Cartea Neagră a UDMR - Acţiunile antiromâneşti, 1996 (I)

Începînd din acest an, Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România, în colaborare cu cea din Ungaria şi cu Uniunea Mondială a Cercetaşilor Maghiari (SUA), finanţată de Guvernul Ungariei şi de fundaţiile „Sörös“, organizează tabere de tip paramilitar în Transilvania (Zizin, Zărneşti-Braşov, Peştera Mereşti-Harghita etc.), unde se exersează orientarea în teren, supravieţuirea în condiţii grele, radio-telegrafia, artele marţiale, în uniforme de tip militar. În Carpaţii Estici şi Sudici, membrii acestor tabere identifică vechea graniţă a Austro-Ungariei cu România şi ridică uneori borne cu culorile drapelului Ungariei. Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România este o şcoală de pregătire militară şi politică în slujba revizionismului Ungariei.

Ianuarie 

La reclamaţiile externe ale UDMR, Consiliul Europei îl trimite pe comisarul european pentru minorităţi naţionale, Max Van der Stoel, în România, pentru a verifica dacă Legea Învăţămîntului din ţara noastră corespunde standardelor europene. Prima vizită cu acest scop a avut loc în toamna lui 1995, a doua în ianuarie 1996, iar concluzia a fost aceeaşi de două ori: legea reclamată corespundea standardelor internaţionale.

9 ianuarie - Se îndesesc contactele în vederea semnării Tratatului de bază româno-ungar. Ministrul de Externe ungar, László Kovács, insistă pentru includerea prevederilor Recomandării 1201 a Consiliului Europei şi în acest tratat.

10 ianuarie - Preşedintele UDMR, Marko Bela, afirmă că „Dacoromânismul este o ideologie rasistă, dar nu apare aşa, fiind camuflată de ea însăşi”.

12 ianuarie - Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU) UDMR, întrunit la Odorhei, condamnă ideile extremiste ale lui Adam Katona, despre puritatea maghiarimii. Cu acelaşi prilej, senatorul Jozsef Csapo a prezentat Proiectul statutului de autonomie personală a comunităţii maghiare din România, cerînd nu egalitate şi drepturi, ci „egalitate reală şi totală” a minorităţii maghiare.

17 ianuarie - Într-un interviu acordat de deputatul UDMR Imre Borbely, cu ocazia întrunirii la Odorheiul Secuiesc a Consiliului Reprezentanţilor UDMR, acesta a susţinut: „În România nu există numai condiţii, ci şi necesitatea federalizării. Istoria şi geografia ţării sînt de aşa natură, încît mentalităţi diferite s-au concentrat în entităţi geografice separate”.

23 ianuarie - Lecţii de maghiarizare: la Televiziunea Română se continuă o politică vehement antiromânească.

30 ianuarie - UDMR refuză, împotriva evidenţei, concluziile comisarului european Max Van der Stoel şi protestează, prin Uniunea cadrelor didactice maghiare, care dă la Sovata un comunicat, afirmînd că presa a inventat concluziile comisarului european despre Legea Învăţămîntului, ceea ce nu era adevărat.

Februarie

6 februarie - Opinii ungureşti apărute în ziarele budapestane, cu ocazia negocierii Tratatului româno-ungar: „Prin Tratatul de la Trianon, României i-a fost atribuit un teritoriu locuit în majoritate de maghiari, ca şi porţiuni din partea de răsărit a Ungariei”.

17 februarie - Semnarea Tratatului româno-ungar este condiţionată de partea ungară de participarea UDMR la negocieri.

Martie 

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar (PUNR), a dezvelit o placă comemorativă în amintirea lui George Bariţ şi Nicolae Bălcescu, în care se menţionează cei 40.000 de români ucişi de armata ungară în 1848-1849 şi cele 230 de sate româneşti distruse de trupele revoluţiei ungare. UDMR reacţionează prin proteste la toate iniţiativele culturale identitare ale primarului Gheorghe Funar.

3 martie - Marko Bela cere Guvernului Ungariei să includă în Tratatul de bază cu România toate cererile UDMR.

6 martie - Apare în România cartea „Analiza unui masacru - Sărmaş 1944”, autorul, Nicholas M. Nagy-Talavera, născut lîngă Tîrgul Lăpuş, fiind sigurul supravieţuitor al unei familii de evrei săraci ucisă de horthyşti prin împuşcare.

12 martie - Scandal de proporţii în UDMR: László Tökes a adus în discuţie momentul UDMR din 1993, cînd deputaţii Frunda, Borbely, Verestoy, fără acceptul UDMR, dar cu ştirea lui Marko Bela, au purtat tratative cu reprezentanţii Puterii, abătîndu-se, după opinia lui, de la linia UDMR.

13 martie - Apar tot mai des opinii în presă cu privire la existenţa unei înţelegeri între PDSR şi UDMR.

15 martie - Ziua declanşării revoluţiei ungare de la 1848 a fost sărbătorită, sub îndrumarea UDMR, peste tot în Transilvania cu steaguri ale Ungariei, cu imnul Ungariei, cu declaraţii revizioniste şi ameninţări la adresa Statului Român. În această zi, Transilvania a fost pur şi simplu invadată de demnitari din Ungaria, foşti sau în funcţie, care cereau, între altele, „respectarea simbolurilor istorice maghiare”. Presiunea exercitată avea rostul din partea UDMR de a determina partea română să accepte toate cererile maghiare legate de Tratatul cu Ungaria, care intra într-o fază finală.

19 martie - UDMR obţine, cu concursul PNŢCD, PNL ’93, PD, PSDR, ca în Legea partidelor să nu fie interzise partidele etnice.

Aprilie

8 aprilie - Subofiţerul de Poliţie român Nicolae Ion Bontaş este asasinat la Odorhei de către 6 huligani unguri, membri ai UDMR. (Va urma)

Colonel (r) VASILE ZĂRNESCU

Ziarul TRICOLORUL, nr 2354 / 30.12.2011