UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ!

În ziua de 29 iulie 2012 a avut loc referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu. Conform Biroului Electoral Central (BEC), la acest referendum naţional au participat 8.459.053 de alegători, din care au votat DA, pentru demitere, un număr de 7.403.836 alegători şi NU, adică împotriva demiterii, doar 943.375 dintre alegători, iar 111.842 au fost voturi nule. Dacă aceste rezultate sînt raportate la numărul de persoane care s-au prezentat la referendum, înseamnă că 87,52% dintre alegători au votat pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu, 11,15% au votat împotriva demiterii lui şi 1,32% şi-au anulat votul. În urma acestor rezultate comunicate de BEC, în ziua de 1 august a.c., rezultă că de facto preşedintele suspendat Traian Băsescu a fost demis din funcţia de preşedinte al României. De jure, încă nu se ştie! Urmează ca, printr-o decizie a Curţii Constituţionale a României - care este amînată, în mod surprinzător, pînă pe 12 septembrie a.c. să se stabilească efectul votului la referendumul naţional, iar în cazul în care Curtea nu validează referendumul sau rezultatul acestuia, se va ajunge în Parlament, care va hotărî soarta preşedintelui suspendat Traian Băsescu. În urma votului exprimat de 8.459.053 de cetăţeni la referendumul naţional din 29 iulie a.c., s-a ajuns la un nou balamuc în politica românească şi rezultatul lui este incert. De ce? Pentru că Guvernul Ponta şi-a dat cu stîngul în dreptul şi a deschis Cutia Pandorei în legătură cu cifra de 18,3 milioane de alegători înscrişi pe liste (vii şi morţi), cifră care este mai mare decît în realitate cu mai mult de 2 milioane de cetăţeni, care au plecat în lumea de apoi sau care nu există în această viaţă, avînd date de identitate fictive. Fiind în Anul Caragiale, în mod incredibil, dar adevărat, Guvernul Ponta s-a ţinut de poante la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Preluînd evidenţele de la Guvernele Năstase, Tăriceanu, Boc şi Ungureanu, a comunicat la BEC un număr mai mare al alegătorilor înscrişi pe liste decît numărul total al locuitorilor din Bucureşti şi din foarte multe localităţi din numeroase judeţe. Guvernul Ponta nu a aflat că în Capitala României şi în judeţele ţării, pe lîngă adulţi, există 3,5%-4% minori din totalul populaţiei. Această aberaţie şi absurditate a Guvernului Ponta, însuşită şi de preşedintele interimar, Crin Antonescu, nu este întîmplătoare. Stratagema cu acele 2-3 milioane de cetăţeni fictivi înscrişi pe listele electorale a fost folosită de guvernele post-decembriste şi de partidele politice care s-au aflat, prin alternanţă, la Putere, împreună cu UDMR, cu scopul de a frauda alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale. Folosindu-se de cele peste 2 milioane de persoane fictive de pe listele electorale permanente şi de voturile aferente acestora, în mare secret, PDL şi USL (PSD, PNL, PC), împreună cu UDMR, au fraudat alegerile şi au eliminat Partidul România Mare din Parlament, din toate Consiliile Judeţene şi din Consiliile Locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ.

Pînă la anunţul făcut, joi, de către Curtea Constituţională, se conturau 3 variante posibile de soluţionare, la masa verde, a referendumului naţional din 29 iulie a.c., respectiv:

1) Să fie validat rezultatul referendumului şi să fie demis de jure preşedintele suspendat Traian Băsescu.

2) Să nu fie validat referendumul naţional de către Curtea Constituţională, datorită neparticipării la vot a morţilor înscrişi pe liste, în această situaţie trebuind să fie convocat Parlamentul în sesiune extraordinară, care să hotărască asupra căii de urmat.

3) Să fie anulat referendumul naţional, datorită boicotării lui de către preşedintele suspendat, Traian Băsescu, de către PDL, UDMR şi Guvernul Ungariei, dar mai ales din cauza interzicerii dreptului de a vota pentru un număr mare de cetăţeni, cărora le-au fost reţinute ilegal actele de identitate de către primari şi patroni de firme. În seara zilei de 27 iulie a.c., preşedintele suspendat, Traian Băsescu, într-o Conferinţă de Presă, le-a cerut primarilor şi liderilor locali ai PDL să restituie cărţile de identitate pe care le-au reţinut de la cetăţeni, pentru a nu putea vota la referendum, şi, de asemenea, să distrugă şi să dea foc listelor cu cetăţenii pe care i-au determinat să nu meargă la vot în 29 iulie a.c. Cei care au săvîrşit infracţiuni cu ocazia referendumului naţional au fost somaţi public de preşedintele suspendat să distrugă probele. La aceste cazuri se adaugă neparticiparea la vot a multor alegători, care au fost ameninţaţi de către primarii PDL că îşi vor pierde ajutoarele sociale, pensia minimă etc. La boicotarea referendumului naţional, inclusiv de către preşedintele suspendat, Traian Băsescu, este posibil ca, în decizia Curţii Constituţionale, să se ţină seama şi de neasigurarea buletinelor de vot şi a secţiilor de votare necesare pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate. Se ştie că, pentru circa 4 milioane de alegători români, alungaţi din Ţara-Mamă de Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, au fost organizate doar 301 secţii de votare, unde au fost trimise numai 500.000 de buletine de vot. Practic, nu au fost asigurate circa 3,5 milioane buletine de vot pentru alegătorii români din străinătate! Buletinele de vot respective au fost tipărite, dar au rămas în România. De ce? Ce s-a făcut cu ele? Cine le-a întrebuinţat şi cum? La aceste motive de anulare a referendumului naţional din 29 iulie a.c. se adaugă cel esenţial, respectiv cifra falsă de 18,3 milioane de alegători vii înscrişi pe listele electorale permanente. Se ştie că la această cifră, majorată fictiv, anunţată în mare grabă de ministrul Ioan Rus şi comunicată de Guvernul Ponta la BEC, se raportează numărul real al alegătorilor care au votat.

S-a ajuns la acest nou balamuc din politica românească, acum, pe tema referendumului naţional privind demiterea preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, datorită unei situaţii incredibile, dar adevărate: autorităţile Statului Român nu ştiu care este numărul real al alegătorilor, nici din ţară şi nici din străinătate. În mod normal, înainte de declanşarea referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Guvernul Ponta trebuia să stabilească, printr-o hotărîre, care este numărul cetăţenilor români cu drept de vot. Cifra respectivă trebuia comunicată şi Parlamentului, cu ocazia votării modificărilor şi completărilor la Legea referendumului. Guvernul Ponta nu a îndeplinit aceste cerinţe elementare şi obligatorii. Acum, după referendum, sînt vehiculate, oficial şi neoficial, mai multe variante referitoare la numărul alegătorilor români pentru referendumul naţional din 29 iulie a.c., şi anume:

1) 18.308.612 alegători înscrişi pe listele electorale, susţine ministrul Ioan Rus, al Administraţiei şi Internelor (MAI), este cifra viilor şi morţilor cu drept de vot. În listele electorale comunicate de MAI există un număr uriaş de persoane decedate, precum şi altele, care încă nu s-au născut. Ministrul Ioan Rus, partener de afaceri cu Paszkany Arpad Zoltan, unul dintre principalii sponsori ai lui Traian Băsescu şi al PDL, s-a grăbit să dea publicităţii şi să susţină, fără să verifice, că în România sînt 18.308.612 cetăţeni cu drept de vot la referendumul din 29 iulie a.c. Această cifră, de circa 18,3 milioane de alegători, este mai mare decît aceea de la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din anul 2004, cu toate că populaţia României a scăzut de atunci cu peste 3 milioane de oameni. Este incredibil, dar adevărat: Guvernul României nu ştie care este populaţia reală a ţării noastre! Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) nu are situaţia exactă a cetăţenilor români cu drept de vot, la nivel naţional şi pe localităţi, iar Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu cunoaşte care este numărul real al cetăţenilor români plecaţi în străinătate şi în ce ţări se află. Ca urmare, numărul de 18,3 milioane de alegători, comunicat de Guvernul Ponta la Biroul Electoral Central, este mai mare cu peste două milioane de cetăţeni faţă de realitate. De reţinut că Guvernele Năstase, Tăriceanu, Boc, Ungureanu şi Ponta au menţinut cifra falsă, de peste 18 milioane de alegători, pentru a putea jongla cu cîteva milioane de voturi şi a frauda alegerile. Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, a recunoscut la televiziune, în campania pentru referendum, că la alegeri puteau fi „mutate“ de la un partid la altul, sau de la un candidat prezidenţial la altul circa 2 milioane de voturi, cu ajutorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).

2) Cifra de 16.527.971 de alegători este susţinută de USL, pe baza calculelor făcute după ce, la solicitarea PSD, în 27 iulie a.c., Institutul Naţional de Statistică (INS) a comunicat că, după recensămîntul populaţiei şi locuinţelor din anul 2011, s-a stabilit că populaţia totală a României a fost de 20.254.866 de locuitori, din care 18,4% sînt minori, adică 3.726.895 de persoane. De reţinut că USL afla aceste cifre oficiale de la INS tîrziu, în ultima zi a campaniei pentru referendum, dar nu le-a mediatizat şi nu le-a comunicat imediat la BEC şi la Curtea Constituţională. De ce le-a ascuns pînă după referendumul din 29 iulie a.c.? Probabil pentru a „conserva“ cifra falsă de 18,3 milioane de alegători, cu care să se poată frauda apropiatele alegeri parlamentare din 2012 şi posibilele alegeri prezidenţiale anticipate din acest an.

3) 17.000.000 de alegători, a precizat în scris, în anul 2003, Curtea Constituţională. De atunci, populaţia României a scăzut dramatic, ca urmare a Holocaustului împotriva românilor. Acum, în Anul Caragiale, Curtea Constituţională putea să uite de această cifră şi să raporteze numărul votanţilor la referendumul din 29 iulie la viii şi morţii comunicaţi de ministrul Ioan Rus ca fiind înscrişi pe listele electorale. Ce vină au cei aproape 8,5 milioane de alegători care s-au prezentat la referendum şi de ce numărul lor să fie raportat la numărul celor înscrişi în listele false, la care face trimitere ministrul Ioan Rus?

4) 16.600.000 de alegători rezultă din sistemul informatic al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, care a fost inaugurat de preşedintele Băsescu.

5) Cifra de 17.000.000 de alegători este susţinută de către specialiştii în demografie din România.

6) 16.100.000 de alegători au existat în România în 2010. Aşa a susţinut public preşedintele Traian Băsescu, spre sfîrşitul anului respectiv. Dînsul a declarat că populaţia României în acel an a fost de 19,8 milioane de locuitori. Scăzînd cele 3.700.000 de minori, rezultă că cifra pe care o cunoştea şi o ştie preşedintele suspendat, Traian Băsescu, pentru alegătorii cu drept de vot este de circa 16,1 milioane. Cu toate că această cifră este cea mai apropiată de realitatea faptică, Traian Băsesu şi liderii PDL nu au spus adevărul Poporului Român şi au acceptat şi vehiculat cifra falsă de 18,3 milioane de cetăţeni cu drept de vot la referendumul naţional din 29 iulie a.c. Deci, cu peste 2 milioane de persoane fictive!  

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) recunoaşte abia acum, după referendum, că listele electorale sînt greşite. Obligaţia legală cu privire la stabilirea numărului real al alegătorilor din România revine Guvernului, Autorităţii Electorale Permanente şi Biroului Electoral Central. Înainte de referendumul din 29 iulie a.c., acestea nu au fost preocupate şi nu au stabilit numărul real al alegătorilor, iar după referendum au serioase îndoieli şi au realizat că şi-au bătut joc de Poporul Român, mai ales de cei care s-au prezentat la vot. Singurii neafectaţi sînt decedaţii de pe listele electorale neactualizate.

Acum, după referendum, preşedintele suspendat Băsescu şi liderii PDL cer Curţii Constituţionale ca, împotriva voinţei exprimate de 87,52% dintre alegătorii care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, să invalideze acest referendum şi să raporteze pe cei 8.459.053 de participanţi la vot la cifra falsă de 18.304.000 de alegători, şi nu la cea reală, care este mai mică cu peste 2 milioane, respectiv de circa 16.100.000 de alegători, cifră cunoscută de către Traian Băsescu şi conducătorii PDL. Suspendatul preşedinte vrea să se întoarcă la Palatul Cotroceni, sfidînd votul pentru demiterea sa din funcţie, dat de 7.403.836 de cetăţeni, cifră mai mare cu 2 milioane decît cei care l-au votat la alegerile prezidenţiale din anul 2009. Liderii PDL şi preşedintele suspendat îşi argumentează pretenţia de invalidare a referendumului pe faptul că aceia care nu s-au dus la vot, inclusiv morţii din listele electorale, au spus NU demiterii. Fiind în Anul Caragiale, după o asemenea „logică“ portocalie, rezultă că, adunînd la cei care s-au prezentat la vot pe cei care au spus în gînd NU demiterii, se ajunge la o participare de cel puţin 100% la referendumul din 29 iulie a.c. şi, pe cale de consecinţă, Curtea Constituţională îl validează fără probleme.

Logic şi legal, Curtea Constituţională nu trebuie să valideze referendumul naţional din 29 iulie a.c. şi datorită următoarelor motive temeinice:

a) Boicotarea referendumului naţional de către preşedintele suspendat Băsescu şi de către PDL care au cerut alegătorilor să nu se prezinte la vot. Fapta este extrem de gravă şi incredibilă în Uniunea Europeană. PDL a încălcat Legea partidelor politice, Legea nr.14/2003, art.2, care obligă partidele să stimuleze participarea cetăţenilor la scrutinuri. Cu toate acestea, nici spre finalul campaniei pentru referendum şi nici după referendum, liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, nu s-au adresat cu plîngeri la Tribunalul Bucureşti şi nu au solicitat scoaterea în afara legii a PDL. Românii ştiu bine: „Corb la corb nu-şi scoate ochii!".

b) Amestecul în treburile interne ale României şi influenţarea grosolană a referendumului naţional din 29 iulie a.c. făcute de Guvernul Ungariei, prin premierul Viktor Orban, care i-a îndemnat pe cetăţenii români de etnie ungară să nu participe la vot. Premierul Ungariei s-a aflat, în ultima săptămînă a campaniei pentru referendumul din 29 iulie a.c., la Universitatea de vară de la Tuşnad, unde i-a asigurat pe cetăţenii români de etnie ungară că Ungaria sprijină toate acţiunile vizînd autonomia teritorială şi dezmembrarea României, iar la referendum le-a cerut ungurilor să-l boicoteze prin neparticiparea la vot. După referendum, s-a constatat că ungurii din Ardeal şi din Bucureşti nu s-au prezentat la vot. Ei au fost asiguraţi de conducătorii Guvernului Ungariei că, dacă contribuie la blocarea demiterii lui Traian Băsescu, vor obţine autonomia teritorială a mai multor judeţe din România. Cu toate că declaraţiile antiromâneşti ale premierului Ungariei au fost publice, nu a existat nici o reacţie fermă din partea actualilor şi foştilor conducători ai României. Au făcut pe surdo-muţii: preşedintele interimar Crin Antonescu, preşedintele suspendat Traian Băsescu, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Biroul Electoral Central, liderii PDL şi UNPR, foştii preşedinţi ai României, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. O reacţie palidă a avut premierul Victor Ponta, care a spus că este „foarte revoltat". În acea situaţie de la Tuşnad, Guvernul României trebuia convocat în şedinţă extraordinară şi să hotărască închiderea Universităţii ungureşti de la Tuşnad, să-l declare persona non-grata pe premierul Ungariei, Viktor Orban, şi să-i înştiinţeze pe conducătorii Uniunii Europene despre cele întîmplate. Viaţa a confirmat, din nou, cîrdăşia dintre foştii şi actualii conducători ai României şi ai partidelor politice parlamentare cu UDMR şi conducătorii Ungariei. De mai bine de 21 de ani, Partidul România Mare este singurul care a acţionat cu fermitate împotriva acţiunilor antiromâneşti ale Ungariei şi UDMR, solicitînd inclusiv închiderea Universităţii de vară de la Tuşnad, unde au participat de multe ori preşedinţii Emil Constantinescu şi Traian Băsescu. Curtea Constituţională a României a rămas să hotărască, în 12 septembrie a.c., în privinţa referendumului naţional din 29 iulie a.c. De facto, peste 7,4 milioane de români, prin vot, l-au demis pe preşedintele suspendat Traian Băsescu. De jure se va ajunge la aceeaşi soluţie. Pentru tot balamucul produs cu ocazia referendumului naţional din 29 iulie a.c., amplificat de cifra falsă a numărului alegătorilor cu drept de vot, este necesar să fie traşi la răspundere şi pedepsiţi toţi cei vinovaţi, inclusiv preşedintele interimar Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta. În cazul în care Curtea Constituţională decide anularea referendumului din 29 iulie a.c. şi organizarea unui nou referendum, se impune ca toate cheltuielile ocazionate de referendumul precedent să fie imputate persoanelor vinovate.

Aşadar, a fost prelungită, cu circa o lună, de către Curtea Constituţională, agonia preşedintelui suspendat Traian Băsescu. A fost amînată cu cel mult o lună adoptarea unei decizii de către Curtea Constituţională. Sînt şanse ca serialul „Balamucul" să devină şi mai interesant în cursul lunii august a.c. Vaporul lui Traian Băsescu s-a scufundat! Ca urmare a referendumului naţional din 29 iulie a.c., PDL şi USL se prăbuşesc împreună. USL a demonstrat, împreună cu Guvernul Ponta, că nu a fost în stare nici măcar să stabilească numărul real al cetăţenilor cu drept de vot din România. După ce ministrul Ioan Rus a declarat că „referendumul a fost bine organizat“, USL şi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor au solicitat Curţii Constituţionale să constate că Guvernul Ponta a comunicat o cifră falsă referitoare la numărul alegătorilor vii din România. În mod normal, în actuala situaţie, Guvernul Ponta trebuia să ceară un răgaz Curţii Constituţionale pînă cînd elimină morţii şi persoanele fictive din listele electorale folosite la fraudarea alegerilor de către Regimurile Iliescu, Constantinescu şi Băsescu. Preşedintele interimar Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta se încăpăţînează să prezinte scuze Poporului Român pentru tot balamucul şi harababura din timpul şi de după referendumul naţional din 29 iulie a.c. „Intuind“ decizia Curţii Constituţionale, premierul Victor Ponta şi ministrul de Interne Ioan Rus au plecat liniştiţi în concediu la Marea Neagră şi se simt foarte bine în vilele moştenite de la Regimul Ceauşescu.

Serialul „Balamucul“ continuă, iar o consecinţă bună a referendumului naţional din 29 iulie a.c. o constituie faptul că românii au aflat una dintre modalităţile importante de fraudare a alegerilor post-decembriste de către cei care s-au aflat sau se află la Putere.

Dr. GHEORGHE FUNAR,

Secretar general al PRM,

Preşedintele Filialei PRM Cluj

Ziarul TRICOLORUL , nr 2531 / 03.08.2012