– Solidaritatea hoţilor udemerişti – Cea mai scumpă autostradă din lume – La arme, cetăţeni! – Pedeapsa cu moartea
– Cucuveaua mov cîntă lugubru – Stelkov, şeful NATO
– Florin Salam n-a luat Nobelul nici anul acesta! – Unde se pupă şeful? –
Citate celebre: ,,Dacă n-ai ce linge, intri în sevraj” – Cîte copite
are măgarul cînd trage frîna de mînă?
– Love Story la Vaslui – Clanul Scriitorilor erotici – Topul căzăturilor – Deputatul violator
– De admirat consecvenţa organizaţiei fripturisto-teroriste UDMR de a
fi solidară cu hoţia. Au declarat răspicat că nu se dezic de Ana
Horvath, subalterna lui Boc de la Primăria Cluj-Napoca, pusă sub control
judiciar, fiind suspectată de trafic de influenţă. Dimpotrivă, Kelemen
Cap de Lemn a declarat răspicat că o susţin. E înduioşătoare
solidaritatea hoţilor. În orice caz, dacă se îngroaşă gluma, o şterge în
Ungaria, de unde autorităţile româneşti vor uita să o aducă înapoi, că
văgăuna respectivă e departe, peste mări şi ţări. De aceea n-au reuşit
să-l aducă în faţa legii nici pe deputatul hoţoman care a intrat în Buda
şi nu s-a mai tras apa după el. – Pe la sediile APM din ţară stau
oamenii la coadă ca să ciugulească nişte bani în cadrul programului
electoralo-fantezist ,,Casa Verde”. Vă sfătuiesc să nu mai staţi, că o
asemenea instalaţie vă scoate pe pierdere în cîţiva ani, în primul rînd
pentru că întreţinerea este costisitoare. Să nu ziceţi că nu v-am spus. –
Dosarul Bechtel a fost clasat. România, prin conducătorii ei
incompetenţi şi trădători, a plătit 1,4 miliarde de euro pentru 52 km de
autostradă. Oameni buni, cît îi mai suportăm pe nenorociţii ăştia care
ne batjocoresc de 27 de ani? Care ne sufocă prezentul şi anulează
viitorul copiilor noştri? La arme, cetăţeni! Votul taie mai adînc decît
sabia. N-am zis-o eu, deşi mi-ar fi plăcut, ci Abraham Lincoln. – Elie
Wiesel, cel care a decretat că ,,România a ucis, a ucis, a ucis…”, are o
piaţă memorială în Bucureşti. Eroii neamului românesc aşteaptă la rînd;
întîi evreii… – Majoritatea maşinilor aduse din străinătate au fost
buşite şi au kilometrajul dat înapoi. Dar fraierii le cumpără că, vorba
aia, au mers pe drumuri europene, şi au ăia nişte drumuri! ,,Iar
kilometrajul e real, mînca-ţi-aş lonjeronul!” – Un neisprăvit din Cluj,
care se dădea mare hartist, a agăţat pe Facebook mai multe minore sub 14
ani, care i-au pozat în speranţa că vor fi făcute vedete de dansuri din
buric, după care întreţinea relaţii sexuale cu ele! La Oficiul Poştal
nr. 1, din Timişoara, paznicul (63 de ani) a violat o copilă de 8 ani,
care fusese lăsată în grija lui de o colegă! În vremea asta, Tribunalul
Timiş eliberează condiţionat, după doar 3 ani, un pedofil, care
batjocorise mai multe copile cu vîrste cuprinse între 13 şi 16 ani,
condamnat la doar 5 ani de închisoare! Nu e un scenariu de film horror, e
realitatea unei lumi bolnave, care nu se mai face bine pînă nu este
reintrodusă pedeapsa cu moartea. – Sebi Ghiţă susţine că a avut o
relaţie de întrajutorare reciprocă, pe Net şi în vie, cu o oarecare
cucuvea mov, care cîntă lugubru la şefia DNA. Sînt multe fumigene în
codrul politic, de cînd a dat Codruţa cu aspiratorul prin bîrlogul
sconcşilor. – Norvegianul Jens Stoltenberg, secretar general al NATO, a
fost sursa Stelkov a KGB, fapt recunoscut în cartea autobiografică.
Lucru care nu i-a dăunat în carieră. Dimpotrivă. – După ce a picat
Bacul de două ori, un gălăţean a devenit inventator. E o problemă cu
Bacul, nu cu tînărul inventator. Şi nu cu bacul de peste Dunăre… – La
Astana, kazahii ne-au furat şi în hotel, şi pe teren. Obiceiuri vechi.
Au fost pe mînă şi cu arbitrul portughez, care nu a ţinut cont că i-am
scăpat de nişte fiare vechi pe care scriseseră F16. – Nişte
cercetători, unii dintre ei laureaţi ai Premiului Nobel, au venit la
Măgurele să se hlizească la cel mai mare laser de pe mapamondul lumii.
Ei ar fi vrut să ajute pe acolo, să se implice, să dea cu mătura, să
facă o cafea, dar au fost refuzaţi pe loc, că nu-şi echivalaseră diploma
de Bacalaureat. Să zică mersi că n-au fost puşi să dea Bacul din nou,
că mai luau Premiul Nobel la sulivară. Cel mult făceau o postliceală de
prelucrători prin aşchiere. Puneţi, derbedeilor, mîna pe carte şi pe
urmă luaţi rata de Măgurele! Că la noi legile e sacre. Şi dacă nu eşti
absolvent de prostologie, n-ai altă şansă decît să emigrezi. – Bob Dylan
a luat Premiul Nobel pentru Literatură de Consum pe anul 2016. Marele
favorit, Florin Salam, a depus contestaţie. În documentul înaintat
Academiei Caţavencu de la Stockholm, bravul artist susţine că şi el este
evreu, după un vecin. – Cît a fost profesor, Klaus a meditat. De cînd
este preşedinte, levitează. – La maternitatea din Făgăraş, o tanti a
născut un băiat (aşa spun documentele), dar i s-a adus să alăpteze o
fetiţă. La fel s-a întîmplat şi acum cîteva decenii, cînd mamei
deputatului Cernea i s-a adus să sugă la pieptu-i de martiră, după cum
urmează: un delfin, un şarpe cu clopoţei, două lesbiene şi o sosie a lui
Cătălin Botezatu… – Un urs care-l căuta pe Iohannis pe la Sibiu, ca
să-l întrebe de ce i-a vîndut pielea din şifonierul pădurii la alegerile
din 2014, a fost împuşcat ca să nu mai mormăie. – În România, dacă nu
plouă două săptămîni, e secetă, dacă plouă trei zile, sînt inundaţii.
Asta nu e o circumstanţă atenuantă pentru autorităţile care nu fac
absolut nimic ca să prevină dezastrele. Prima măsură ar fi să se
prezinte la o secţie de poliţie şi să se autodenunţe.
– La întoarcerea naţionalei de fotbal de la Astana, nutriţionistului i
s-a făcut rău. Secretarul general adjunct al FRF, pe care-l cheamă
Lăbărescu, sau cam aşa ceva, le-a indicat martorilor să îi dea o
,,lamuie” ca să-şi revină, că oricum la mondiale ia altul. Băi,
federalii lui Peşte, trageţi apa după rahatul ăsta pescuit de prin
latrinele Buzăului! – România are cea mai restrictivă lege electorală
din Europa, menită să-i menţină la putere pe cei care au promovat-o.
Criterii aberante (poţi înfiinţa un partid cu 3 membri, dar nu poţi
candida dacă nu strîngi aproape 200.000 de semnături, iar pragul este de
5 la sută; sînt finanţate doar partidele parlamentare, tot ele
controlînd şi procesul electoral, prin reprezentanţii din secţiile de
votare etc.) duc la alegerea unui Parlament aberant, care fabrică legi
aberante. – Mucuşor Dan l-a jignit pe Fuego taman în perioada acordării
Premiilor Nobel pentru Literatură şi Plictiseală. Iată că apărătorul
scorburilor de copac cu bursuci înăuntru şi-a intrat repede în pielea de
politician de mahala. – Un afacerist chinez îşi obligă angajatele ca
zilnic, între 9 şi 9,30, să-l sărute pe gură, pentru ,,a încuraja
relaţiile bune între colegi”. Pînă la urmă, e la fel ca în România,
numai că aici şeful se pupă pe gură cînd are capul băgat în gîrlă. – Un
producător de păpuşi gonflabile vrea să le încălzească zonele
crepusculare pentru a da senzaţia de real. Dacă le învaţă şi să spele,
să măture, să gătească şi să aibă amanţi, se va trece la producţia de
serie. – Zvonuri credibile susţin că MRU a fost demisionat fiindcă o
luase într-o erecţie greşită… – Şi în această campanie electorală,
politicienii speră că băile de mulţime le vor spăla păcatele. – Cum
deschide gura Dragoş Pîslaru, cum se face curent! Deunăzi, ministrul
(Ne)muncii ne-a anunţat că n-are ambiţii personale legate de guvernare,
dar că ,,ar proiecta o agendă”. Dar asta e nimic faţă de adevărurile
cutremurătoare ale lui Eugen Nicolicea, care susţine că ,,dacă n-ai ce
linge, intri în sevraj”. Nu s-a referit, bănuim, la Traian Băsescu, care
se ghidează după preceptul biblic: ,,Nu te poţi supăra pe Elena Udrea
(…) decît dacă n-o cunoşti”. Aşa o fi, totul e să nu intri în sevraj. –
Dar cred că a intrat deja, întrucît nu mai poate face diferenţa între
Boc şi Bot. Amîndoi l-au lins, amîndoi i-au dat-o-n bot. Şi viceversa. –
Premiul ,,Hugo Chavez” pentru pace între două dobitoace, acordat de
Venezuela, l-a primit Vladimir Putin. Nu ştiu dacă v-am spus, dar
Premiul Nobel pentru Literatură l-a luat Bob Dylan. – Sexosul Nicolae
Guţă, omul fără puţă, cîrîie că-n ziua de azi ,,fetele nu prea ţin la
igiena personală”, d-aia le vizitează încărcat ca un măgar, cu mîinile-n
buzunar, unde îşi ţine antiinflamatoarele, antibioticele şi irigatorul.
Aşa-i cînd te duci la curve. – Concursul pentru ocuparea funcţiilor de
directori de şcoală a avut întrebări profunde, de genul ,,ce-a îngropat
pisica?”, ,,ce sînt şosetele: prezervative sau obiecte de
îmbrăcăminte?”, ori ,,ce cîntăreşte mai mult, un kilogram de creier sau
un kilogram de prostie?”. Mai aveau să întrebe: cîte copite are măgarul
cînd trage frîna de mînă? Dar parcă au pus-o şi p-asta… – Pînă la o nouă
escapadă a DNA, Alina Gorghiu-Dej a rămas singură acasă, în fruntea
PNL. Fericiţi liberalii, că a lor va fi împărăţia cerului! – D-aia a
zis Mircea Ionescu-Quintus că Dumnezeu e creştin şi liberal! Şi
epigramist. Şi-l cheamă Alina. – Într-un accident de maşină, viitoarea
mireasă moare cu rochia de nuntă în braţe. Mirele n-are nici pe dracu’
şi-şi reface viaţa cu şoferiţa maşinii, care fusese prietena decedatei.
Dar să vezi drăcie, şoferiţa se căsătorise cu o lună înainte de
producerea accidentului, ceea ce n-a prea contat. Bine, ea mai avea şi
doi copii dintr-o relaţie anterioară. E inutil să precizăm că
telenovela, strict autentică, se desfăşoară în acel colţ de rai pe care
poeţii l-au numit Vaslui. Probabil, în curînd, o să aflăm că tinerii
însurăţei sînt fraţi gemeni, despărţiţi la naştere. Amîndoi au fost
vînduţi pe un ciur de mălai şi doi litri de ţuică. – La penitenciarul
de la Poarta Albă, doi deţinuţi au sechestrat, în toaleta clubului de
activităţi educative, o tînără gardian, cu scopul nobil de a o viola.
Ţinînd cont că pe acolo mişună literaţii, e mare minune dacă violatorii
n-or fi din Clanul Scriitorilor. Că nu toţi şi-au finalizat opera. Parcă
Borcea şi Victor Becali încă mai scriu de mînă. – Ştiţi care-i
principala realizare a politicienilor din ultimii 27 de ani? Pleacă din
ţară 16 români pe oră. În afară de ăia care pleacă pe jos. – Finul
literat S.O. Vîntu face topul căzăturilor politice: Băsescu (,,prost”),
Ponta (,,lacom şi mincinos”), Ghiţă (,,alcoolic şi drogat”). Un lucru e
cert: şmanglitorul i-a cunoscut foarte bine. – Măi, strîmbă mai este
oglinda zilelor de astăzi! Ia să ne aruncăm ochii şi în trecut, şi cu
ajutorul monumentalei ,,Istorii necenzurate a românilor” (autor Adi
Sfinteş), să vadă lumea cine sîntem şi ce vrem: ,,Cam mahmure, sursele
noastre istorice îşi dau cu părerea că Burebista s-a suit pe tron
sprijinit de Deceneu şi de alţi tovarăşi de bardacă, prin 82 sau 80,
înaintea anului 79. Nu sînt clare condiţiile ce trebuiau îndeplinite ca
să ajungi rege, cert este că din cauza supraproducţiei de vin nu prea se
băga de seamă cine conduce ţara. Lucrul ăsta l-a deranjat pe Burebista,
aşa că s-a consultat cu Deceneu. Ăsta era un fel de Teoctist, numai că
pe el dacii îl urau. Nu mai era agreat de cînd i se descoperise o ciroză
apoasă, boală, de altfel, populară printre daci. Poporul s-a simţit
ofensat în momentul în care Deceneu a început un tratament cu sunătoare,
pierzîndu-şi tot hazul iniţial. El nu s-a mulţumit cu atît, a vrut să
trateze neamul dacilor cu ceai şi, ca să-şi atingă scopul, i-a băgat în
cap regelui toate prostiile. Cum că ar fi bine să instituie prohibiţia
ca la americani şi alte lucruri ciudate, fie diavoleşti, fie
occidentale. Cel mai tare i-a durut pe daci ideea cu scoaterea viilor.
La început, Burebista i-a rîs în nas: «Vezi-ţi, moşule, de treabă!
Rade-o din faţa mea, că acum mă zburlesc la tine! Şi fii cu băgare de
seamă, că lumea vorbeşte vrute şi nevrute, cică te porţi cam ciudat în
ultima vreme….» Dar… într-o dimineaţă, pe cînd regele se migălea cu
nişte gogonele şi îşi stingea arşiţa cu niscaiva zeamă de varză, Deceneu
repuse cu delicateţe problema pe ordinea de zi. «Bine, popo – a
încuviinţat Burebista – fă reforma, dar să nu te atingi de rezervele
strategice, adică, notează: grasa, tămîioasa, merlotul, o mie unu,
cabernetul, muscatul… şi nici de vulpiţă să nu te atingi. Lucrează cu
grijă, să nu faci vreo prostie, că dai de dracu, sfinţia ta!». Ca
tarabostesii, comati şi, mai ales, pileati să nu se prindă de figură,
regele se hotărî să-i scoată la o plimbare. Cînd soarele se ridicase cam
de-un deget deasupra zării, poporul era mangă, adică numai bun de
plecare, după aprecierea lui Burebista. Aşa că i-a încolonat, s-a pus în
fruntea lor şi au purces agale, la vale, spre Pontul Euxin. Pe drum, ca
să nu se plictisească, au organizat focuri de tabără pe la diverse
triburi care, neavînd încotro, l-au urmat pe rege, căruia îi trăsnise
prin cap să facă un stat dac cum n-a mai fost altul. Mare şi tare. Unii
daci, mai căpăţînoşi – de-şi ziceau boii – au luat-o pe coajă, nefiind
de acord cu integrarea propusă de Burebista. Dar nu i-au purtat pică
