Săptămîna pe scurt - 04.06.2016

Cine-i mai apără pe români? – Voicu are o rîmă mică
– Reforma reformei reformelor din educaţie – Mafia din sănătate nu se dă bătută – Dopajul şi etajul – Reţete ţigăneşti – Teoria transpiraţiei – Iar se retrage Mutu (nu cel de la Cotroceni)

Ana Maria Nedelcu, românca acuzată că şi-a răpit fiul, din Canada, va fi extrădată, riscînd 10 ani de închisoare. Pentru cine încă nu ştie, românca a fost măritată cu-n diliman care a căzut în butoiul cu whisky cînd era mic (nu ştim dacă era butoiul preşedintelui-jucător) şi n-a mai ieşit nici pînă astăzi. Acolo procreează, acolo doarme, acolo mănîncă. Pardon, nu mănîncă, deoarece, şi în Canada, la anumite categorii de filatelişti pasionaţi, mîncarea-i fudulie, băutura-i temelie. Dacă Ana s-a lăsat aburită de acest bezmetic, care se poza cu sticlele de bere în mînă, alături de copilaş, trage ponoasele propriei inocenţe. Sau propriei mîncărimi. Are şi sexul rolul lui, e un proces tehnologic destul de plăcut, dar e indicat să te gîndeşti de două ori şi să-l faci o singură dată. Şi tot aşa: de patru ori, dacă vrei să-l faci de două ori, de opt ori, dacă vrei să intri în Cartea Dezacordurilor… Mult mai gravă mi se pare decizia instanţei româneşti care, în acest caz, nu protejează nici mama, nici copilul, ba, mai mult, îi trimit în iad. Dar de ce ne mirăm?! Cine-i mai protejează pe români? Nimeni. După ce politicienii trădători i-au împins să fie slugi la străini, ca să poată supravieţui, acum îi abandonează ca pe maidanezi. Am devenit sclavii lumii, fiind vînduţi de conducătorii noştri. Aici a dus politica de deznaţionalizare de după 1989. Cît despre justiţie, să-i fie ruşine, a devenit o cîrpă de şters suflete, în mîinile vidanjorilor politici! – Reforma curriculară a pătruns adînc şi în Abecedar. Copiii pot citi despre tragedia lui Voicu (,,Voicu are o rîmă mică.”), ori despre norocul mamei (,,Mama are multă lînă.”). Se pune o întrebare: cum îi ajutăm pe aceşti nefericiţi? Pe mă-sa o epilăm, fie cu maşina de tuns, fie cu bricheta. Cu ceară sau cu benzi epilatoare ar fi imposibil, iar biata creatură ar putea sfîrşi în chinuri groaznice. Şi dacă, prin minune, ar scăpa cu viaţă, nu s-ar mai reproduce în veci, indiferent cît de metrosexual ar fi berbecul. Problema e cum îl ajutăm pe Voicu, că are o rîmă mică. Îi mai înşurubăm una? Tragem de ea cu patentul, poate se mai lungeşte?! În literatura de specialitate se zice că mărimea nu contează, dar, dacă bietul Voicu citeşte aceste rînduri, ar fi bine să se aplece serios asupra problemei şi să ia nişte măsuri. Alte măsuri. Sau măcar să se retragă cu demnitate din Abecedar, pînă nu-i sînt dezvăluite toate secretele. Mai ales cele legate de prietenul său, Niki Scorpion. Căci, după atîte detalii tulburătoare, prenumele lui Voicu nu poate să fie decît Mădălin. Fiindcă pe aceeaşi pagină, e şi o tipă, Ana, care cîntă. Acum nu ştim dacă, pentru acompaniament, foloseşte vioara sau fluierul piciorului, cert este că are înclinaţii muzicale. Sîntem convinşi că e un cîntecel vesel, pe placul DNA-ului. – Oricum, mi se pare o idee genială înlocuirea Abecedarului cu educaţia sexuală. Fără să ştii să scrii şi să citeşti nu se moare în Ţara Românească, ba, dimpotrivă, poţi să ajungi parlamentar, milionar sau scriitor de penitenciar, dar, fără să ai noţiuni fundamentale despre epilare, masturbare şi rinocerizare, eşti condamnat le moarte civică. Nu vei mai fi privit drept Voicu cu vioara, ci Voicu cel cu rîma mică. Aşadar, grăbiţi-vă să aprofundaţi reforma reformei reformelor din educaţie, pînă nu e prea tîrziu şi-i creşte mamei lîna la loc. Iar berbecului, coarne (de unde şi programul ,,Cornul şi laptele”). – Corupţia din sănătate n-are leac. Deşi ştiau că Sistemul Informatic Unic Integrat din Sănătate a fost nefuncţional de la început, şefii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au acoperit neregulile şi au derulat contractul ca şi cum nici ceapă n-au mîncat, nici gura nu le miroase a rahat. Valoarea contractului a fost de peste 200 de milioane de euro, aşa că ne aşteptăm ca, după o anchetă riguroasă a DNA, capii răutăţilor să fie condamnaţi la doi ani cu suspendarea executării pedepsei sau, mai drastic, la o lună-două de muncă în folosul comunităţii. Din păcate, printre cei aflaţi în culpă, se numără şi eminentul doctor Irinel Popescu.
