A trecut un an de la trecerea într-o lume mai bună a Tribunului
nostru, dr. Corneliu Vadim Tudor. Nu voi spune „trecerea în nefiinţă“,
pentru că este o expresie care nu îi plăcea, considera că trecerea
„dincolo“ era o nouă etapă în evoluţia noastră spre Absolut, un prag pe
care trebuie să-l trecem spre Lumină cu demnitate şi fără teamă! Îl
plîngem zi de zi, de atunci, nu e nevoie de ocazii speciale pentru a ne
aminti de Preşedintele de drept al României, ales de popor în anul 2000!
Ştim că este lîngă noi, simţim toate acestea şi noi, cei puţini, care
i-am fost alături pînă la capăt, ştim că ne veghează de acolo, de Sus,
şi cu un ochi rîde, cu altul plînge, precum Împăratul din poveste! Dar e
momentul ca, în inimile noastre, să-i rezervăm un loc sacru, numai al
nostru, şi, pe de altă parte, a venit vremea sa continuăm ceea ce ne-a
lăsat moştenire! Iubirea de Ţară, spiritul de sacrificiu, tăria de a
expune Adevărul, indiferent de consecinţe, de personajele vizate,
indiferent de cei care nu i-au înţeles talentul unic de pamfletar. Cine
ar crede că acest moment trebuie să fie de maximă pioşenie are dreptate,
dar şi greşeşte, într-un fel! Preşedintele Corneliu Vadim Tudor ne vrea
puternici, ne vrea continuatori ai idealurilor sale, ne vrea oameni
drepţi care au curajul să spună că tot ce ne-a dezvăluit el a fost
perfect adevărat. Jaf, Corupţie, Minciună! Ceea ce ne uimeşte este
faptul ca mesajul său curat, al „naţionalismului luminat“ a fost însuşit
de persoane şi forţe politice care l-au jignit chiar şi după Marea Sa
Trecere! Personaje care l-au hulit constant şi care cred că noi, cei
rămaşi, am uitat şi vom îngădui toate acestea. Nu vom îngădui ca ei să-i
sluţească şi să-i deformeze mesajul! Să-l preia ca şi cum ar fi sau ar
fi fost al lor dintotdeauna! Comportamente de epigoni! Dar, să nu ne
supărăm, în această zi! Epigoni au numai Geniile! Eminescu o ştia de
acum o sută şi ceva de ani!
„Iară noi? noi, epigonii?…/ Simţiri reci, harfe zdrobite,/ Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrîne, urîte,/
Măşti rîzînde, puse bine pe-un caracter inimic;/
Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;/
În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;/
Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!“
Odihniţi-vă în pace, Domnule Preşedinte! Nu puneţi la inimă nimic din ce se întîmplă! Ştim ce avem de făcut!
RUXANDRA LUNGU
Preşedinta OFRM (2009-2013)
http://romaniamare.info/epigonii/
duminică, 18 septembrie 2016
EPIGONII
Etichete:
2016,
bucuresti,
CORNELIU VADIM TUDOR,
istorie,
literatura,
OFRM,
poezie,
Presă,
prm,
Revista România Mare,
Romania,
RUXANDRA LUNGU,
septembrie
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Dumnezeu sa-l ierte !
RăspundețiȘtergere