PARANGHELII PĂCĂTOASE ÎN POSTUL PAŞTELUI

Pentru unii „mini-vacanţa“ de Paşte sau de 1 Mai, după cum subtitrau televiziunile anticreştine, nu s-a terminat, se prelungeşte inclusiv cu acest week-end. Dacă la ceva românii pot fi în orice top din Europa, sau chiar din lume este arta de a făuri „punţi“. Punţi între sărbători, mai ales dacă între ele survine un week-end sau două. Aşa cum se întîmplă de 2 săptămîni încoace. I-am spune mană cerească dacă mult mediatizata sărbătoare de 1 Mai, cu grătare încinse încă de dimineaţă şi dezmăţ pînă la ziuă nu ar fi picat chiar în Săptămîna Mare. Nu avem nici dorinţa şi nici priceperea necesare să dăm lecţii celor care oricum nu înţeleg, dar parangheliile mai mult sau mai puţin „de fiţe“ organizate în Postul Paştelui, precum şi intensa lor mediatizare pe toate posturile de televiziune, pe care le-am numi fără ezitare unelte ale diavolului, ar fi trebuit să scoată din sărite pe orice bun creştin. Înţelegem dorinţa guvernanţilor de a-i cumpăra pe bugetari cu zile libere, mai ales că oricum majoritatea lor taie frunză la cîini.

Înţelegem dorinţa celor care lucrează în turism ca aceste „mini-vacanţe“ să fie cît mai lungi şi dese, cheia marilor succese, nu-i aşa? Problema este cu totul alta. Foarte rar, conform calendarului creştin, sărbătoarea de 1 Mai (acum ce mai zic „anticomuniştii“?) pică exact în Săptămîna Mare. Aşa încît foarte rar ne-a fost dat să vedem în mass-media atîtea cîntări, glumiţe de prost gust, atîta veselie şi belşug, atîtea reţete culinare, care mai de care mai apetisante, atîta gîlceavă ca la uşa cortului, atîtea prostituate etalate în diverse posturi (cu accent pe vocala „u“, să nu producem confuzie) ca în această ultimă săptămînă din Post, sub pretextul că românii, osteniţi de atîta muncă şi aflaţi deja cu gîndul la vacanţa mare, să nu cumva să se plictisească şi să se gîndească şi la altceva decît la cele lumeşti. În schimb, copiilor li s-a răpit dreptul la vacanţa de Paşte. Bineînţeles, vor zice unii, românii aveau de ales să-şi petreacă Săptămîna Mare aşa cum se cuvine, aşa cum cere credinţa strămoşească, dar deh', ispita e mare şi curge în valuri din gurile de canal ce se autodenumesc televiziuni, la noi, în România. Nu ţinem neapărat să transformăm aceste rînduri într-un soi de dezvăluire a unei conspiraţii anticreştine, dar, trăind într-o ţară „democratică“, încă putem scrie ceea ce gîndim. Iar actualii noştri guvernanţi s-au comportat, iartă-ne, Doamne, dacă greşim, ca nişte veritabili antichrişti. Unii s-au comportat ca atare, alţii chiar sînt. Fără să fim mai catolici decît Papa, ne putem pune nişte întrebări. Ce se întîmpla, mă rog, dacă sărbătoarea de 1 Mai ar fi fost tratată cu mai multă indiferenţă sau ar fi fost „mutată“ anul acesta după Sărbătorile Pascale? Mai ales că la alte naţii 1 Mai, zi liberă, este prilej pentru proteste, ceea ce la noi, care tocmai ne lăudarăm cu creştere economică (?!), nu a fost cazul. Se vede treaba că „trăim bine“. Ce s-ar fi întîmplat dacă vacanţa de Paşte ar fi fost prelungită după sărbătoarea Învierii Domnului cu 2-3-7 zile şi făcută „punte“ cu 1 Iunie, 23 August ş.a.m.d., după posibilităţile fiecăruia? Ce s-ar fi întîmplat dacă în acest an, în Săptămîna Patimilor, românii nu s-ar mai fi încărcat, încă o dată, de toate păcatele lumii, ca mai apoi să se întrebe, după marea petrecăreală din Post, cu ce-au greşit şi de ce au parte de această mizerabilă soartă?

RUXANDRA LUNGU,

Preşedinta Organizaţiei de Femei România Mare

ZIARUL TRICOLORUL, Anul X, nr. 2731, VINERI 10 MAI 2013