– Aceeaşi mafie se află şi în spatele afacerii cu cardul de sănătate, care creează periodic probleme pacienţilor şi medicilor de familie. – Directorul Spitalului Judeţean Constanţa, un oarecare Căpăţînă, şi-a făcut offshore pentru a încasa şpăgile. Om de omenie, fidel jurămîntului lui Hippocrate, accepta şi plata în rate, ba, dacă era cu treabă la Bucureşti, nu-l deranja să primească plicul nici în sediul Ministerului Nesănătăţii. Bine-a zis poporul român acum vreo două sute de ani lumină: unde nu-s picioare iuţi, ca să fugi de DNA, vai de Căpăţînă! – Călin Popescu Tăriceanu a dat de necaz. Nu, nu l-a părăsit a nu ştim cîta nevastă, deci nu trebuie să alerge iar după ea cu motoreta Mobra ca să-i redea libertatea, ci l-a prins DNA cu aia mică. Cu ocaua mică, nu vă mai gîndiţi la ce se gîndesc şi fostele consoarte. Omul, dacă ne permite să-i zicem aşa, că-i ditamai preşedintele Senatului, ar fi minţit ca să-şi apere tovarăşii de haiducie economică transfrontalieră, adică pe Tal Silberstein, Dan Andronic şi Marius Marcovici, cercetaţi pentru retrocedări de 145 de milioane de euro, în dosarul ,,Ferma Băneasa”. Dar domnul Călin Anton Popescu Tăriceanu susţine că este nevinovat. Din păcate, nu-l prea ajută faţa. – Un final cît se poate de trist pentru cariera de mare sportiv a lui Lucian Bute, care, vorba cotoarbelor de la APACA, din 1990, referitoare la premierul fără gît, te bate pînă te lasă pe ,,mute”. Nu ştiu dacă era foarte cunoscut cuvîntul ,,mute” pe atunci, însă strigătele lor orgasmice puteau fi interpretate şi astfel. După meciul cît se poate de aranjat cu un arbore de cauciuc, mai negru decît cerul gurii Laurei Cruduţa, în urma căruia a încasat mălai frumuşel, a fost depistat pozitiv. Pozitiv nu în sensul că practicase cine ştie ce box, ofensiv, spectaculos, ci că halise medicamente interzise cotonogarilor. Şi ăsta n-ar fi singurul necaz al gălăţeanului, fiindcă mai are şi un proces pe cap, după ce balconul unei proprietăţi de-a lui, din Canada, s-a prăbuşit, făcîndu-i knock-out pe cei care admirau gaura din stratul de ozon. Degeaba a numărat arbitrul printre dărîmături, de la podea nu s-a mai ridicat nimeni. La fel ca şi după ,,gala Bute” de la Bucureşti, care a pus-o la pămînt pe Elena Udrea. Rudel Obreja şi negrişmanul din ring au fost victime colaterale. Cîteodată mă gîndesc dacă nu avea dreptate Doroftei, alt caftangiu profesionist, care afirma, cu oarecare invidie, dar şi ca fin cunoscător al subteranelor boxului, că mai toată cariera lui Lucian a fost dirijată subtil, din umbră, de iubitorii de arginţi. Adevărul e că Bute, un băiat respectuos şi la locul lui, părea aterizat de pe altă planetă în aşa zisa lume a boxului profesionist. Lucru pe care l-a cam demonstrat Carl Froch. – Între timp, tot lotul de coniac-canoe a fost depistat pozitiv cu meldonium, gustarea preferată şi a Sharapovei. Aşa că la Olimpiadă ne bazăm tot pe Ivan Patzaichin şi pe pagaia sa ruptă. Vremurile eroilor legendari au apus. Astăzi pînă şi sportivii sînt hoţi. Pînă la urmă ei nu
sînt altceva decît oglinda societăţii în care trăiesc.
