CÎNTEC DE STEA

Au îngheţat pescarii pe Dunăre azi-noapte
parcă-i prăpădul lumii din ‘907
Agonizează veacul ca un profet nebun
ce sufletul şi-1 vinde pe-o mînă de tutun
Primim o veste proastă în fiecare zi
războaie fratricide şi molime-n copii
Se moare şi de foame, se moare şi de frig
la ţărmul Mării Moarte s-a-prăbuşit un dig
Egală-i tragedia de zece mii de ani
mereu va smulge vîntul fereastra la sărmani
Scriptura se-mplineşte, aşa ne este dat
nu-i ciumă - sînt războaie, şi tot ne-au secerat
La cumpănă de ere, crucificat în cuie
într-un chivot de aur Isus la ceruri suie
El, mielul, pălmuitul cu haine de urzici
încoronat cu spinii întregii Asii Mici
Eu cred legenda tocmai pentru că e absurdă
dar ce e logic oare cînd Antichriştii zburdă?
Cînd mor copii de cancer sau împuşcaţi în cap
atunci cînd se-nfierbîntă în lume vreun satrap?
E singura scăpare: îngenuncheaţi o dată
la candela ce plînge cu flacără bogată
Smeriţi-vă-n odaie, cînd nimeni nu vă ştie
la ceas de spovedanii şi sfîntă liturghie
El este farul sigur ce bate pînă-n larg
pe marea în furtună e singurul catarg
întoarceţi-vă gîndul şi faţa spre Mesia
nimic nu o să pierdeţi, dar cîştigaţi vecia
în clipa grea a morţii noi fără El am fi
ca Dunărea în iarnă şi bezna din pustii
înalţă-te spre slavă, poporul meu frumos
şi ia botezul zilnic de la Iisus Christos!


CORNELIU VADIM TUDOR
(31 decembrie 1992-2 ianuarie 1993)

http://www.ziarultricolorul.ro/special/cntec-de-stea.html