PROIECTUL CERTEJ - UN PRECEDENT FOARTE PERICULOS

Conform Constituţiei României, art.135, alin.2, lit.d: „Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional“, iar „Bogăţiile de interes public ale subsolului...fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice", se scrie la art.136, alin.3. Se ştie că aceeaşi Lege fundamentală precizează, la art.136, alin.4: „Bunurile proprietate publică sînt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate...“. Acesta este cadrul legal, constituţional. Realitatea faptică este cu totul alta. Regimurile alogenilor Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, împreună cu toate guvernele pe care le-au format şi patronat, au concesionat bogăţiile naturale ale Poporului Român, la cele mai mici redevenţe din lume, către asasinii economici şi asasinii politici străini şi autohtoni. De mai bine de 15 ani, s-a pus la cale jefuirea celui mai mare zăcămînt din Europa de aur, argint şi metale rare de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, prin dinamitarea celei mai vechi exploatări miniere din lume şi folosirea a 200 milioane kilograme de cianură pentru obţinerea concentratului minier, care va fi scos integral din România, fără nici un control din partea Statului Român, cel care ar obţine doar sub 1% din dividende. În urma numeroaselor acţiuni curajoase şi tenace ale Asociaţiei Alburnus Major din Roşia Montană, susţinute de Academia Română, Biserica Ortodoxă Română şi toate celelelte biserici şi culte religioase din România, Academia de Studii Economice, peste 70 de O.N.G.-uri din ţară şi străinătate, precum şi peste 1.000 de specialişti din întreaga lume, de partidele politice (cu excepţia P.D.L, s-a ajuns ca proiectul firmei Roşia Montană Gold Corporation (R.M.G.C.) să fie blocat de mai multe ori. Instanţele judecătoreşti au anulat multe din documentele obţinute ilegal de R.M.G.C., iar la Ministerul Mediului staţionează documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. Între timp, presa a semnalat că în luna februarie 2012, o echipă româno-canadiană de geologi a descoperit, într-o galerie de la Roşia Montană, cu o vechime de circa 5.500 de ani, o lespede perfect şlefuită, cîntărind aproximativ 1.700 tone, din care peste 900 de tone de aur şi 500 de tone de wolfram. Lespedea a fost găsită în galeria 13, Galeria Hiperboreeană, aflată sub satul Cornea. În urma analizelor de laborator a rezultat că a fost găsită o piatră compozită, obţinută din amestecul a 55% pulbere de aur de 50 de carate, 30% wolfram şi 15% praf de granit. La „fabricarea“ lespezii respective s-a folosit o tehnologie necunoscută şi imposibil de reprodus în condiţiile ştiinţei actuale. Lespedea avea o lungime de 12 m, o lăţime de 6 m şi o înălţime de 3 m. Deasupra lespezii a fost găsit, în anul 1976, scheletul uriaş al unui dac hiperboreean, care a fost transportat, urgent şi în mare secret, la Moscova. Fotografia scheletului se află la unul dintre minerii care a participat la descoperirea şi la împachetarea scheletului uriaşului în lăzi, care au fost încărcate în trenul care a plecat spre U.R.S.S. Este vorba despre minerul Ion Moiş, care a început să spună adevărul despre scheletul uriaş găsit în anul 1976. Suprafaţa lespezii era acoperită cu o scriere în basorelief, necunoscută. Sub lespede a fost observat un puţ cu diametrul de 4 m, în care se cobora pe o scară elicoidală, cu trepte săpate în pereţi. Intrarea în puţ a fost blocată de reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii (S.R.I.) şi ai Armatei cu o placă din beton şi apoi a fost sigilată. Începînd cu data de 28 iulie a.c., doi dintre martorii care au rupt tăcerea au dispărut fără urmă. Procurorul general al României nu se autosesizează în cazul celui mai mare jaf din lume, în ultimele 6 milenii. Căutătorii şi jefuitorii de comori din galeriile de la Roşia Montană, unde exploatarea minieră a fost oprită în anul 2006 de către Guvernul României, la cererea R.M.G.C., trebuie identificaţi, cercetaţi penal şi condamnaţi pentru faptele lor, împreună cu cei care s-au asociat pentru săvărşirea de infracţiuni, iar bogăţiile rezultate din lespedea găsită în galeria 13 este necesar să fie recuperate de Statul Român şi să intre în rezerva Băncii Naţionale. Partea canadiană a cerut ca descoperirea din acest an de la Roşia Montană să nu fie făcută publică şi galeria să fie pusă de Statul Român sub pază militarizată. După discuţiile de la Guvern, din luna aprilie 2012, s-a convenit de către autorităţile Statului Român cu partea canadiană şi în luna mai a.c. a fost săpat un puţ cu diametrul de 12 m pînă la lespede. În luna iunie a.c., lespedea a fost tăiată în 80 de calupuri şi în ziua de 23 iunie a.c. a fost scosă la suprafaţă, încărcată în containere şi noaptea, sub pază militară, a fost transportată într-o direcţie necunoscută. Pe surse, s-a aflat că a fost transportată la Combinatul Siderurgic Sidex Galaţi şi a fost transformată în lingouri de aur şi wolfram. Nu se ştie dacă lingourile au fost scoase integral sau numai parţial din România. Valoarea lor depăşeşte 200 de miliarde de euro. Cu toate acestea, în cazul celui mai mare jaf din Istoria omenirii, Parchetul şi D.N.A. nu se autosesisează, iar televiziunile şi presa străină ignoră descoperirea senzaţională de la Roşia Montană în favoarea accidentelor rutiere, incendiilor, uraganelor şi violurilor.

Descoperirea din anul 2012 de la Roşia Montană va contribui la cunoaşterea ADEVĂRULUI ISTORIC despre Poporul Primordial al geto-dacilor din Ţara Sfîntă, din Dacia Edenică, din Grădina Maicii Domnului. Minciuna a avut picioare scurte pentru cei care au eliberat certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru 1.200 ha de la Roşia Montană, după ce au făcut cercetări pe numai 2,2 ha. Justiţia a avut dreptate cînd a anulat acel certificat fals emis de Ministerul Culturii. Cu siguranţă, vor fi făcute şi alte descoperiri uimitoare la Roşia Montană. Genialul Mihai Eminescu scria în ziarul „Timpul“ din 2 noiembrie 1877: „Va veni ziua în care şi pietrele vor vorbi adevărul...“. Asasinii economici şi asasinii politici străini şi autohtoni au aflat de Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 privind interzicerea folosirii cianurii în minerit în Europa, dar nu au renunţat la proiectele lor de jefuire a bogăţiilor uriaşe din patrulaterul aurifer din Munţii Apuseni. După blocarea proiectului R.M.G.C., s-a pus la cale o strategemă vizînd crearea unui precedent foarte periculos prin obţinerea pe căi ocolite şi ilegale a unui acord de mediu de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara pentru realizarea proiectului „Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej, judeţul Hunedoara“.

După descoperirea la Roşia Montană a celei mai mari lespezi turnate din Antichitate şi a scheletului uriaş al unui dac hiperboreean se vor schimba multe neadevăruri despre Istoria Poporului Primordial şi a omenirii. Aflînd despre descoperirea uluitoare de la Roşia Montană, din februarie a.c., şi fiind preocupaţi de distrugerea lespezii uriaşe şi de jefuirea cantităţilor extrem de mari de aur şi wolfram, stăpînii străini ai României, împreună cu asasinii economici şi asasinii politici străini şi autohtoni, sub coordonarea urmaşilor celor care au falsificat, în ultimii 2.200 de ani, Istoria omenirii, Istoria Poporului Primordial, al geto-dacilor, din Ţara Sfîntă şi Istoria Religiei, au pus la cale şi au supravegheat atent mai multe diversiuni în România pentru ca după paravanul acestora să poată acţiona în voie, la Roşia Montană, să distrugă în mare secret lespedea unicat în lume, moştenită de la geto-daci, de o valoare istorică inestimabilă. Apoi, după ce au furat lespedea, au topit-o în lingouri şi le-au scos din ţară, jefuind Poporul Român de o bogăţie de peste 200 miliarde de euro. Abia acum, avînd asemenea informaţii, românii pot găsi răspunsuri logice la următoarele întrebări:

1. De ce au fost schimbate Guvernele Boc şi Ungureanu cu Guvernul Ponta, în prima jumătate a acestui an?

2. De ce a fost declanşat pripit şi fără pregătirea necesară, în plină vară, referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu?

3. De ce Curtea Constituţională a tergiversat adoptarea unei hotărîri în privinţa referendumului din 29 iulie a.c.?

4. De ce s-a precipitat şi se insistă nejustificat pentru privatizarea - închiderea Combinatului Oltchim din Rîmnicu Vîlcea?

5. De ce a fost devalorizat artificial cursul leului faţă de euro?

6. De ce cresc nejustificat preţurile la carburanţi  şi gazele naturale, cînd redevenţa este „îngheţată“ (timp de 10 ani) la numai 3 dolari/baril de ţiţei şi 5 dolari/1.000 metri cubi la gaze naturale.

7. De ce s-a dat, cu încălcarea legislaţiei europene şi a celei româneşti, Acordul de mediu nr. 8 din 5 iulie 2012 şi Guvernul Ponta a aflat şi reacţionează abia după două luni?

Este evident că aceste teme şi altele au fost impuse pentru manipularea populaţiei din România, cu scopul de a putea fi distrusă lespedea uriaşă găsită la Roşia Montană, să fie topită în lingouri şi apoi să fie scoase ilegal din România peste 900 de tone de aur şi 500 de tone de wolfram.

Instituţiile statului de drept sînt paralizate, la comandă străină! Parlamentul se face că nu aude şi nu vrea să afle adevărul, nici măcar prin audierea directorilor de la S.R.I. şi S.I.E., a ministrului Apărării şi a ministrului Culturii, care aşteaptă să facă dezvăluiri uluitoare despre descoperirile recente de la Roşia Montană. Guvernul păstrează o tăcere suspectă şi vinovată. Parchetul şi D.N.A. refuză să se autosesizeze şi să acţioneze pentru  a bloca scoaterea din România a ceea ce a mai rămas din lingourile de aur şi wolfram de la Roşia Montană.

Revenind la Acordul de mediu nr. 8/2012 pentru exploatarea minieră din perimetrul Certej, prin folosirea a 26 milioane kilograme de cianură, rezultă că pe această temă s-au urmărit, cel puţin, două obiective importante: crearea unui precedent pentru a putea fi eliberat Acordul de mediu solicitat pentru Roşia Montană şi, respectiv, abaterea atenţiei opiniei publice pe acest subiect cu scopul de a demonstra că Guvernul Ponta, după ce a acceptat tacit Acordul de mediu pentru Certej, promite să-l anuleze prin instanţă la secţia de contencios-administrativ. Proiectul minier de la Certej este propus de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul S.C. Deva Gold şi a început din anul 1998, cu primele lucrări de cercetare. Afacerile firmelor Roşia Montană Gold Corparation şi Deva Gold au fost finanţate, la început, de Frank Vasile Timiş, fondatorul lui Gabriel Resources, compania care deţine pachetul majoritar la R.M.G.C. Compania canadiană a preluat la sfîrşitul anului 2011 acţiunile European Goldfields, care deţinea 80% din S.C. Deva Gold S.A., iar celelalte 20% din acţiuni sînt deţinute de către Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest“ S.A. Deva. Guvernul României a aprobat transferul licenţei de concesiune pentru exploatare nr. 435/1999 către S.C. Deva Gold S.A. Hotărîrea Guvernului nr. 51/2000 a fost semnată de către alogenii: Mugurel Constantin Isărescu ca prim-ministru, de Radu Berceanu - ministrul Industriei şi Comerţului, de Decebal Traian Remeş - ministrul Finanţelor, şi Mihail Ianaş - preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Contractul ce stă la baza proiectului cu cianuri de la Certej este secret, iar licenţa de exploatare este strict secretă. Toate guvernele României au refuzat să propună modificarea legislaţiei existente pentru a permite desecretizarea licenţelor miniere. De ce? Probabil din cauza comisioanelor! Suprafaţa aferentă proiectului este de 456,2 ha, din care cea utilizată pentru lucrări aferente este de 300,5 ha, iar suprafaţa folosită în zona de protecţie perimetrală obiectivului este de 155,7 ha. Folosinţa actuală a terenurilor aferente proiectului este următoarea: păduri 187 ha; fîneţe 30,7 ha; terenuri arabile 5,3 ha; zone pentru locuinţe 18,7 ha; căi de comunicaţii 3,2 ha; zone industriale 55,6 ha. Amprenta proiectului minier se suprapune la 108,7 ha din suprafaţa sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi, desemnat în anul 2011. Din suprafaţa propusă pentru defrişare, de 165,11 ha - sînt proprietate de stat 86,99 ha şi proprietate privată 78,12 ha. Din suprafaţa proprietate privată, proiectul firmei S.C. Deva Gold prevede că se vor aloca: 28,34 ha pentru cariera Certej; 9,20 ha pentru halda nord; 11,01 ha pentru halda sud; 1,55 ha pentru uzina de procesare; 25,17 ha pentru iaz sterile de flotaţie şi construcţii anexe; 2,85 ha pentru drumuri. Barajul principal din arocamente la iazul sterile de flotaţie va avea înălţimea maximă de 109 m, iar barajul din arocamente la iazul de sterile de cianuraţie va avea înălţimea maximă de 70 m. Iazul pentru cianuri şi metale grele are o suprafaţă proiectată de 63 ha. Pentru minereul de la Certej s-a ales ca metodă de concentrare flotaţia metalelor preţioase şi a sulfurilor. Pentru extracţia prin leşiere s-a ales cianură CIL, datorită faptului că se urmăreşte dizolvarea metalelor preţioase din concentratul obţinut prin flotaţie, iar această metodă oferă cele mai mari randamente de extracţie. Proiectul presupune procesarea a 45 milioane de tone de minereu, după măcinarea a doi munţi, şi utilizarea unei cantităţi de 1.653 tone/an de cianură de sodiu, timp de 16 ani, cît este durata de exploatare. În procesul tehnologic vor fi folosite 29 de milioane metri cubi de apă din Rîul Mureş. Investitorul susţine că va asigura 800 de locuri de muncă în faza de realizare a investiţiei, iar în faza de exploatare, cel mult 500 locuri de muncă. Aceste cifre sînt mult mai mici decît cele 1.500 de locuri de muncă ce au existat la exploatarea minieră Certej în anul 2006, înainte de închiderea ei. Eldorado Gold a prevăzut să investească la Certej 270 milioane de dolari şi, începînd din anul 2015, să extragă anual peste 4 tone de aur şi peste 20 de tone de argint.

În documentaţia vastă, de 215 pagini, în baza căreia s-a eliberat Acordul de mediu nr. 8/2012, de nenumărate ori scrie că: „Evaluarea impactului cumulat pentru proiectele Roşia Montană şi Certej...“ (pag. 137); „... a fost studiat efectul cumulat al proiectului Certej cu proiectul de la Roşia Montană“ (pag. 142). În mod incredibil, dar adevărat, s-a eliberat Acordul de mediu nr. 8/2012, fără să existe Certificat de descărcare de sarcină arheologică. Documentaţia precizează, la pagina 165, că: „... pe parcursul execuţiei lucrărilor se va face descărcare de sarcină istorică a amplasamentului."

Acordul de mediu a fost eliberat pentru exploatarea minieră Certej, cu toate că Ungaria se opune acestui proiect, iar Parlamentul European a recomandat interzicerea folosirii cianurilor în minerit în ţările membre ale Uniunii Europene. Eliberarea acordului de mediu s-a făcut inclusiv pentru suprafaţa de 78,12 ha proprietate privată, fără ca suprafeţele respective să fie expropriate. Fiind un proiect de interes privat, şi nu unul de interes public, nu există temei constituţional pentru exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Probabil că semnatarii Acordului de mediu nr. 8/2012 au aflat despre propunerea legislativă a P.S.D. si P.N.L., care a fost votată în Senatul României, în 27 octombrie 2009, şi fără nici un vot împotrivă, care prevede că din anul 2013 se trece la exproprierea proprietarilor de terenuri şi imobile de către titularii licenţelor de exploatare minieră. Propunerea legislativă aşteaptă de aproape 3 ani să fie votată şi în Camera Deputaţilor, mai mult ca sigur, după alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. Pînă atunci, formaţiunile politice reprezentate în Parlamentul României speră că locuitorii din România nu vor afla adevărul despre acţiunea lor diabolică, îndreptată împotriva Interesului Naţional.

În ziua de 10 septembrie a.c., în Parlamentul European, europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor a avut o intervenţie fermă şi demnă împotriva folosirii cianurii la Certej şi la Roşia Montană. Preşedintele Asociaţiei Alburnus Maior, domnul inginer Eugen David, a cerut  public Guvernului României şi U.S.L.- ului „să îşi asume public emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale.“ Proiectul exploatării miniere de la Certej bazat pe folosirea cianurilor trebuie oprit cu orice preţ!

Dr. GHEORGHE FUNAR,

Secretar general al P.R.M.,

Preşedintele Filialei P.R.M. Cluj

Ziarul TRICOLORUL, nr 2568 / 15.09.2012