Stimaţi compatrioţi,
Mă prezint, din nou, în faţa voastră, cu aceeaşi inimă
curată ca în prima mea campanie electorală - cea pentru alegerile locale, din
primăvara anului 1992. Atunci, în pofida atîtor greutăţi şi nemulţumiri, încă
existau un elan romantic, un cavalerism în relaţiile umane. Trăiau oameni
importanţi, care au făcut ceva pentru ţara asta: scriitorii Eugen Barbu, Fănuş
Neagu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Romulus Vulpescu, Mihai Ungheanu,
istoricul Mircea Muşat, generalii Valeriu Buzea, Ioan Alexandru Munteanu,
Victor Voichiţă, ziaristul Aristide Buhoiu, regizorii Sergiu Nicolaescu, Geo
Saizescu, Andrei Blaier, actorul Ştefan Iordache şi mulţi alţii. Toţi erau
prietenii mei. Cu toţi mă sfătuiam, deseori, în probleme importante de ordin
social şi cultural. În aceşti ani s-au întîmplat multe şi au trecut în lumea
umbrelor atîtea valori. Desigur, viaţa a mers înainte şi fără aceşti oameni,
dar a mers prost şi ţara s-a îndreptat într-o
direcţie greşită. Total greşită. Parcă ispăşim blestemul uciderii în Sfînta Zi
de Crăciun, cînd serbăm Naştere Mîntuitorului, a unui om care a făcut destule
greşeli, fără îndoială, dar în comparaţie cu diletanţii şi şarlatanii care i-au
luat locul apare ca un om pozitiv - de-aia îl şi regretă românii. Fireşte, nu
mă încălzeşte cu nimic că am avut dreptate şi că toate semnalele mele de alarmă
s-au dovedit a fi corecte. România se confruntă, azi, cu aceleaşi trei mari
probleme ca acum un sfert de veac:
1) problema nivelului de trai;
2) problema corupţiei;
3) problema naţională.
Nu este nici
timpul, nici locul, să stabilim cine e vinovat de dezastrul ţării; românii ştiu
foarte bine şi nu mai pot fi induşi în eroare. Ţara e vraişte şi totul merge
din rău în mai rău. În loc să luăm ce era bun în socialism şi în
capitalism, am luat ceea ce e rău. Ca la noi, la nimeni. Dar acest ciclu
blestemat, de 25 de ani, trebuie să ia sfîrşit. şi va lua. Numai şi numai
pentru simplul fapt că mai rău de atît nu se poate. Eu am încredere deplină în
forţa de regenerare a Neamului Românesc, care a mai trecut prin răspîntii
istorice de un dramatism copleşitor, aşa cum au fost anii 1917 şi 1940, dar,
aidoma unui miraculos fluviu subteran, a ieşit la lumină şi a învins. Cred în
înţelepciunea oamenilor maturi, pe care încercările vieţii i-au ajutat să
distingă binele de rău. Şi mai cred şi în patriotismul năvalnic al tineretului,
care nu vrea să-şi ia lumea în cap, ci să trăiască într-o ţară
normală, prosperă, demnă şi respectată în lume. Am spus-o şi o repet: România
nu are voie să fie o ţară săracă! România e
una dintre cele mai bogate ţări în resurse naturale, şi mă refer, în primul
rînd, la aur, argint, uraniu, la alte metale rare, la petrol, gaze, marmură,
lemn. Şi eu ştiu bine ce vorbesc. Studii ştiinţifice sub egida ONU au stabilit
că această ţară cu pămînt fertil, cu un bogat
regim hidrografic, cu ieşire la
Mare, cu Delta celui mai viguros fluviu al Europei - poate
hrăni 82.000.000 de locuitori.
Din păcate, după 25 de ani de tranziţie către
haos, importăm cca. 75% din necesarul de
hrană. Au ajuns turcii să ne facă pîine, mai mare ruşinea! Nişte
mafioţi băştinaşi şi străini tot încearcă să jefuiască marile comori cu care
ne-a dăruit Dumnezeu. M-am luptat, din răsputeri, cu aceste bande de crimă
organizată. Am fost, timp de 16 ani, senator al României, adică 4 legislaturi,
şi 5 ani membru al Parlamentului European. Mă mîndresc nu numai cu faptul că am
contribuit, ca şef de partid, la integrarea României în Uniunea Europeană -
aceasta fiind singura direcţie corectă, de altfel - dar eu am redactat TOATE
documentele importante, necesare acestui proces, începînd cu faimoasa Scrisoare
de la Snagov,
din 1995, şi continuînd cu Scrisorile de intenţie pe care le-am primit de la
premierul Mugur Isărescu, în anul 2000, şi de la preşedintele Ion Iliescu, în
anii 2002 şi 2004, pe care le-am rescris. Unii au uitat, sau poate că nu au
ştiut niciodată, dar pentru aderarea ţării era nevoie de consensul tuturor
forţelor politice parlamentare, iar eu, ca preşedinte fondator al Partidului
România Mare, am asigurat acest consens. Acolo, în Europa civilizată, e locul
României! Cine spune altceva nu e slab de minte, ci e un duşman al acestei
ţări. Ca sociolog şi istoric cred că am o reprezentare
exactă a lucrurilor. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, în iunie 2009, am devenit
membru al Parlamentului European. Nu am aderat la nici un grup politic şi nici
n-am solicitat aşa ceva, pentru simplul motiv că nu sînt nici socialist, nici
liberal, nici ecologist. Eu am fost şi am rămas ceea ce fuseseră iubiţii mei
părinţi: un creştin patriot. Fiindcă Dumnezeu lucrează prin mijlocirea ţărilor
şi a popoarelor. Iar eu cred într-o Europă a Patriilor, după cum spunea unul
dintre fondatorii actualei arhitecturi continentale, generalul Charles de
Gaulle. Ca independent, nu prea beneficiezi de multe minute la
microfon, dar tot am reuşit să rostesc 31 de discursuri. Au fost discursuri
adevărate, nu chestiuni procedurale, de aflare în treabă. Despre ce am vorbit?
Despre ţara noastră, devastată de corupţie şi anarhie. Despre locul României în
lume. Despre morală şi religie. Mă bucur că am reuşit ca, la 5 mai 2010, să
influenţez, decisiv, votul în Aula de la Strasbourg împotriva utilizării cianurilor la Roşia Montană. Ţin
minte cu precizie data, fiindcă acela a fost un moment de hotar în Istoria
modernă a României. Rezoluţia adoptată atunci de Parlamentul European, cu un
vot covîrşitor, avea să capete valoare de Lege şi toată lumea a trebuit să ţină
seama de ea. Fireşte că şi oamenii din Munţii Apuseni au dreptate, fiindcă vor
locuri de muncă, dar fondul problemei e acesta: aurul, argintul, uraniul şi
celelalte uriaşe bogăţii trebuie exploatate raţional, şi fără distrugerea
mediului, exclusiv în folosul Poporului Român, nu al Mafiei străine. Nici o ţară din lume nu renunţă la bogăţiile sale! Românii sînt
minţiţi, sistematic, prin ascunderea, sau falsificarea adevărului: la Roşia Montană nu
sînt doar 200 de tone de aur, ci aproximativ 4.000 de tone (pepite, filoane,
vîltori şi pereţi întregi) precum şi 300 de tone de uraniu, de cea mai bună
calitate. Am mai vorbit, de la microfonul înaltului forum continental, despre
degradarea Justiţiei din România, care pedepseşte, cu ani grei de temniţă,
oameni nevinovaţi, dar îi face scăpaţi pe tartorii care vă înfometează pe voi.
Am demascat, de mai multe ori, apucăturile barbare, de fraudare a alegerilor,
care au devenit o boală foarte periculoasă, din pricina căreia românii sînt tot
mai scîrbiţi de politică. Am atacat, de asemenea, Mafia din fotbalul românesc,
care a năpăstuit echipe de mare tradiţie, cum sînt Politehnica Timişoara şi Universitatea Craiova. De
altfel, iată cîteva dintre titlurile discursurilor mele, rostite la Bruxelles şi Strasbourg:
„Salvaţi România!; S.O.S. Poporul Român!"; „Avem datoria să apărăm
vestigiile sacre ale tuturor religiilor"; „Masacrarea cîinilor din România
trebuie să ia sfîrşit!"; „De la exportul de Revoluţie la exportul de
Faliment"; „Parlamentul European a oprit Cernobîlul de la Roşia Montană";
„Acuz corupţia şi şantajul din Occident!"; „Expulzarea ţiganilor - o
ruşine a Secolului XXI"; „România este desfigurată de Mafia din Justiţie
şi Poliţie"; „Peştera Sfîntului Andrei - marcă a Patrimoniului
European"; „În România, absolut toate alegerile sînt fraudate";
„Nutresc speranţa că F.M.I. nu vrea să ia locul Al-Quaida"; „La Mulţi Ani, America,
oriunde te-ai afla!"; „Aceasta e cauza principală a crizei mondiale: pe
Planetă trăiesc circa 1.500 de miliardari în dolari!"; „Sondajele de
opinie mincinoase reprezintă uvertura fraudelor electorale"; „Apel către
poliţiştii şi jandarmii de pretutindeni: nu-i mai loviţi pe protestatarii
paşnici!"; „Ajutaţi România să nu fie teleportată în fundul
Africii!"; „Laszlo Tökes e un duşman nu numai al României, ci şi al
Europei Unite".
Permiteţi-mi să prezint titlurile celor 9 volume pe
care, în aceşti 5 ani, le-am tipărit sub egida Parlamentului European: „Europa
Creştină" (în 3 volume); „Quo Vadis Europa?" (în 2 volume); „Europa
Naţiunilor" (în 2 volume); „Europa Unită are nevoie de o mare
reformă" (în 2 volume). Aceste cărţi se află, acum, în toate marile
biblioteci ale lumii, fiind considerate contribuţii importante la mai buna
cunoaştere a proiectului luminos al Europei Unite. Activitatea mea, în aceşti 5
ani rodnici, este îmbogăţită şi de semnarea unui număr impresionant de
Declaraţii Politice, precum şi de redactarea mai multor Mesaje şi Scrisori
Deschise, în principalele limbi de circulaţie, pentru eliberarea din închisoare
a Iuliei Timoşenko (le-am scris domnilor Dmitri Rogozin şi Serghei Lavrov),
pentru împiedicarea organizaţiei revizioniste UDMR de a deschide un fel de
ambasadă (?!) la Bruxelles
a aşa-zisului Ţinut Secuiesc etc. Aşa cum se vede, am abordat teme majore,
unele cardinale - nu fleacuri. Nu mai vorbesc de primirea în audienţă, în
cabinetele mele europarlamentare de la Bruxelles, Strasbourg şi Bucureşti, a unui mare
număr de solicitanţi români şi străini, sau despre contactele pe care le-am
avut, la cererea lor, cu conaţionali de-ai noştri care lucrează în Franţa,
Germania, Italia, Marea Britanie, Israel. Cei care mă cunosc îndeaproape ştiu
bine că sînt un om foarte activ, care munceşte, în mod idealist, dublu în
comparaţie cu alţii.
Dragi români,
La 25 mai sînteţi chemaţi să vă daţi votul pentru un
nou Parlament European. Partidul România Mare nu v-a minţit şi nu v-a dezamăgit
niciodată. Nu vă luaţi după sondajele de opinie toxice, care încearcă să vă
descumpănească şi să vă inducă în eroare. La ora la care vă vorbesc, PRM are
circa 15% în sondajele reale şi scorul său creşte, de la o săptămînă la alta.
Şi e firesc să fie aşa pe vreme de criză internă şi internaţională, fenomen
înregistrat şi cu alte formaţiuni din Europa. Nu noi sîntem extremişti, ci
aceia care vă umilesc, vă taie pensiile şi salariile, distrug locurile de
muncă, îi risipesc pe români în cele patru zări, încît rămîn copiii lor acasă,
cu ochii în lacrimi şi inima arsă de dor. Aceşti pretinşi politicieni vă cer,
din nou, votul. Ca să facă ce? N-au avut atîtea ocazii pînă acum? Căutaţi-i la
averi şi veţi înţelege care a fost singura lor grijă. De ani de zile, unii îşi
bagă rubedeniile, nevestele, partenerii de afaceri în structurile politice ale Ţării
şi ale Europei. Puteţi compara şi singuri: face PRM aşa ceva? Răspunsul se vede
cu ochiul liber. Fie numai şi acest aspect dacă va fi analizat de voi şi tot e
o dovadă că patrioţii români diferă de şmecherii puşi pe căpătuială. Mafia nu
ştie ce să mai scornească pentru a distruge, sau a micşora forţa Partidului
România Mare. Aşa s-a întîmplat şi în anul 2000, perioadă, de asemenea, de
criză severă. Mie mi s-au fabricat vreo 40 de procese. Eram creditaţi cu 4%, în
august 2000. Dar au venit alegerile şi PRM a recoltat peste 21% din voturi, iar
eu am intrat în finala alegerilor prezidenţiale, care, după cum se ştie, mi-au
fost furate. Acum, în 2013-2014, s-a încercat confiscarea, sau măcar spargerea
PRM, printr-o diversiune ridicolă. Unii membri şi simpatizanţi ai noştri au
fost minţiţi. Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, adevărul a ieşit la lumină şi am
învins forţele răului, care încercau să fure partidul şi să-l vîndă altora, pe
o mare sumă de bani. Apoi, s-a încercat să fim împiedicaţi să ne prezentăm la
alegeri, prin nişte tertipuri şi pretexte penibile. Am rezolvat-o şi pe asta, la Tribunal. Eu nu sînt
un om răzbunător, iar cei care mă cunosc ştiu asta. Fac apel la unitatea
partidului, a tuturor forţelor naţionale. Îi chem înapoi pe „fiii
rătăcitori", care s-au lăsat amăgiţi de sirenele mincinoase ale unor
impostori. Impostori care n-au auzit de aforismul lui Lucian Blaga: „Cu penele
altuia te poţi împodobi, dar nu poţi zbura". E imposibil să ucizi un
partid de lider - ar trebui, pentru asta, să ucizi liderul, ceea ce, în cazul
meu, e imposibil, fiindcă eu sînt un luptător şi un incoruptibil.
Fraţi români, votaţi-i pe cei care n-au fost la Putere şi nu pot fi acuzaţi
de starea de „leşin naţional" în care se află ţara.
Forţele PRM sînt intacte. Am scăpat de nişte uscături, ceea ce ţăranii români
şi gospodinele numesc „curăţenia de primăvară". Mă întreabă unii dacă voi
candida nu numai la
Parlamentul European, ci şi la Preşedinţia României,
în noiembrie. Bineînţeles că voi candida şi timpul lucrează pentru mine.
Lozincile noastre la aceste noi alegeri sînt:
* Avem o singură salvare:
Votaţi România Mare!
* Fraţi români, veniţi cu noi
Să scăpăm ţara de
ciocoi!
* PRM face Dreptate,
Pace şi Prosperitate!
* PRM şi vrea, şi poate!
Ţara, mai presus de toate!
* Haideti să stîrpim Mafia!
Să renască România!
* Fraţilor, veniţi cu noi
Să ne luăm ţara înapoi!
* Soarele din nou răsare
Votaţi România Mare!
CORNELIU VADIM TUDOR,
24 aprilie 2014
Mult succes. Dumnezeu sa va ajute ! Romania este in deriva precum o corabie pe furtuna cu panzele rupte, echipajul debusolat si ...rechini in preajma. Miroase a sange . E sangele unui popor batjocorit, umilit si scos la mezat .
RăspundețiȘtergereApelul e pe bune ?Subscriu si eu!Numai de bine!Angela
RăspundețiȘtergere