Cînd în regimul trecut ni se arătau la Telejurnal cumprotestatari din diferite ţări sau bande de presupuşi infractori eraucotonogiţi de forţele de ordine, înarmate pînă în dinţi şi îmbrăcate mai cevaca extratereştrii din filmele SF, propaganda comunistă ne preciza cît de abuzivse încalcă drepturile oamenilor şi cît de violente sînt instituţiile„capitalismului“. Pe de altă parte, propaganda anticomunistă ne explică, pelarg, că aşa funcţionează „democraţia“. Oamenii ies în stradă, au dreptul lagrevă, se încaieră cu scutierii, dar, vedeţi dumneavoastră, ei sînt „liberi“ săvorbească şi să acţioneze oricum şi oricînd contra stăpînirii, fără să conteze,acolo, o bîtă luată pe spinare sau vreun gaz lacrimogen zvîrlit direct în faţă.„Libertatea“ cere şi sacrificii de acest gen, nu-i aşa? Nimeni însă nu remarcăvreodată că acest gen de manifestări „libere“, de stradă, nu se încheiau cuvictoria celor care protestează şi, mai devreme sau mai tîrziu, aceştiasfîrşesc în dubele poliţiei, fără să obţină mai nimic.
La noi, ca de obicei, democraţia este originală, cum s-amai spus. Încăierarea forţelor de ordine cu oamenii străzii ascunşi prin canalene-a lăsat un gust amar. În primul rînd, pentru că acest fenomen, al oamenilorstrăzii, rămaşi, din diverse motive, fără serviciu şi fără adăpost trebuiarezolvat de multă vreme, ca să nu spunem, pe şleau, că nici nu ar fi trebuit săapară vreodată într-o Românie modernă, membră a UE, NATO şi aspirantă laSpaţiul Schengen. În timpul încăierărilor dintre poliţişti şi oamenii trăitoriprin canale (ce ruşine!), marile clanuri interlope acţionează nederanjate denimeni, îmbogăţiţii peste noapte din bani publici îşi programează vacanţeluxoase prelungite de Sărbători, iar marii devalizatori ai patrimoniuluieconomic al României ies la rampă şi ne dau lectii şi fac previziuni pentruvremurile grele care ne aşteaptă. Cu riscul de a ne repeta, doar-doarpersonajul la care ne referim se va retrage definitiv pe o insulă şi ne va lăsaîn pace, reluăm declaraţiile unui „om de afaceri“ îmbogăţit pe spinarearomânilor: „Doar în Elveţia e vorba de 18 miliarde de euro veniţi din România,potrivit statisticilor unor bancheri. Stau degeaba acolo, pentru că noi îifugărim pe corupţi, în ghilimele, adică pe toţi oamenii de afaceri dinRomânia... Peste acest trecut trebuie să punem nisip, să uităm. Vreau să propuno amnistie fiscală cu plata către stat a unui impozit fix 3-5 sau 7%“ dinavere, afirma respectivul la Realitatea TV, acum vreo 3 ani. Un tupeu mai mareşi un cinsm mai crunt nici că am putut să vedem. I-am spune noi respectivuluipeste ce ar trebui să punem nisip, dar nu e momentul acum. Şi, mă rog, de cepoporul român ar trebui să accepte ideea unei amnistii fiscale şi un impozit denimic pentru banii ascunşi în străinătate? De ce aceste averi nu ar trebuiconfiscate de-a dreptul, pentru că, dacă ar fi fost obţinute legal, cu plataimpozitelor aferente, probabil acei bani ar sta acum în conturi din România şipe „marii“ oameni de afaceri nu i-ar durea capul. Între timp, afaceristulnostru, guraliv în cele mai nepotrivite momente ale vieţii sale, s-aîmbolnăvit, căci nenorocirea nu îi ocoleşte nici pe cei mai bogaţi indivizi,trece printr-un aşa-zis divorţ care ascunde un partaj dubios şi taman cîndcredeam că am scăpat de lecţiile unuia care a falimentat cîteva afaceri atuncicînd a dat cu nasul de economia de piaţă, cea reală, nu cu bani picaţi din cerde la Statul Român, iată că revine pe micile ecrane cu tot felul de previziuni,propuneri şi soluţii pe care nu le mai crede nimeni. Ba, mai mult, le propuneoamenilor de afaceri care au bani blocaţi în băncile din Cipru să dea înjudecată statul cipriot. Noi, cei mai săraci, mai umili, cu respect faţă delege şi cu frică de Dumnezeu l-am întreba pe celebrul prezicător: de ce ar aveacineva bani de ascuns în Cipru? Sau în Elveţia? Răspunsul îl cunoaştem. Ceea cene deranjează este că tupeul mafioţilor nu are limtă. Şi este încurajat demass-media. Şi este difuzat la oră de vîrf. Iar românii nu prea înţeleg căinteligenţa nu merge mereu mînă în mînă cu cinstea. Iar talentul de a aburi cuvorbe meşteşugite pe cei dispuşi să asculte inepţii ambalate frumos nu arelegătură cu buna-credinţă. Din păcate, România a avut parte de o pleiadă dehoţi care au tîlhărit-o, în complicitate cu politicieni de aceeaşi teapă. Dehoţi inteligenţi, abili şi charismatici. De hoţi votati de populaţie în ciudaevidenţei...
RUXANDRA LUNGU,
Preşedinta Organizaţiei de Femei România Mare
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu