Apel către Avocatul Poporului - Respectaţi Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi Constituţia României!

          CĂTRE,

AVOCATUL POPORULUI

Domnul prof. univ. dr. CRIŞU ANASTASIU

          Partidul România Mare, cu sediul în Municipiul Bucureşti, Str.Vasile Lascăr nr. 16, avînd în vedere prevederile Legii nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată si actualizată, în special cele ale art.1, art.8, art.13, lit.f şi art.14, formulează prezenta

C E R E R E

prin care vă solicită  ca, în temeiul prerogativelor pe care vi le conferă art. 13, lit.f din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, raportat la prevederile art. 146  lit. d) din Constitutia României, să ridicaţi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29, alin. 7 din Legea nr. 35 din 13 martie 2008, pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administaţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi să sesizaţi, în mod direct, Curtea Constituţională pentru soluţionarea acesteia, avînd în vedere următoarele.

Partidul România Mare, un partid europarlamentar, a participat la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 cu un număr de 286 de candidaţi, din care 197 pentru Camera Deputaţilor şi 89 pentru Senatul României. Datorită obligaţiei, stabilită prin Legea nr. 35/2008, art. 29, alin. 5, de a constitui un depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, în sumă de 3.500 de lei, cel mai mare dintr-o ţară membră a Uniunii Europene, un număr de 166 de posibili candidaţi ai P.R.M. nu au reuşit să participe la alegerile respective. Ca urmare, mai multe milioane de alegători nu au avut posibilitatea să voteze Partidul România Mare în cele 166 de Colegii electorale, fiindu-le astfel încălcat un drept constituţional. După alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, Autoritatea Electorală Permanentă a refuzat,  ca, în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămînerii definitive a rezultatelor  alegerilor organizate în circumscripţia electorală, să restituie depozitul constituit de către cei 286 de candidaţi ai Partidului România Mare. Pe site-ul Autoritaţii Electorale Permanente a fost publicat un Comunicat din care rezultă că depozitul constituit se restituie numai partidelor politice care obţin un număr de voturi egal cu cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la nivel naţional, iar  în cazul candidaţilor independenţi  depozitul se restituie numai celor care au obţinut cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se constituie venit la Bugetul de Stat.

După cum cunoaşteţi, nu toate legile votate în Parlamentul României sînt supuse controlului de constituţionalitate al Curţii Constituţionale, înainte de promulgarea lor de către preşedintele României. Ca urmare, în perioada post-decembristă, după intrarea în vigoare a numeroase legi şi Ordonanţe de Urgenţă, Curtea  Constituţională  a fost sesizată, inclusiv de către Avocatul Poporului,  asupra a numeroase decizii privind neconstituţionalitatea unor prevederi din multe legi şi chiar  a unor Ordonanţe de Urgenţă. În legătură cu prevederile din Legea nr. 35/2008, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48, alin. 17 din acest act normativ.

Solicitarea Partidului România Mare se bazează pe următoarele:

I.Argumente juridice

1. Carta  Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, semnată la Strasbourg, în decembrie 2007, la art. 17, „Dreptul de proprietate", alin.1 precizează că: „Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decît pentru o cauză de utilitate publică, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege şi în schimbul unei despăgubiri juste, acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o". Aceeaşi Cartă, la art. 21, „Nediscriminarea",  alin.1, a stabilit că: „Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vîrsta sau orientarea sexuală."

2. Constituţia României prevede următoarele:

a) Art.1, alin. 3:„...drepturile şi libertăţile cetăţenilor,...dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme...şi sînt garantate."

b) Art. 1, alin. 5: „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

c) Art. 4, alin. 2: „ România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de... apartenenţă politică, de avere sau de origine socială".

d) Art. 8, alin. 2: „Partidele politice… contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor..."

e) Art. 11, alin. 2: „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".

f) Art. 16, alin. 1: „Cetăţenii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".

g) Art. 20, alin. 1: „Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte".

h) Art. 36, alin. 1: „Cetăţenii au drept de vot de la vîrsta de 18 ani împliniţi, pînă în ziua alegerilor, inclusiv".

i) art. 37, alin. 1 : „Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16, alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)" .

Articolul 37 : „Dreptul de a fi ales", din Constituţia României, nu prevede nici o garanţie care să fie depusă de vreun candidat pentru funcţia de preşedinte al României, senator, deputat, preşedinte de Consiliu Judeţean, primar, consilier local. Singura condiţionare (art. 37, alin. 2) se referă la vîrsta candidaţilor. De reţinut că, în baza aceleaşi Constituţii a României, la alegerile parlamentare din perioada 1992-2004, prin nici o lege electorală nu s-a adăugat la textul Legii fundamentale şi nu s-a stabilit o garanţie financiară pentru candidaţii la Parlament. Garanţia stabilită prin Legea nr. 35/2008 nu are suport în Constituţie, fiind, evident, neconstituţională şi încalcînd dreptul cetăţenilor de a fi aleşi.

j) Art. 44, alin. 2: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular".

k) Art. 44, alin. 4: „Sînt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor".

Textul art. 44 din Constituţia României interzice, expres, şi Autorităţii Electorale Permanente să treacă în proprietatea publică, respectiv să vireze către Bugetul de Stat, depozitele constituite de competitorii electorali.

l) Art. 44, alin. 8: „Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă" .

Textul Constituţiei României nu permite confiscarea unei părţi din averea competitorilor electorali, respectiv numai a unora dintre candidaţii pentru Senat şi Camera Deputaţilor, discriminaţi pe criterii politice şi în funcţie de voinţa alegătorilor. Nici A.E.P. şi nici o altă instituţie a Statului Român nu are temei constituţional pentru a confisca garanţia depusă de o parte însemnată a candidaţilor pentru Parlamentul României. Logic şi legal, candidaţii unui partid politic şi candidaţii independenţi la alegerile parlamentare, care au constituit depozitul prevăzut de Legea nr.35/2008, art. 29, alin. 5, nu trebuie să fie sancţionaţi prin confiscarea sumelor depuse, deoarece alegătorii care s-au prezentat la vot au avut anumite opţiuni politice.

m) Art. 52, alin. 1: „Persoana vătămată într-un drept al său, sau într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei ".

n) Art. 53, alin. 1: „Exercitarea unor drepturi sau a unor libertăţi poate fi restrînsă numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru, ori ale unui sinistru deosebit de grav". Nici una dintre situaţiile enumerate în Constituţie nu poate fi invocată pentru obligarea candidaţilor la Parlament de a depune o garanţie de 5 (cinci) salarii minime brute pe ţară, respectiv de 3.500 lei, în anul 2012.

Din textul art. 53 din Constituţia României rezultă foarte clar că, prin prevederile art. 29 din Legea nr. 35/2008, s-a restrîns ilegal dreptul cetăţenilor de a fi aleşi în Parlamentul României.

o) Art. 56, alin. 1: „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice".

Art. 56, alin. 3: „Orice alte prestaţii sînt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale". Dar, alegerea parlamentarilor în anul 2012 nu s-a făcut într-o situaţie excepţională, aşa cum prevede Constituţia României.

p) Art. 62, alin. 3: „Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării". Acest număr nu a fost stabilit prin Legea electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, şi cu toate că populaţia României a scăzut considerabil, conform Recensămîntului din anul 2011, numărul senatorilor şi  al deputaţilor a crescut, de la 470 la 558, respectiv cu 118, pe baza unor aranjamente electorale transpartinice.

r) Conform Legii nr. 35/2008, art. 2, pct. 10, „Colegiul uninominal - subunitate a unei circumscripţii electorale în care este atribuit un singur mandat". La alegerile din 9 decembrie 2012, au fost stabilite 452  de colegii uninominale şi, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 35/2008 (dar fiind la finalul anului Caragiale), au fost atribuite 588 de mandate, nerespectîndu-se rezultatul Referendumului naţional din 22 noiembrie 2009, cînd Poporul Român a decis un număr maxim de 300 de parlamentari.

3) Legea nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, republicată, respectînd Constituţia, nu prevede şi nu obligă la constituirea unei garanţii în numerar pentru candidaţii la această funcţie, respectiv a unui depozit în contul A.E.P.

4) Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, nu condiţionează înscrierea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, primar, consilier judeţean, şi consilier local de depunerea unei garanţii în numerar. Pentru aceste alegeri, se respectă Constituţia României şi nu se constituie nici un depozit în contul A.E.P.

5) Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, actualizată, capitolul V „Candidaturile", a înscris la art. 29 prevederi contrare Constituţiei României, adăugînd  la Legea fundamentală a ţării texte referitoare la condiţionarea înscrierii candidaţilor la Parlament de constituirea unui depozit în contul Autorităţii Electorale Permanente, cu valoare de 5 (cinci) salarii minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat. La art. 29 din Legea nr. 35/2008 nu se explică de ce, respectiv cu ce scop, trebuie ca fiecare candidat să depună valoarea a 5 (cinci) salarii minime brute pe ţară. Cu încălcarea Constituţiei României şi a altor legi, A.E.P. deschide conturi pentru constituirea depozitelor candidaţilor la funcţia de deputat sau senator, fără a acorda dobîndă. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, s-au constituit depozite la CEC Bank în sumă totală de circa 7 (şapte) milioane euro pentru 45 de zile, fără a nici o dobîndă. Mai mult, la art. 29, alin. 7 sînt înscrise prevederi neconstituţionale şi discriminatorii privind restituirea depozitelor către candidaţi.

         

II. Argumente logice şi juridice

1) Cei care au propus şi modificat Legea pentru alegerile parlamentare, începînd cu anul 2008, înscriind multe prevederi care sfidează Constituţia României, s-au bazat pe faptul că între atribuţiile şi competenţele Curţii Constituţionale nu intră şi cele referitoare la alegerile parlamentare. Conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, actualizată, aceasta veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi pentru organizarea şi desfăşurarea Referendumului naţional. În mod incredibil, Curtea Constituţională nu are atribuţii şi nu supraveghează  organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare şi nici nu confirmă rezultatele acestora. Ca urmare, cu toate că Poporul Român, prin Referendumul din 22 noiembrie 2009, a votat pentru un Parlament unicameral şi pentru reducerea numărului parlamentarilor la maximum 300, Guvernul Ponta şi Biroul Electoral Central au sfidat voinţa cetăţenilor şi au organizat alegerile din 9 decembrie 2012, astfel încît numărul senatorilor şi al deputaţilor să crească la 588, mai mare decît capacitatea sălii de la Camera Deputaţilor, unde au loc şedinţele comune. 

2) Cu încălcarea Constituţiei României şi prin excepţie de la celelalte legi electorale, prin Legea nr. 35/2008, art. 29, se instituie artificial o discriminare, în funcţie de avere, între posibilii candidaţi pentru Parlament. Foarte mulţi cetăţeni, membri ai partidelor politice neparlamentare, nu s-au putut înscrie la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, deoarece nu au avut posibilitatea să constituie depozitul de 3.500 lei, în contul A.E.P. Astfel, le-a fost încălcat dreptul constituţional de a fi aleşi. Neavînd disponibilă suma de 3.500 lei, candidaţii posibili din partea Partidului România Mare nu s-au putut înscrie în competiţia electorală în 166 Colegii. Ca urmare, datorită prevederilor neconstituţionale înscrise la art. 29 din Legea nr. 35/2008, cîteva milioane de alegători din cele 166 de Colegii nu au avut dreptul şi nici posibilitatea să voteze candidaţii P.R.M., un partid europarlamentar. Astfel, Partidului România Mare i-a fost blocată revenirea în Parlamentul României!

Fără temei constituţional şi cu încălcarea Legii partidelor politice, Legea nr. 14/2003, actualizată,  prin prevederile de la art. 29 din Legea nr. 35/2008 s-a instituit o altă discriminare numai pentru unii dintre candidaţii la alegerile parlamentare. Toţi candidaţii înscrişi la alegerile parlamentare din 9 decembrie a.c. au depus aceeaşi garanţie de 3.500 lei. După alegeri, restituirea depozitelor nu se face pentru toţi candidaţii, ci doar pentru o parte dintre ei, în funcţie de anumite criterii arbitrare şi discriminatorii. Mai mult, o parte dintre candidaţii care nu au intrat în Parlament sînt sancţionaţi de două ori pentru că au participat la alegerile din 9 decembrie 2012, inclusiv în funcţie de orientarea politică a alegătorilor care s-au prezentat la vot.

Candidaţii s-au înscris şi au candidat în colegii electorale. Depozitele au fost evidenţiate, în chitanţele de la CEC Bank, tot pe colegii electorale. Candidaţii din colegii au obţinut rezultate diferite. La restituirea depozitelor, au apărut următoarele situaţii:

a) Mulţi candidaţi P.R.M. au obţinut, în colegii, între 2,01%-15% din voturi, dar partidul din care fac parte a realizat, la nivel naţional, sub 2% din voturile valabil exprimate. În aceste cazuri, candidaţii acestui partid nu pot să-şi recupereze suma de 3.500 lei, conform art. 29, alin. 7 din Legea nr. 35/2008, deşi în Colegiile unde au candidat au fost votaţi de 5%-15% dintre alegători.

b) Mulţi candidaţi de la alte partide sau alianţe poltice au obţinut, în colegii, sub 2% din voturile valabil exprimate, dar alianţa politică sau partidul politic din care fac parte a trecut pragul electoral de 5% la nivel naţional.

c) Pentru candidaţii independenţi, care au primit 2,01%-19,99% din voturile valabil exprimate, depozitul se restituie numai celor care au obţinut cel puţin 20% din voturi în colegiul uninominal în care au candidat.

d) La nivel naţional, P.R.M. a depăşit procentul de 2%, cumulînd rezultatul obţinut de candidaţii la Camera Deputaţilor cu cel al candidaţilor pentru Senatul României.

Cele 4 situaţii întîlnite la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012  duc la următoarele concluzii:

- S-au încălcat grav prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi  ale Constituţiei României.

- S-a instituit discriminarea între candidaţi în funcţie de apartenenţa politică şi avere.

- S-a introdus, cu încălcarea Constituţiei şi a Legii partidelor politice, o sancţiune pecuniară suplimentară prin confiscarea ilegală a depozitului de 3.500 lei pentru candidaţii care au obţinut în colegiul lor peste 2% din voturile alegătorilor, dar, datorită imposibilităţii înscrierii de candidaţi în toate colegiile, din lipsa uriaşei garanţii de 3.500 lei (cea mai mare din Europa, în cel mai sărac stat din Uniunea Europeană), partidul politic a realizat un procent mai mic de 2% la nivel naţional  .

- Procentele de 2% pentru candidaţii partidelor şi 20% pentru candidaţii independenţi sînt arbitrare, discriminatorii şi lipsite de logică.

- Candidaţii determinaţi, serioşi şi responsabili care au participat la campania electorală şi au prezentat oferta lor pentru alegători sînt sancţionaţi de A.E.P. dacă la nivel naţional partidul lor nu a trecut pragul artificial de 2%. În loc să le mulţumească tuturor competitorilor, în mod public, pentru înscrierea şi participarea la alegerile electorale, Autoritatea Electorală Permanentă intenţionează să încalce Constituţia României, art. 44, alin. 4 şi 8, respectiv să confişte o parte din averea competitorilor electorali, adică suma de 3.500 lei/persoană, sumele respective urmînd să reprezinte venit la Bugetul de Stat. Această faptă  se regăseşte în Codul Penal. Prin aceasta, se ajunge la îmbogăţirea fără just temei a Statului Român. Se ştie că, prin Hotărîrea Guvernului României nr. 889 din 1 septembrie 2012, s-au aprobat bugetul şi cheltuielile necesare pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.

- Cu încălcarea Constituţiei României, A.E.P. caută să sancţioneze financiar  o parte din candidaţii la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, pentru opţiunea politică a circa 45% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne. De ce să fie sancţionaţi financiar numai unii dintre candidaţi  din cauza  opţiunii la vot a unora dintre alegători? O asemenea prevedere nu există în nici una din ţările Uniunii Europene, încălcîndu-se în acest fel Carta Drepturilor Fundamentale ale U.E. !

- Pentru o parte dintre candidaţii partidelor politice care nu au trecut pragul electoral de 5%, respectiv pentru cei care au obţinut în colegiul lor între 2% şi 5% din voturi, A.E.P. le restituie depozitul de 3.500 lei, fără a le da şi dobînda aferentă.

- Pentru o parte dintre candidaţii partidelor politice care nu au trecut pragul electoral de 5% pentru a intra în Parlament, dar au obţinut sub 2% din voturi la nivel naţional şi peste 2% în colegiul unde au candidat, depozitul de 3.500 lei nu se restituie de către A.E.P.

- Pentru partidul politic care nu a trecut pragul electoral de 5%, obţinînd sub 2%, dar ai cărui candidaţii se află pe primul loc în cel puţin 3 colegii la Senat şi în cel puţin 6 colegii la Camera Deputaţilor, A.E.P. restituie depozitele pentru toţi candidaţii, deoarece acel partid a devenit parlamentar.

- Candidaţilor organizaţiilor minorităţilor naţionale care nu ating pragul electoral de 5%, obţinînd doar 1%, li se restituie depozitul de 3.500 lei, dacă obţin un mandat de deputat.

- În colegiile unde candidaţii au renunţat la înscriere sau acolo unde candidaţii s-au retras după înscriere, A.E.P. le-a restituit depozitul de 3.500 lei. Dacă un candidat a decedat pînă la anunţarea rezultatului final al alegerilor parlamentare, A.E.P. restituie depozitul de 3.500 lei urmaşilor acelei persoane. Dacă rămîn în viaţă, candidaţii care au obţinut în Colegiul lor 5% - 15%, dar la nivel naţional partidul politic din care fac  parte a realizat sub 2% din voturile exprimate, deoarece, din lipsa banilor, nu a putut înscrie candidaţi în 35% dintre colegii, atunci acei candidaţi riscă să fie pedepsiţi şi să le fie confiscată ilegal suma de 3.500 lei. Situaţia este absurdă, în condiţiile în care, în 35% dintre colegii, alegătorilor le-a fost încălcat dreptul de a vota candidaţii posibili ai P.R.M. A fost încălcat dreptul la vot al alegătorilor în 166 de colegii electorale, iar A.E.P. vrea să-i sancţioneze financiar pe candidaţii P.R.M  care s-au înscris în 65% dintre colegii pentru alegerile din 9 decembrie 2012.

Din acest „ghiveci" electoral se poate ieşi astfel:

1) Respectînd Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi Constituţia României şi restituind garanţiile (depozitele) tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.

2) Înscriind în Cartea Albă a Autorităţii Electorale Permanente adresată Parlamentului, după alegerile din 9 decembrie 2012, acele propuneri de eliminare din Legea nr. 35/2008 a textelor neconstituţionale.

Conform Legii nr. 47/1992, art. 2, alin. 2: „Sînt neconstituţionale prevederile actelor de la alin.(1) care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei".

Avînd în vedere argumentele prezentate, vă solicităm să acţionaţi astfel încît Curtea Constituţională să admită excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29, alin. 7 din Legea nr.35/2008.

Vă mulţumim.

Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,

Preşedintele Partidului România Mare,

Membru al Parlamentului European

ZIARUL TRICOLORUL, nr. 2665,  31.01.2013