regelui, fiindcă au fost omorîţi cu toţii. Pe Litoral, treaba era
proastă. Au ajuns în plin sezon şi, ca de obicei, grecii îşi băgaseră
coada: ocupaseră toate staţiunile de la Olbia pînă la Apollonia. Gaşca
regelui era cam mare, ce să facă, unde să-i cazeze? Să stea pe blat, nu
se făcea la pretenţiile lui. Aşa că uite ce şi-a zis regele: «Ia să-i
cazez de la Olbia pînă la Apollonia, să-i răspîndesc pe la Histria,
Tomis şi Callatis, merită şi ei o vacanţă după cafteala cu celţii…» Şi
aşa a făcut. Grecii au fost înţelegători: cei mai iuţi de picior au
fugit pe uscat, iar norocoşii care au scăpat de sabie s-au înecat în
mare. Prin septembrie, Bure a făcut calea întoarsă, dar cum prinsese
gustul călătoriilor, a trecut de Budapesta încolo, chit că nu se
inventase, oprindu-se tocmai în Boemia, adică tot în ţara lui, că,
poznaş din fire, considera că toate teritoriile prin care trece cu
armata personală îi aparţin. Şi, să fim sinceri pînă la capăt, avea şi
dreptate. Chiar şi aici era rost de cafteală cu unul Ariovist, dar ce
şi-a zis regele, care era cam demultişor plecat de acasă: «Ia să mă
întorc mai repede, că acum vine anul 44 şi mi se termină domnia!». Dar
anul 44 tocmai venise, şi Burebista habar n-avea. În viziunea lui
Deceneu, omul său de încredere, regele era depăşit de evenimente. Viile
crescuseră între timp, aşa că războinicii n-au aflat adevăratul motiv al
plecării de acasă. Viaţa reintrase în normal, aşa că nu prea mai era
nevoie de marele rege. Ocupat pînă peste cap cu unul Pompei, care le
trăgea la măsea mai abitir ca el, Bure nu observă mofturile popei.
Deceneu, care-i ţinuse locul cît fusese plecat, crezu că funcţia i se
potriveşte şi începu să-i poarte sîmbetele. Dar cum regele era mai mult
în turnee, Deceneu n-avea cînd să-i organizeze moartea, deşi adevărul
istoric impunea acest aspect. «Noroc cu romanii ăştia, dar trebuie să
acţionez, că dacă mai bea un pic, ăsta pleacă la Roma să i-o tragă şi
lui Cezar, că n-are stare». Bure însă nu plecă. Lui Cezar i-o trase
fi-su vitreg, Brutus, ăla de făcea reclamă la Connex. Dar nu din cauza
publicităţii n-a plecat regele dacilor. Nu mai putea săracul, că tocmai
se răcise. Comisia de anchetă n-a stabilit mare lucru, iar varianta lui
Cătălin Radu Tănase, că regele a murit otrăvit cu otravă, a iscat şi mai
multe controverse”. – Ultima oră: Deputatul Dan Bordeianu a fost
condamnat, în 1985, la 5 ani cu executare la Şcoala de Corecţie, avînd
doar 17 primăveri, pentru că, împreună cu alţi doi tovarăşi, a răpit o
tînără de pe stradă şi a violat-o. Astăzi, demnitarul îşi mai aminteşte
doar că miliţienii l-au bătut două săptămîni ca să recunoască tot ceea
ce el susţine că nu a făcut. E inutil să vă mai spunem că acest episod
l-a ajutat enorm pe Bordeianu în cariera politică, fiind ales deputat
PSD de Vaslui…
CONTELE DE MONTE CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-87/
luni, 24 octombrie 2016
Săptămîna pe scurt - 21.10.2016
Etichete:
2016,
CONTELE DE MONTE-CRISTO,
dna,
fotbal,
literatura,
nato,
nobel,
octombrie,
Presă,
prm,
psd,
Revista România Mare,
Romania,
saptamana pe scurt,
sport,
udmr
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu