– Strigoiul care bîntuie ţara pe trei cărări – Jos Mafia! Sus
Patria! – Dragnea recunoaşte hoţiile alor săi – Desenele animate nu e
ce pare – Madonna a rămas necîntată – Campania electorală s-a încheiat –
Distanţa dintre viaţă şi moarte – Dacă Florin Piersic candida… –
Megaescrocheria tarifelor RCA – Culmea deturnării de fonduri – Pe
Kelemen Cap de Lemn îl mănîncă pielea de măgar – Pe Ilie Năstase îl
mănîncă Brigitte – Ce spunea Blaga despre Cioloş – Domnul Diavol –
Naţionala de petarde
– „În această campanie voi bîntui ţara”, ne-a ameninţat Matrozul
Chior. N-a precizat pe cîte cărări. Totuşi, să se ferească de usturoi şi
de răscruci fiindcă, din cîte îmi amintesc de la lecţiile de
materialism dialectic şi istoric, pe acolo li se înfige un ţăruş nu
unde-şi doresc ei, ci în inimă. Şi cum chefliul n-are corazon, e posibil
ca alegătorii să-l tragă în clasica ţeapă, taman în Piaţa Victoriei. Va
fi o bucurie de scurtă durată. – La aceeaşi adunătură de cheflii a
pronunţat de mai multe ori numele ţării (România, pentru cititorii
udemerişti), fără să-i crape pingeaua obrazului. – Ministrul Nemuncii,
Dragoş Pîslaru, celebrul producător de curent, a deschis iarăşi gura,
pornind instantaneu reactorul doi de la Cernavodă: ,,Statul Român dă
bani unor oameni care stau, lîncezesc şi sînt trîntori!”. Şi votează
PSD-ul sau PNL-ul, în funcţie de culoarea bandiţilor care-şi zic
primari, şi care sînt principalii vectori de corupţie electorală. P-asta
n-a mai zis-o băiatul ăsta, care, în ciuda aparenţelor, nu-i prost,
doar se preface. Atîta doar că-i pare rău că majoritatea beneficiarilor
de ajutor social votează cu ceilalţi. În rest, are dreptate să-l
confirme pe Cioloş: cel puţin 20% dintre asistaţii sociali primesc bani
degeaba. În frunte cu membrii guvernului prostocrat. – Liviu Dragnea
recunoaşte că banii destinaţi autostrăzilor au fost furaţi. Pentru
colaborare cu Justiţia, ar trebui să primească o pedeapsă cu suspendare
din viaţa publică. – Dar nu vă povestesc cum i-a izbit patriotismul pe
hoţomanii care s-au înscris în competiţia electorală cu scopul nobil de
a-şi continua cariera bazată pe îndemînare şi nebăgarea de seamă a
celorlalţi! Ia fiţi atenţi ce sloganuri şi-au tras iubitorii de arginţi:
,,Îndrăzneşte să crezi în România!” (PSD), ,,Îndrăzneşte să crezi în
România condusă de oameni cinstiţi!” (PNL), ,,Redăm România românilor!”
(ALDE), ,,Luptăm pentru România!” (PMP). Mucuşor Dan s-a trezit şi el că
,,… în sfîrşit, ai cu cine!” (dar, evident că n-ai cu ce), iar
udemeriştii sînt corecţi faţă de Ungaria pînă la capăt: ,,Salvaţi
Transilvania de Bucureşti!”. Măi, băieţi, ce-aţi zice voi de ,,Jos
Mafia! Sus Patria!”. Ho, de ce-aţi zbughit-o ca puii de potîrniche?! Nu
vă place prima parte? Că de-a doua ştiu că nu vă pasă. – Mitingurile
electorale ale PNL, PMP şi ale celorlalţi trampalii par întîlniri ale
alcoolicilor anonimi. – Anul 2016 va rămîne anul Brexit şi al alegerii
lui Trump, se plîng sörösiştii. Şi care-i problema? Am observat că
românii se dau cu capul de pereţi mai abitir decît americanii. Staţi
cuminţi la locurile voastre, nu s-a schimbat nimic. Doar stăpînul e
altul. – Aşa cum v-aţi prins deja, şi dacă nu v-aţi prins nu-i timpul
trecut, al 45-lea preşedinte al imperiului american este Donald Trump.
Alegerea lui a fost prezisă într-un episod (,,Bart în viitor”) din
celebrul desen animat ,,Familia Clinton”, pardon, ,,Familia Simpson”,
difuzat în anul 2000. Miliardarul Trump va fi înlocuit, după un mandat
dezastruos, de către Lisa Simpson, ,,prima femeie heterosexuală” (te-ai
prins, Remus Cernea?) preşedinte al SUA. Ia să ne uităm cu mai multă
atenţie la desenele animate, că nu mai sînt demult ce par a fi. Oare şi
în America sînt apanajul Serviciilor? Vă mai amintiţi cît am tras noi cu
Popeye Marinarul? – Dar alegerile americane au stîrnit mai multă patimă
în România decît peste Ocean. Marii gînditori muioritici, dedulciţi la
banii unor mari bandiţi contemporani, mascaţi în filantropi universali,
s-au dat de ceasul morţii în campania electorală (în campania lor), că
Donald este pentru ei ceea ce a fost Vadim pentru România în 2000. Au
uitat, însă, să spună că la ei nu se schimbă rezultatele din pix sau din
soft. Atît îi duce pe ei trotineta, între Vadim şi Trump sînt miliarde
de ani de cultură, tot aşa cum, în sens invers, sînt miliarde de dolari.
Singura asemănare este sprijinul popular de care s-au bucurat amîndoi,
numai că în SUA regulile jocului sînt respectate. În România, regulile
sînt făcute ca să fie încălcate, şi nu contează cum se votează, ci doar
cine numără voturile. Aşa s-a instalat Mafia la butoanele oficiale ale
puterii, de unde supraveghează distrugerea metodică a naţiunii române.
Jaful instituţionalizat, corupţia înfiorătoare, dispreţul absolut faţă
de valorile acestui neam sînt caracteristicile definitorii ale regimului
politic românesc. Doar măştile s-au schimbat, piesa s-a jucat cu
aceiaşi actori, dirijaţi de acelaşi regizor de filme de groază. Spre
deosebire de România, americanii respectă cutumele, chiar dacă nouă ni
se par bizare. Hillary a cîştigat la votul popular, dar a pierdut la
numărul de electori (la fel ca Al Gore în confruntarea cu George Bush
jr., în 2000). Şi-a recunoscut înfrîngerea (probabil va primi şi ea, în
compensaţie, Premiul Nobel pentru Pace între două dobitoace), ţara
trebuie să meargă mai departe pe drumul pe care poporul american l-a
hotărît, după propriile reguli. Fanii ei vor mai demonstra două-trei
zile, după care se vor lua cu altele (sex, drug and rock and roll) şi
vor uita de meandrele concretului. Poate ăsta-i secretul succesului
americanilor: respectul faţă de dorinţa majorităţii, dar şi faţă de
învinşi. Imediat, noul preşedinte, care a dezbinat societatea americană
într-atît încît să cîştige, şi-a asumat rolul de unificator al
,,măreţului popor american” (aşa a zis în primul discurs). Toată
manipularea electorală, toate teoriile absurde au fost aruncate la coşul
de gunoi al istoriei încă din momentul începerii votului. Preocuparea
noului lider este pentru ca poporul american să continue să viseze la o
viaţă şi mai bună, indiferent ce se va întîmpla cu restul lumii. La noi,
a doua zi după alegeri, învingătorii frauduloşi sînt preocupaţi să le
dea la cap învinşilor şi susţinătorilor lor. Pentru ei, poporul nu
există, există numai interesele de grup. Cuvinte ca ,,visul românesc”,
,,fericire”, ,,naţiune măreaţă”, ,,bunăstare” nu se aud nici măcar în
campaniile electorale mizere şi absurde. Noi nu sîntem SUA, noi nu mai
sîntem nici măcar România. Şi dacă nu cîştigă la vot cine vor
structurile mafiote transpartinice care ne sufocă, există instituţii
specializate care schimbă rezultatul din condei. Dumnezeu să
binecuvînteze America! Dumnezeu să binecuvînteze România! De la oameni
nu-i nici o speranţă. – Cea mai dezamăgită de alegerea lui Trump e
Madonna, care a vrut să profite de ocazie şi să facă o tură cu toţi
aceia care-o votează pe Hillary. Aşa a rămas coarda bătrînă, şi
necîntată, şi cu banii luaţi, ca să-l cităm pe Herodot de la Medgidia. –
În condiţiile în care votul identitar din Marea Britanie şi din SUA
întoarce civilizaţia din drumul ei către nicăieri, conducătorii aflaţi
la cîrma României, ascunşi sub un strat gros de propagandă libidinoasă,
vor izbi foarte curînd corabia ţării de stîncile realităţii. Are poporul
puterea de a discerne binele de rău şi de a se întoarce în istorie, sau
aşteaptă să-i facă alţii revoluţiile electorale? Asta-i întrebarea. – O
ţară ca a noastră, aflată la o aruncătură de băţ de Rusia, ar trebui să
aibă relaţii bilaterale strînse (şi) cu aceasta. Numai cacealmiştii
mizează pe o singură carte. Liderii României au pus ţara pe o pantă
periculoasă. Preţul nu va fi plătit de ei, cu dobînzile şi penalizările
aferente, ci de Poporul Român. Care nu e vinovat că e condus de ticăloşi
impuşi din afara ţării. Deşi, uneori, pare complice. Prea acceptă orice
i se dă, prea doarme-n opinci. – Cioloş penelistul a căzut şi şi-a rupt
pliscul. Din băiatul simpatic, care se bătea pe chimir cu păstorii, pe
la tîrguri agricole, n-au mai rămas decît mătreaţa şi gropile din obraz.
Care, de cînd cu înrolarea pe frontul alegerilor, au devenit mai adînci
decît Groapa Marianelor, de nici nu mai zici că are obraz.
– Unii zic, în necunoştinţă de cauză, că a început campania electorală.
Eroare în falş, vorba celebrei academiciene din Petreşti. La 11
noiembrie, campania electorală s-a încheiat. Bine, şmecherii o numesc
precampanie. Sîntem singura democraţie (v-aţi prins de glumă?) unde se
întîmplă aşa ceva. În aşa-zisa campanie se fac doar ultimele reglaje.
Îmbogăţiţii din furt cumpără spaţiile de emisie, îşi revarsă burdihanele
pe canapelele din studiouri şi stabilesc viitoarele direcţii ale
jafului. Şi pentru că România este ţara tuturor imposibilităţilor,
jefuitorii îşi vor face campanie tot pe banii statului, adică ai noştri.
Ipocrizie, batjocură şi sperjur, asta caracterizează viaţa politică din
România. – Totuşi, o veste bună pentru DNA. Aruncînd un ochi pe listele
de candidaţi, îmi dau seama că au mult de lucru şi pe viitor. –
Întrebare întrebătoare: Se mai îndoieşte cineva că bursierii Sörös au
pătruns în toate instituţiile Statului Român, pe care-l torpilează
zilnic cu substanţa mucilaginoasă care le ţine loc de creier? Dacă mai
există o singură persoană care nu s-a lămurit cum stă treaba cu
onaniştii, oengiştii, prostocraţii şi alţi viruşi de sistem, să se suie
pe scaun ca să-i trag o pereche de palme. – ,,Pe o capodoperă nu te
aşezi cu fundul, chiar dacă este de piatră”, a bîiguit Matrozul Chior de
Beat, bătînd şaua să priceapă gloaba prezidenţială. A uitat cum a
tratat el România! Poate după o stacană de varză murată îi va reveni
memoria minţii. Dacă nu, să ţină cont de sfatul din textul de mai sus şi
să mă caute. Pe mine mă găseşte treaz. – Bine, el a zis şi că ştie ,,ce
ştiu toţi” şi ştie şi ce ştie el! Iar noi ştim ce ştim noi despre acest
strigoi, care bîntuie pe trei cărări posturile de tembeleviziune. –
Faptul că dispare presa scrisă românească nu este neapărat o consecinţă a
avîntului presei virtuale (în general, de foarte proastă calitate), ci
rezultatul afundării în prostie şi analfabetism funcţional a societăţii
româneşti. Moartea educaţiei serioase echivalează cu moartea spiritului.
– Rezultatul celui mai mare accident de pe Autostrada Soarelui (A2),
produs la 5 noiembrie: 4 morţi, 56 de răniţi şi 30 de maşini bulite.
Cauza? Prostia şoferilor care îi dau talpă şi pe ceaţă, fără să respecte
distanţa dintre viaţă şi moarte. Ţinînd cont de urmările tragice ale
acestui accident, au dreptate şi autorităţile româneşti să nu se
strofoace prea tare în ceea ce se numeşte, la mişto, programul
construcţiei de autostrăzi. – În sfîrşit a fost arestat luptătorul
pedelist împotriva corupţiei, Sorin Blejnar, bănuit că între apropiaţi i
s-ar spune ,,Regina”. Poate ne spune ceva şi de Codruţ Marta, că prea a
dispărut ca măgarul în ceaţă. Gurile rele zic că a plecat, doar cu
bilet dus, într-o lume unde nu-i nici întristare, nici suspin, nici taxe
de protecţie la partid. O fi în Cuba? – Presa de sub chiloţi a
descoperit că Florin Piersic s-a apucat de stand-up comedy, la 81 de
primăveri. Măi copii, măi ciocoflenderilor, stand-up-ul încă n-a ajuns
la nivelul lui Florin. El e un personaj unic, care poate să facă umor
pînă la sfîrşitul lumii, cînd o să constate că nici extratereştrii n-au
toată ţigla pe casă, din care cauză pot să-i giugiulească bîrzoiul, ca
Ion Iliescu. Dacă se năştea în SUA, acum nu mai era Trump preşedinte. –
În orice caz, alegerea lui Trump au făcut-o Serviciile Secrete
americane, care veghează ca alternanţa la putere să nu fie vorbă în
vînt. Şi, în general, preşedinţii republicani au fost oamenii CIA.
Lucrurile au fost clare din momentul în care s-au deschis tot felul de
proceduri împotriva Killăriţei Clinton, doamna respectivă fiind
conducătoarea de facto a SUA şi pe vremea în care Monica Lewinski era o
simplă stagiară. Şi nici Barack nu-i punea la îndoială calităţile
organizatorice şi setea de putere. Dacă punea gura la pămînt, ea scotea
petrol din Orientul Mijlociu. – Noile tarife RCA ne scot din buzunare şi
ultimii gologani. Nu se mai termină cu hoţia din ţara asta! – Culmea
deturnării de fonduri nu a fost atinsă în România, cum ar fi fost
normal, ci în Statul Islamic. Dacă şi teroriştii au început să se fure
între ei, detonînd valizele cu dolari prin cazinouri, planeta a devenit o
bagabonţeală generală. – Brigitte Sfăt, nevasta lui Ilie Năstase, nu
divorţează, deoarece este penticostală şi nu-i permite religia. Dar, de
cîte ori Ilie face cîte un tie-break, ea atacă insistent cu reverul şi
îşi cumpără cîte o maşină. Deci, dacă vreţi să vă lămuriţi cîte seturi a
cîştigat Năstase în ultima vreme prin neprezentarea în patul conjugal,
deschideţi uşa garajului Brigittei. Dacă e plin, înseamnă că marele
cuceritor încă mai cîştigă turnee de Grand Slam, iar Brigitte
demonstrează cîtă dragoste sălăşluieşte sub siliconul inimii. Cam pe
mulţi bani, dar merită, mai ales că ilustrul ei soţ a luat-o la ciocane
şi pe Iulia Albu, nu cum ar fi vrut ea, dar orişicît. A stricat-o la
fizionomia obrazului, fiindcă Şmecherita, care se dă mare modistă, n-ar
fi ştiind să facă o ciorbă bună. Vă daţi seama ce-a fost pe găina aia
care-i ţinea loc de pălărie! Cred c-a mîncat-o căţelul-poşetă şi s-a
îmbolnăvit de buba mînzului. – Kelemen Cap de Lemn nu poate trece peste
durerea provocată de Unirea Veşnică a Transilvaniei cu România, aşa că,
de durere, mănîncă rădăcină de gard (un fel de muştar bio, consumat în
pragul alegerilor de udemerişti). După ospăţ, speră să continue
petrecerea scabroasă în Parlament. La cît de dezbinaţi sînt românii,
acest lucru se va întîmpla cu siguranţă. Peste durerea asta nu se poate
trece decît agăţînd o opincă pe clădirea Parlamentului maghiar.
Cunoaştem drumul… – Băiatul cumsecade care părea Cioloş, cu faţa aia a
lui de ţopîrlan crescut printre limba vacii şi pilda ţigăncii, a
dispărut de parcă n-ar fi fost. În locul lui a răsărit un vulpoi avid de
putere, care s-a împodobit cu penele altcuiva, în dorinţa de a ateriza
pe scaunul de premier. ,,Cu penele altcuiva te poţi împodobi, dar nu
poţi zbura!”, spunea Blaga. Lucian Blaga. Cît despre penele PNL-ului, cu
ele nu mai pot zbura nici măcar urmaşii lui Blaga. Vasile Blaga.
– Marţianul Nebun, căruia unii îi zic CTP, vrea să interzică sărutul! În
plus, are pretenţia să i se spună Domnul Diavol, fiind, citez,
,,nonreligios”. Numai el ştie ce înseamnă asta, cert este că omul, e un
fel de-a spune, nu e de pe lumea asta. Vine de pe planeta Guzganilor
Rozalii. – Pe Arena Naţională, polonezii ne-au tratat ca la Auschwitz.
N-a fost greu să ajungem acolo, întrucît neamţul Daum avea harta lipită
de stomacul burţii, furajat cu 600.000 de euro anual, cel mai mare
contract din istoria Naţionalei. 3 la 0, fără drept de apel. Polonezii
au aliniat o echipă de fotbal, românii au trimis pe teren nişte
cioflingari. Cum ar spune gînditorul de la Hamangia: petarde în tribune,
petarde pe teren… – Senatorul PTRU (licenţiat la şcoala de hoţomăneli a
PSD-ului, şi cu studii postuniversitare la academia din fundul curţii
lui Oprea), Marius Isăilă, a fost condamnat definitiv la 5 ani şi 4 luni
de închisoare cu executare. Nu mai departe de săptămîna trecută, vă
spuneam că multe candidaturi ale acestui bordel politic vor fi
contrasemnate de Laura Codruţa Kövesi. Vă ţinem la curent continuu şi
alternativ cu ce se mai întîmplă în acest stabiliment, din care fac
parte, printre alte monumente de moralitate, Avocatul Arpacaş şi Ghiţă
din coteţ…
CONTELE DE MONTE-CRISTO
http://romaniamare.info/saptamina-pe-scurt-91/
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu