Carte urîtă, palme cui te-a scris! (5)

Acest Emil Alexandrescu nu e doar impostor, e şi agramat, şi cacofon. Am să dau cîteva exemple grăitoare ale nivelului ridicol de pregătire, atins de pretinsul istoric literar. Dezacorduri gramaticale: „Mitul Luceferilor şi al Stelelor-Logostele sînt legate (?!) de mitul Marea Trecere“ (pg. 39 - corect, Mitul... este legat); „Numărul sufletelor care se mîntuiesc prin opera literară dau (?!) valoarea ei absolută“ (pg.44 - corect „Numărul... dă“) ş.a.m.d. Mostre de cacofonii jenante: „ca cititorul“ (pg. 32); „ca cele“; „malefică ca“; „Ivan Turbincă. Căţelul Pămîntului“ (pg. 42); „lăuntrică ca“ (pg. 48); „ca cel al lui Constantin Noica“ (pg. 50); „românească. Cărţile“ (pg. 64); Eminescu „Va pleca cu o trupă de teatru“ (pg. 162); Radu Gyr „Ia parte ca cercetaş la Primul Război Mondial“; „Va publica Cerbul de Lumină“ (pg. 426); Hortensia Papadat-Bengescu „Va colabora la «Viaţa românească» (,) care o va îndruma spre realism“ (pg. 476); „Pivniţe ca cea de la Pîngăraţi“ (pg. 591); „După ce se botează, o visează pe mama lui într-o biserică (,) care-l îndeamnă să sărute icoanele“ (pg. 592); „ca centru“ (pg. 669); „va remarca că“ (pg. 697) etc. A se observa că grafomanul habar n-are unde trebuie puse virgulele.

În final, bomboana pe colivă: „cărămida rea“ a acestei maculaturi se termină cu o încercare a marţafoiului de a se da cult la cap - „Qvod erat demonstrandum“ (pg. 741), scrie el, într-o latină şchioapă, avînd în vedere că expresia corectă e „Quod erat demonstrandum“ („Ceea ce era de demonstrat“). Utilitatea unei astfel de tipărituri este egală cu zero. Aş putea spune, chiar, că asemenea lucrări stupide, alcătuite din lecturi nedigerate şi o încăpăţînare prostească, aduc prejudicii reale, îndeosebi tineretului studios. (Va urma)

CORNELIU VADIM TUDOR

      Ziarul TRICOLORUL, nr 2656, 18.01.2013