– Moartea patronului de la Hexipharma, sinucis de prietenii lui Codruţ Marta pe altarul luptei anticorupţie, a devenit mai misterioasă decît asasinarea lui JFK. Singurul martor credibil, copacul, a intrat în programul de protecţie a martorilor şi a devenit mut ca o lebădă. În cazul în care îi va foşni vreo frunză, se va împiedica, absolut întîmplător, de vreo drujbă model mai vechi, sovietic. – A fost descoperit locul unde-şi dormea, aproape liniştit, Aristotel din Stagira, eternitatea. Ţinînd cont că a fost incinerat, cenuşa s-a păstrat foarte bine în urna volantă. Dacă o vor trage pe nas, există posibilitatea ca grecii să iasă din criza care nu-i mai părăseşte de două mii de ani. Şi atunci s-ar putea apuca de muncă, deşi îi cam încurcă soarele mediteranean, plajele cu nisipul fin, apa cristalină şi împrumuturile de la UE şi alţi fraieri. – Ştiţi cum începea o reţetă ţigănească clasică de prăjituri? Cam aşa: mai întîi se fură patru ouă…Dar societatea a evoluat, iar consumatorii de negrese şi pandişpan s-au perfecţionat, au devenit mult mai rafinaţi. Şi, evident, mult mai practici. În zilele noastre, orice reţetă care se respectă începe aşa: mai întîi se dezactivează sistemul de alarmă de la cofetărie…
– Mie, afacerea ,,Black Cube”, cea în care doi şpioni de comedie îi sunau cu număr ascuns pe tatăl şi pe iubitul Laurei Cruduţei Kövesi, mi se pare o făcătură ridicolă, menită să acopere nişte matrapazlîcuri legate de povestea terenurilor haşmanglite de la ferma Băneasa. Şi, în general, am dreptate. – Vanghelie vrea să facă, citez, ,,un oraş” în Sectorul 5. Care, se ştie, e la ţară. Se înţelege că, în acest oraş, nu vor exista Poliţie, DNA şi alte instituţii care nu te lasă să furi… – Aţi văzut cîţi pungaşi sînt pe lista ruşinii publicată de ANAF? Dar nu orice fel de pungaşi, ci dintre aceia care cer să fie votaţi la alegerile din 5 iunie. Că dacă vor ajunge primari, vor avea de unde să-şi plătească datoriile. Sau vor face altele şi mai mari, ca să aibă motive să vă ceară să-i mai votaţi o dată. – Teoria conspiraţiei a devenit teoria transpiraţiei. Mai că te apucă rîsul cînd vezi cine o alimentează cu gogoşi. După nora lui Măgureanu, a ieşit la rampă o altă nesatisfăcută: prima nevastă a lui Condrea. Dacă un regizor cu un pic de umor le-ar vedea în exerciţiul funcţiunii, ar putea turna un sitcom cu titlul ,,Nevestele vesele de pe Dîmboviţa”. Şi le-ar putea duce cu pluta, din televiziune în televiziune. Că regizorul ăsta de le tot scoate în faţă nu le pune deloc în valoare calităţile irefutabile (ce cuvînt frumos!).
– Căţeluşa Adelinei Pestriţu este imaginea unui centru de înfrumuseţare canină şi primeşte parale pentru asta! Oase nu, că e vegetariană. Singura chestie nasoală e că nu se pricepe la contabilitate. Dar ce, Cioloş se pricepe? Şi uite ce bine o duce! – Nicoleta Luciu, pe care unii o tot calomniază, considerînd-o frumoasă, e o mamă-model. Nu scapă nici o ocazie să meargă cu puradeii în parc unde, împreună, dau cu pietre în păsărele, smulg iarbă şi omoară furnici. În ciuda faptului că nu-i deloc simplu să realizezi toate astea, mai ales cînd ai tripleţi, susţine cu toată tăria că-i înnebunită după ceea ce face şi i se pare că a te sacrifica pentru a le da copiilor cea mai bună educaţie este cel mai important lucru pe care poate să-l facă o mamă siliconată din encefal şi pînă în tălpi. E păcat că alte mămici nu procedează la fel. Că materie primă e destulă: şi pietre, şi iarbă, şi furnici. – Degeaba îl acuză poporul pe Iohannis că nu face nimic pentru el, că l-a dezamăgit, întrucît Klaus i-a oferit tot ce şi-a dorit: un alt preşedinte decît Ponta. – Iar s-a retras Adi Mutu. Cariera lui poate fi rezumată astfel: cînd n-ai caracter, talentul nu face doi bani. Sau, cum mi-a spus mie un antrenor pe vremea cînd eram copil şi am marcat 5 goluri într-un meci: ,,Măi, băiatule, tu te-ai născut talent şi-o să mori speranţă. Că-ţi place cartea”. Ăsta o fi blestemul cărturarilor, că şi lui Mutu i-a plăcut cititul. În fiecare cantonament ştergea praful de pe noptieră ca idiotul. Pardon, cu ,,Idiotul”, romanul lui Dostoievski. Asta cînd nu arunca cu el după vreun chelner care nu-i pasa la timp. – Cristian Mungiu a luat premiul pentru regie la Cannes. Băiatul ăsta nu e prost deloc. Nu seamănă cu soră-sa.

CONTELE DE MONTE-CRISTO

http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-67/