, ci Tăriceanu, care îl plasa pe Crin în topul chiulangiilor de la Camera Deputaţilor.
Asul din mînecă al lui Crin Antonescu este independenţa şi, mai mult, ostilitatea faţă de grupurile de interese, spre deosebire de contracandidaţii săi, Geoană şi Băsescu. Dar “virginalul” Antonescu nu e în stare să lămurească dependenţa faţă de miliardarul Patriciu, care i-a asigurat logistica pentru victoria la Congresul PNL împotriva lui Tăriceanu, iar acum îl ţine prizonier, prin consultanţii şi fondurile de campanie.
Duşmanul grupurilor de interese Crin Antonescu nu are răspunsuri nici la alegaţiuni din presă care se referă la exclusivistul “Club al Vinului”, un grup de interese al lui Tăriceanu, sau eliberarea titlurilor de proprietate pentru terenurile BTT-Herăstrău în favoarea unui grup de interese al mult hulitei Elena Udrea, acuzaţiile privind manevrele de la Ştrandul Tineretului în favoarea lui Puiu Popoviciu sau soarta Ştrandului Floreasca, unde se află cooperativa revoluţionară “Club 22 TV”.
Un om care pretinde că a preluat puterea în PNL pe valul popular nu poate da explicaţii privind firma de relaţii publice a lui Patriciu, ale cărei angajate selectate la concursuri de miss îi convingeau pe junii liberali cu sînge fierbinte să voteze virginalul. Şi nu poate da explicaţii nici despre liderul judeţean liberal ameninţat cu tăierea contractelor de pus termopane la staţiile de benzină dacă mişcă-n front la congresul partidului.
Surse:
1. Crin Antonescu, liberal din 1990 şi vicepreşedinte PNL timp de 9 ani – Mediafax (20 Martie 2009). Accesat în 24 septembrie 2009.
2. Blogul autorului, accesat la data de 5 mai 2009
3. Crin Antonescu spune că a repetat intenţionat ultimul an de facultate pentru a nu lua repartiţie la ţară Cotidianul online, accesat la data de 3 mai 2009
4. Crin Antonescu, profesor de istorie. Evenimentul zilei (6 iunie 2009). Accesat în 24 septembrie 2009.
5. „Lumea nu merge înainte cu gargara”, rol.ro, 29 June 2008. Accesat la data de 24 septembrie 2009.
6. Guvernul Victor Ciorbea – Agerpress. Accesat în 24 septembrie 2009.
7. „350 Sportivii români primesc rentă viageră”, 7 octombrie 2004. Accesat la data de 24 September 2009.
8. „Crin Antonescu ar putea intra în turul 2 cu Preşedintele Băsescu”, politico.ro, 22 September 2009. Accesat la data de 24 September 2009.
9. www.phg.ro (2004). Crin Antonescu, despre sinuciderea soţiei sale. Accesat în 2009-07-22.
10. Crin Antonescu: Mă voi căsători cu Adina Vălean – HotNews.ro (25 June 2009). Accesat în 2009-07-22.
11. www.ziua.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu